Connect with us

Medicină

Virusurile pot păcăli sistemul imunitar. Cum este posibil acest lucru?

Published

on

Sistemul imunitar ne protejează împotriva virusurilor, bacteriilor şi altor tipuri de patogeni pe care-i întâlnim de-a lungul vieţii. De asemenea, sistemul imunitar are capacitatea de a-şi aminti infecţiile trecute, putând lupta împotriva unor noi infecții de același tip mult mai uşor.

Dar sistemul imunitar se poarte comporta şi greşit. Acesta poate ataca propriile proteine, provocând autoimunitatea. Ori poate răspunde eficient la o tulpină a unui virus, dar este incapabil să reacționeze la o altă variantă a aceluiași virus (păcatul antigenic original (PAO) din eng. original antigenic sin).

PAO apare când răspunsul imun iniţial blochează o reacţie eficientă atunci când organismul este expus din nou la acelaşi virus. Acest fapt poate avea efecte devastatoare în cazul unor boli ca febra Dengue.

În fiecare an apar circa 400 de milioane de infecţii cu virusul Dengue şi deocamdată nu există un vaccin disponibil. Reinfecţia cu un alt tip de virus Dengue poate duce la febră hemoragică ce poate pune în pericol viaţa persoanei. PAO, se crede, limitează inclusiv reacţia sistemului nostru imunitar la virusul gripei, crescând probabilitatea apariţiei unei pandemii.

Pentru a înţelege de ce apare PAO trebuie să înţelegem cum se formează imunitatea.

Atunci când un virus intră în organism, începe o cursă între celulele sistemului imunitar şi patogen. Patogenul caută o celulă ori un organ care să-i permită să se multiplice. Aşadar, eficienţa răspunsului sistemului imunitar stă în capacitatea acestuia de a elimina elementul patogen înainte ca acesta să producă daune organismului.

Celule sistemului imunitare numite „celule B” creează anticorpi. Un virus este o moleculă formată din multiple componente, numite antigeni. Atunci când o celulă B recunoaşte un antigen se activează şi interacționează cu alte celule cu rol în răspunsul imunitar, pentru a primi indicaţii.

Citește și:
De ce nu este indicată scoaterea amigdalelor copiilor?

Celulele B au două căi de acţiune. Unele dintre celule încep să creeze anticorpi. Dar aceşti anticorpi sunt adesea de o calitatea insuficient de bună pentru a elimina infecţia. Atunci celulele B aleg o cale alternativă pentru a creşte calitatea anticorpilor. Astfel se creşte capacitatea anticorpilor de a se cupla la antigeni. Anticorpii sunt grupaţi în aşa fel încât să fie cât mai eficienţi în eliminarea patogenului. Anumite grupări sunt mai adecvate pentru a elimina virusurile şi alţi patogeni. Aşadar, anumite grupări ce se dovedes eficiente în eliminarea unui tip de infecţie ajung să fie dominante pentru o perioadă în reacţia organismului.

Deşi creşterea calităţii anticorpilor poate dura două săptămâni, există două beneficii clare. Pagotenul este eliminat, iar celule cu „memoria” patogenului, de calitate, asigură protecţia împotriva viitoarelor infecţii.

Celulele cu „memorie” sunt formate din plasmocite şi plasmocite cu durată de viaţă lungă (eng. long-lived plasma cells). Acestea din urmă se găsesc în măduva spinării şi pot produce continuu anticorpi de calitate, asigurând un prim „val” de protecţie atunci când suntem infectaţi cu un virus. Acest tip de anticorpi este transmis de la mamă la copil pe timpul alăptării, asigurându-i astfel ultimului o imunitate pasivă împotriva patogenilor cu care mama a fost infectată anterior. Dar aceşti anticorpi s-a putea să nu fie capabili să elimine o infecție.

Atunci celulele cu „memorie” intră în scenă. Pentru că acestea au trecut deja printr-un proces de creștere a calității, acestea pot răspunde rapid după apariția unei reinfecții, producând un număr mare de plasmocite ce secretă anticorpi de calitate.

De aceea celulele cu „memorie” pot elimina o reinfecţie mult mai rapid decât infecţia iniţială. Asta înseamnă că patogenul nu are timp să producă daune organismului. Citeşte continuarea pe scientia.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.

Diverse

Gândacul pupăcios şi sărutul său letal! Dacă găsești așa ceva în casă, du-te imediat la doctor

Published

on

By

În ciuda numelui „prietenos” şi amuzant oarecum, „gândacul sărutului” sau „gândacul pupăcios” reprezintă un real pericol, fiind un adevarat vampir ce suge sângele vertebratelor, indiferent de mărime,  şi ucide zeci de mii de oameni anual.

Gândacului pupăcios i se mai spune şi gândacul vampir sau gândacul asasin, este o insectă nocturnă ce suge sângele victimelor, alegând pielea expusă şi subţire precum buzele (de aici şi provenienţa numelui), ochii etc.

Gândacul din specia Triatominae poate ucide un om, deoarece este purtătorul parazitului Trupanosoma cruzi, care este mortal dacă intră în organism. Întâi apar probleme cu inima, sesizabile, din păcate, abia după 2 luni de la instalarea infecției. Între timp, infecția se manifestă prin simptome comune de febră, dureri de cap, dureri musculare și probleme respiratorii, care sunt ușor confundate cu o gripă, dar sunt însoțite de umflarea ochilor și răni pe corp, care nu se mai vindecă. În plus, 10% dintre persoanele afectate au avut probleme digestive.

Trebuie foarte mare atenţie pentru a proteja viaţa proprie şi acelor dragi, iar igiena casei trebuie să fie impecabilă, deoarece încă nu există vaccin pentru așa ceva, deși dacă este depistată din timp această afecțiune este 100% vindecabilă. În plus, dacă te scarpini unde te-a ciupit gândacul, riscul de a răspândi parazitul este mai mare.

Ca să previi un dezastru ai mare grijă ca următoarele locuri să fie curățare și igienizate frecvent, mai ales dacă locuiești la curte: colțurile casei, zonele cu pietre sau marmură, cuștile câinilor, cotețul păsărilor și aleile întunecoase din spatele casei sau din grădină. În plus, astupă fiecare crăpătură de la ferestre, uși și din pereți, îndepărtează buturugile inutile și cărămizile ornamentale, evită cățeii de talie mică cu mult păr, menține ordine în casă, nu înmulți verdeața din jurul pereților casei și du-te la doctor dacă observi în jurul casei gândacii sărutului din specia Triatomina.

Citește și:
Nanoroboţii, folosiţi în proceduri revoluţionare pentru distrugerea tumorilor canceroase

Citeşte mai mult pe pestcontrol-expert.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Medicină

Microbii din creier în atenţia cercetătorilor! În creierul nostru ar putea exista viață microbiană, la fel cum există și floră intestinală

Published

on

By

Microbii din intestinul uman sunt considerați a fi responsabili pentru multe lucruri: aceștia ne pot afecta sănătatea, ne pot influența genele și chiar emoțiile. Oamenii de știință fac mereu noi descoperiri despre amploarea și influența florei microbioene umane, dar cele mai recente dovezi sunt deosebit de surprinzătoare: această împărăție bacteriană din intestinul uman poate să nu fie singură, ci ar putea fi legată de un „microbiom al creierului uman” care, în mod evident, se află în capul nostru.

Constatările, care sunt doar preliminare în acest stadiu, au fost recent prezentate la reuniunea Neuroscience 2018 de către cercetătorii de la Universitatea din Alabama și Birmingham. În prezent, învățăm cum poate microbiotica intestinală să influențeze funcția și comportamentul creierului, iar noua sugestie, conform căreia creierul uman are propria sa populație microbiomă, ar putea constitui un punct de reper pentru viitoarele studii.

„Aceasta este descoperirea anului în domeniul nostru. Avem o fabrică moleculară nouă în creier, iar acest lucru trebuie cercetat cu multă atenție. Felicit echipa care a făcut lucrarea și aștept cu nerăbdare și alte studii pe această fascinantă temă”, a declarat neurologul Ronald McGregor de la Universitatea din California, Los Angeles, care nu a fost implicat în cercetare.

În noua cercetare, o echipă condusă de neuroanatomistul Rosalinda Roberts a examinat probe de creier de la 34 de decedați. Aproximativ jumătate dintre aceștia au avut schizofrenie, în timp ce restul nu sufereau probleme neurologice înainte să moară.

“Am făcut o analiză a secțiunilor în serie pentru identificare și cuantificare. Toate cazurile conțin bacterii în cantități diferite”, spun cercetătorii în rezumatul lor. Cercetătorii susțin că densitatea bacteriilor a variat în funcție de regiunea creierului. Există microbi abundenți în substantia nigra, hipocampus și cortexul prefrontal. Microbi s-au găsit, de asemenea, în celule numite astrocite care au un rol important în modul în care comunică neuronii.

Citește și:
Din 2019, celebrul Polidin, vaccinul care a ținut România sănătoasă, va fi din nou în farmacii

În ceea ce privește modul în care bacteriile au ajuns acolo, cercetătorii nu au o explicație, dar Roberts speculează că ar fi putut fi transportați prin vasele de sânge. În timp ce echipa recunoaște că este posibil ca microbii să-și găsească drumul în țesutul cerebral printr-un proces de contaminare chirurgicală în timpul operațiilor postmortem, modul în care aceștia s-au răspândit în țesut ar putea sugera altceva.

În orice caz, experimentele ulterioare ale echipei au constatat că acest fenomen bacterian nu se limitează la creierul uman: cercetarea pe șoareci a evidențiat, de asemenea, dovezi ale microbiomei creierului la șoareci sănătoși.

Dacă cercetările viitoare vor putea explica existența acestui microbiom al creierului și modul în care acesta afectează celulele creierului, ar putea fi o schimbare de paradigmă la egalitate cu descoperirea microbiomei intestinale. Acesta ar fi un pas important în neuroștiință, ajutând la îmbunătățirea altor constatări legate de acest domeniu de cercetare.

„Există multe lucruri de investigat. Nu sunt foarte surprins că alte organisme pot trăi în creier, dar, desigur, este revoluționar dacă este așa”, a declarat psihiatrul Teodor Postolache de la Universitatea din Maryland din Baltimore, cercetător care nu a fost implicat în studiu.

Sursa: cunoastelumea.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister