Connect with us

Știință

Va fi o vara cum n-am mai vazut. România, prinsă într-un blocaj atmosferic nemaivăzut de 72 de ani

Published

on

România este prinsă într-un blocaj atmosferic, dovadă fiind temperaturile sufocante, care ne învăluie de câteva luni.

Miercuri a fost de departe cea mai călduroasă zi. Peste aerul deja cald de la noi s-a mai aşezat unul ferbinte, african. Ultimul blocaj de acest gen a avut loc în urmă cu 72 de ani, iar semnele nu sunt deloc bune. Meteorologii se tem că am putea avea cea mai călduroasă vară de când se fac măsurători, cu peste 44 de grade la umbră.

Blocajul atmosferic care afectează centrul şi sud-estul Europei, inclusiv ţara noastră, durează din aprilie. Masele de aer rece nu se pot deplasa dinspre oceanul Atlantic spre noi ca să gonească aerul cald, african, care ne arde. Practic, peste România s-a aşezat un front de aer din nordul Africii, care nu vrea să ne părăsească.

Mihai Hustiu, meteorolog: „Circulaţii de blocaj mai întâlnim, dar frecvenţa lor este mult mai mică. Au fost în 1946, 1907, blocajul atomosferic apare primăvara, dar acum a ţinut foarte mult.”

Dinu Mihai: „Practic, această masă a tot persistat şi acum s-a intensificat. A venit un aer mai cald decât cel preexistent şi am ajuns la temperaturi caniculare. Practic apare un efect de saună.”

Iar asta se întâmplă după ce am înregistrat deja cea mai călduroasă noapte de 12 spre 13 iunie din ultimele șase decenii, la șase staţii meterologice din ţară.

Practic, miercuri este prima zi din an în care organismul este atacat din patru direcţii: în primul rând căldura din aer care ajunge acum la 35 de grade, căldura degajată de solul încins la 60 de grade, umiditatea din aer care este destul de ridicată şi astfel corpul nu se mai poate răci prin transpiraţie şi suferă din ce în ce mai tare. La toate astea se aduaga aşa-zisul ozon urban, un compus chimic format din căldură şi poluare, care ne ajunge în plămâni şi organism.

Recomandare:   Explicația fizicienilor despre puterile supraomenești ale călugărilor budiști

Cu indicele de disconfort termic peste pragul critic de 80 de unităţi, mulţi au simţit că se topesc pe picioare, mai ales în estul şi sudul ţării. Altfel, vestul va fi măturat de furtuni violente. Practic avem o România împărţită în două, dar fenomenele extreme, fie că vorbim de canicula sau vijelii, ameninţă toată vara.

Mihai Hustiu, meteorolog: „Vara nu arată bine. Dacă se confirmă scenariul simulat de Centrul de Prognoză, este posibil să avem cea mai caldă vară. Putem depăşi recordurile de temperatură, care sunt de 44,3 grade.”

Iar asta în condiţiile în care temperaturile sunt măsurate la umbră şi la o înălţime de doi metri. Nu doar la noi, ci peste tot în lume este foarte cald. Să nu uităm că în primăvară, în Asia, au fost până la 53 de grade.

sursa stirileprotv.ro

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Știință

Google știe când vei muri, fie că voiai să afli asta, fie că nu

Published

on

By

Google știe acum și data când vei muri. Se folosește de inteligența artificială pentru a colecta date medicale despre tine, iar, după ce le analizează, îți spune cât mai ai de trăit, în funcție de bolile de care suferi.

Dacă până acum te-ai plâns că Google vrea să știe prea multe despre tine, atunci ia-o și pe-asta: Google poate prezice când vei muri, iar acuratețea cu care face acest lucru s-a dovedit înfiorător de ridicată. Google poate ghici în 95% dintre cazuri, scrie New York Post, citat de PLAYTECH.

În principal, această funcție a Google este aplicată în domeniul medical, iar datele colectate despre pacienți au în vedere informații de bază despre vârstă, etnie și gen. Acest date sunt apoi cuplate cu istoricul medical al fiecărui pacient, inclusiv diagnostice și rezultatele analizelor.

Totul se realizează printr-un sistem computerizat și este mult mai precis decât dacă operațiunea ar fi fost făcută de medici.

Principiul inteligenței artificiale este, aparent, simplu. Se referă la un calculator capabil să învețe singur să analizeze și să ia decizii, fără să-i fie dată comanda de o persoană sau de un alt computer. Inteligența artificială care prezice data la care vei muri a fost dezvoltată de mai multe echipe de cercetători de la trei universități americane, din Stanford, Chicago și San Francisco.

Google a preluat apoi tehnologia și a testat-o pe 216,221 de pacienți americani de la două spitale, cărora le-a colectat datele. Asta înseamnă că Google a colectat vreo 46 de miliarde de date despre acele persoane. Imaginează-ți cu câtă acuratețe poate funcționa această tehnologie dacă poate analiza atât de multe informații.

Recomandare:   "In următoarele decenii o să avem bacterii pe care nu le putem omorî cu absolut nimic"

Ceea ce e și mai interesant e că cercetătorii pot „arunca” în computer orice fel de informație, iar acesta o analizează.

Inteligența artificială utilizată de Google nu prezice doar cât mai ai de trăit, ci și cât timp mai trebuie un pacient să rămână spitalizat. Dar cât de precis este, de fapt, acest computer? El a fost testat, iar rezultatele au primit niște scoruri, care au fost apoi comparate cu cele ale analizei prin metode tradiționale:

Predicția cu privire la timpul pe care un pacient îl va mai petrece în spital: 0,86 (Google) vs. 0,76 (metode tradiționale).

Predicția morții unui pacient: 0,95 (Google) vs. 0,86 (metode tradiționale).

Predicția cu privire la revenirea pacientului în spital, după ce acesta a fost externat: 0,77 (Google) vs. 0,7 (metode tradiționale).

Citește mai departe>>

Știință

Soluţia viitorului: bateriile nucleare! Energie electrică aproape nelimitată pentru dispozitive mici precum telefoanele

Published

on

By

Bateriile care înmagazinează materiale radioactive care generează electricitate au fost atent studiate de un secol. Deși sunt visate de mulți oameni de știință, bateriile nucleare sunt mai înspăimântătoare decât par.

Principala dilemă pe care o creează e că, în ciuda pericolului pe care-l emană, sunt atractive datorită cantității imense de energie pe care o pot produce pe o perioadă de timp foarte îndelungată.

O baterie nucleară este o nouă sursă de energie, care combină o structură nouă, formată dintr-un izotop de nichel care înmagazinează de zece ori mai multă putere decât o baterie electrochimică de aceeași mărime. Imaginează-ți o baterie de acest fel de mărimea celor actuale, integrată în telefonul mobil, capabilă să-i dea suficientă energie timp de ani de zile.

Sună tentant, dar oare suntem pregătiți pentru o astfel de baterie? Cu siguranță nu!

Dar o echipă de cercetători ruși nu se lasă intimidați și pun bazele unei tehnologie care ar putea revoluționa lumea energetică: bateri nucleară care creează un voltaj diferențiat, datorită utilizării dezintegrării beta a unui element radioactiv.

Performanțele medii ale unei baterii electrochimice folosește reactivitatea diferitelor materiale chimice pentru a produce voltaj diferențiat. Aceste baterii oferă putere suficientă într-un recipient cu un volum redus, mai ales când se folosește litiu. Dar, supă cum știi, oricât de eficientă ar fi o baterie litiu-ion, aceasta are o viață și o autonomie limitate în timp. Mai devreme sau mai târziu, ele trebuie reîncărcate sau schimbate.

Durata de viață a unei baterii nucleare, însă, e mult mai mare pentru că nu se bazează pe reactivitate, ci pe dezintegrare radioactivă. În loc să fie măsurată în ore sau zile, durata de viață a unei baterii betavoltaice se raportează la decenii sau chiar secole. În anumite cazuri, nici măcar tu, ca om, nu poți trăi cât acea baterie.

Recomandare:   "In următoarele decenii o să avem bacterii pe care nu le putem omorî cu absolut nimic"

O baterie care utilizează o astfel de tehnologie ar putea fi ideală pentru alimentarea unor dispozitive dificile din acest punct de vedere, cum ar fi stimulatoarele cardiace sau sateliții mici

Din păcate, termenul „radioactiv” a ajuns să nu mai fie prea popular și stârnește teamă, repulsie, așa că o astfel de baterie nu s-ar bucura de prea mult succes, ci mai degrabă de protest din partea consumatorilor.

Dar bateriile betavoltaice, care au fost create încă din 1913, nu sunt ca niște reactoare nucleare în miniatură. În loc să generreze căldură, se încarcă de la particulele beta emise de izotopul care ciocnește electronii întrei ai ai altui material.

Procesul ei de funcționare e ai complex de atât, dar și mai greu de înțeles. Cert este că doar astfel de baterii te-ar putea scăpa de stresul reîncărcării.

Sursa: playtech.ro

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister