Connect with us

Istorie

Un comunist inflacarat. Cum desfiinţa Ion Iliescu filmul „Reconstituirea” şi pe Lucian Pintilie în faţa lui Ceauşescu

Published

on

Ion Iliescu a fost un fervent aparator al comunismului din Romania. În 10 Februarie 1970 a avut loc o discuţie la nivelul Secretariatului Comitetului Central al PCR despre filmul lui Lucian Pintilie, Reconstituirea, la care au luat parte Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ, Virgil Trofin şi Ion Iliescu. Potrivit istoricului Armand Goşu, care publică stenograma discuţiei în volumul II din Istoria comunismului din România, „Ion Iliescu a fost cel mai vehement critic al filmului”.

Mai jos, luarea de cuvânt a lui Ion Iliescu în şedinţa din 10 februarie 1970, prezentata de digi24.ro

*Lucrul cel mai important este să se pună în practică ceea ce s-a stabilit aici, ca să existe un control riguros de la început până la sfârşit, de la concepţia însăşi asupra filmului, de la concepţia politică a regizorului şi să se dea la realizat numai filme care prezintă garanţiile din punct de vedere politic şi ideologic.

*Eu am discutat cu Pintilie, regizorul filmului Reconstituirea. Toţi sunt nişte tipi lipsiţi de orice receptivitate la orice observaţie critică, sunt nişte oameni înfumuraţi, desconsideră orice critică şi privesc cu desconsiderare capacitatea unor activişti politici de a-şi da cu părerea asupra a ceea ce înseamnă activitatea în cinematografie.

*El a încurajat o serie de elemente într-un mod deosebit de scandalos şi a folosit un sistem de relaţii care există în cinematografia noastră. A organizat o vizionare particulară cu toţi prietenii lui şi a creat un climat că cineva împiedică apariţia unor creaţii de mare valoare, că nu sunt în stare să priceapă noul în creaţie, curajul acestui mare creator. Acest film sau vreun alt film al său nici măcar nu ridică vreo problemă serioasă ca să facă atâta paradă de curajul şi îndrăzneala lui de a aborda nu ştiu ce probleme.

*Însă există o stare de spirit foarte nocivă din acest punct de vedere şi trebuie să se stabilească nişte raporturi de muncă foarte precise, foarte clare, principială [sic!], şi oamenii să înţeleagă răspunderea care le revine şi că sunt salariaţi plătiţi de stat şi nu este numai treaba lor pentru ceea ce pledează filmul.

*Noi am apreciat receptivitatea tovarăşilor din conducerea actuală. Am avut cu ei un schimb de păreri la UTC în legătură cu unele preocupări ale noastre în rândurile tineretului, care ar putea să formeze subiecte, teme pentru filme.

*Forţa cinematografiei noastre va consta numai în modul în care va fi capabilă să abordeze cu forţă artistică marile probleme sociale ale dezvoltării societăţii noastre şi din acest punct de vedere noi nu am făcut nişte filme care să abordeze cu mare forţă artistică problemele care constituie trăsăturile specifice ale societăţii noastre. Tovarăşii au manifestat multă receptivitate şi vor trebui să se străduiască să acţioneze în sensul celor discutate.

*În ceea ce priveşte scenariile propuse pentru anii 1970-1971 sunt prezentate unele forme îmbunătăţite şi teme care prezintă lucruri interesante, dar nu este suficientă numai prezentarea unei teme, a unei idei. Trebuie să i se dea o bază solidă, iar regizorul să se situeze pe nişte poziţii militante, active, să facă totul cu pasiune. Dacă regizorul se situează pe alte poziţii din punct de vedere politic el nu va lucra cu convingere şi nu va ieşi o operă artistică.

*Au fost prezentate unele chestiuni în legătură cu structura organizatorică, cu relaţiile, precizarea unor răspunderi mai precise la conducerea casei de filme, crearea acestei grupe de creaţie care să răspundă de un număr mai restrâns de filme şi, într-un fel, degajarea grupelor de creaţie de treburile administrative şi lăsarea aspectelor economice pe seama unor oameni care să facă cu pricepere aceste lucruri.

*Nu se rupe şi nu slăbeşte răspunderea grupei de creaţie din momentul în care filmul trece în producţie şi grupa de creaţie poartă răspunderea din punct de vedere al creării filmului. Şi răspunderea aceasta concretă a conducerii ÂComitetului crează un cadru favorabil din acest punct de vedere.

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dezvăluiri

S-a născut în 1828. Imagini video cu cel mai bătrân român care a trăit vreodată. Un cioban din Oltenia, Ilie Stamate

Published

on

O viaţă liniştită şi o dietă fără carne, dar cu multe verdeţuri. Acestea ar fi fost secretele longevităţii unui cioban din Oltenia care este personajul principal al unui documentar din colecţia British Pathé.

Filmuleţul îl prezintă pe Ilie Stamate, din satul Firizu din Mehedinţi, care ar fi murit la vârsta de 138 de ani.

O echipă Digi24 a stat de vorbă cu oamenii care l-au cunoscut pe matusalemicul oltean.

„În vremea revoluţiei din 1848 era flăcău în toată firea, avea douăzeci de ani. 49 de ani la 1877. 86 la izbucnirea primului război mondial. Şi 135 de ani la intrarea Ştiinţei Craiova în categoria A. Decanul de vârstă al ţării este bine-nţeles oltean.”

Un bărbat sprinten, cu barba sură şi îngrijită. Aşa şi-l amintesc săteni din Firizu pe moş Mandău. Printre cei care l-au cunoscut se află şi actualul decanul de vârstă al localnicilor, care are doar 99 de ani.

„A mai trăit el mult în urmă, i-a făcut primarul casă”, povestește un localnic. Unii dintre localnici cred că Ilie Stamate a trăit foarte mult pentru că a avut o viață liniștită. Alții spun că secretul său a fost dieta compusă în principal din verdețuri.„Era un om slab, trăia din animale, ciobănitul era activitatea lui, griji prea multe nu a avut”, spune un alt localnic.

„Moș Măndău, 112 ani, cam așa, nu a mâncat carne în viața lui, a mâncat numai urzici și dragavei”, consideră un altul.
„Când eram mici, venea de la serbarea de 23 August, ne aducea bomboane, ne duceam pe la el în vizită”, își amintește Ion Mogoșanu, strănepotul lui Ilie Stamate.
În registrul primăriei figureaza că moş Măndău ar fi trăit doar 96 ani.

„Nu se ştia anul când s-a născut și au zis: hai să punem si noi un an, ca să nu fie registrul fără an de naștere, au ajuns la concluzia să pună anul 1872, dar nu cred, am avut bătrâni de 90 de ani și spuneau că tot bătrân l-au știut”, declară Andronie Grigorie, primarul comunei Ilovăț.

“Nu se stie cati ani a avut cand a murit. Era un om batran, zicea ca la razboiul cu turcii el afacut de garda pe aici pe dealurile astea, dar nu s-au gasit actele lui. El nu e nascut aici in sat, s-au ghidat asa dupa ce a spus el. El a fost cioban la vite, umbla pe timp de iarna cu pieptul gol, el nu stia de frig, de nimic. Ningea pe el acolo la oi, unde era cioban si nu avea nimic, desi dormea afara”, spune Mihai Moti, fostul vecin al lui Ilie Stamate.

„Cand am venit l-am prins aici in sat, venea aici la el de pe la partid, cum era in vremurile acelea si ii aducea paine. Spunea ca el a mancat mai mult de astea vegetale, urzici, dragavei, nu carne. Avea carne, dar zicea ca nu e buna si ca tine capre ca sa bea lapte de capra”, spune si Maria Mantog, o localnica din Firizu (Mehedinti).

„L-am prins in viata, era un batran cu barba, cu parul alb, mergea in boata, avea niste oi cu care se ducea in vale. Veneau incontinuu masini de pe la Severin la el acasa fiindca era cel mai batran om din Romania si se auzise pana la Bucuresti.
Era un om bun, nu se certa cu nimeni. Manca mai mult verdeturi, numai ce producea prin gospodarie”, isi aminteste Constantin Negoita.

Despre el se ştie că a fost căsătorit mai bine de 50 de ani cu soţia lui, Stanca, după care a mai avut două neveste . Documentarul British Pathé susţine insa că Ilie Stamate s-a născut în 1828 şi a murit la vârsta de 138 de ani, în 1966.

Surse: digi24.ro, adevarul.ro

Citește mai departe>>

Istorie

Descoperire uriaşă in Romania: Cetatea Veche din Sântana, de patru ori mai mare decât cunoscuta Troia

Published

on

Arheologii au descoperit la Arad o cetate care ar fi de trei ori mai mare decât Troia și se întinde pe aproape 90 hectare. Cetatea ar fi fost ridicată în urmă cu aproximativ 3.400 de ani, în epoca bronzului, relatează Aradon.ro. Cetatea ar fi avut un palat uriaș.

Cetatea Veche, cum a fost denumită de arheologi, a fost descoperită pe raza teritorială a oraşului Sântana, iar deși primele săpături efectuate acolo datează din anul 2009, în ultimii doi ani, o echipă mixtă româno-germană a intensificat cercetările şi au scos la suprafaţă descoperiri uriaşe.

Astfel, Rüdiger Krause, profesor la Universitatea Goethe din Frankfurt, și profesorul Florin Gogâltan, de la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române, din Cluj-Napoca, au ajuns la concluzia că Cetatea Veche din Sântana a fost ridicată în secolul XIV înainte de Hristos, respectiv cu aproximativ 3.400 de ani în urmă.

Mai mult, aceștia spun că cetatea este mult mai mare decât cetatea Troia, despre care se spune că, la vremea respectivă, era o civilizație avansată.

„Troia avea o suprafaţă de 29 de hectare, Cetatea de la Sântana are nu mai puţin de 89 de hectare. Clădirile din Troia au fost realizate din piatră. La Sântana, construcţiile au fost realizate din lut şi lemn, semn că civilizaţia era mai dezvoltată şi se adapta la materialele de construcţie de care dispunea. Cetatea de la Sântana a fost împrejmuită cu şanţuri de apărare adânci de peste patru metri, dar şi cu valuri de pământ de peste 20 de metri. Ne aflăm în faţa uneia dintre cele mai mari şi impunătoare cetăţi din Europa”, a explicat Florin Gogâltan.

Cu ajutorul tehnologiilor de ultimă generaţie, au fost efectuate măsurători magneometrice, cu ajutorul cărora a fost „desenată” cetatea.

„Am cercetat aproximativ 55 de hectare din cele aproape 90. Şi, în urma măsurătorilor, am descoperit rezultate care ne sperie: un palat uriaş, cu lungimea de 100 de metri şi lăţimea de 40 de metri. Vrem să continuăm săpăturile şi, pe cât posibil, vrem să facem această cetate să fie măreaţă, la fel cum a fost în urmă cu peste 3.000 de ani. Pentru că trebuie precizat faptul că, la vremea respectivă, cetatea de la Sântana era o capitală a Europei”, a mai declarat profesorul Florin Gogâltan.

Directorul Complexului Muzeal Arad, Constantin Inel, a anunţat că îşi doreşte ca la Sântana să fie realizat un muzeu.

„Putem vorbi chiar de un muzeu în sit, cum sunt multe alte cazuri în Europa. Vrem să valorificăm o parte din situl arheologic. Este imposibil să punem în valoare întreaga fortificaţie. Dar, potrivit cercetărilor efectuate, monumentul în sine s-a păstrat foarte bine, este intact”, a anunţat Constantin Inel, citat de aradon.ro

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister