Dovada că strămoşii noştri aveau cunoştinţe temeinice de astronomie o reprezintă un cadran solar, cu diviziunile timpului trasate între coarnele unui taur, descoperit, cu totul întâmplător, pe teritoriul comunei Cumpăna din județul Constanţa, în anul 1960. Acesta este un mijloc de măsurare a timpului, în funcţie de poziţia Soarelui, iar specialiştii spun că poate fi încă funcțional, după aproape 2000 de ani de când un maestru cioplitor în piatră l-a creat.

Comuna Cumpăna este situată la Sud-Vest de oraşul Constanţa, la o distanţă de 5 km, și este compusă din satele Cumpăna şi Straja. Piesa de marmură descoperită demonstrează că înaintaşii noştri ştiau să calculeze ora, dar şi solstiţiul şi echinocţiul, ca și vechii maiași.

Realizat din marmură vineţie, se estimează că acesta datează din secolul II d.Hr. (de acum aproape 2000 de ani). Cadranul Solar de la Cumpăna este înalt de 48,5 cm şi lat de 37,5 cm. El are o formă concavă, cu linii incizate, și este susţinut între coarnele unui taur. Suprafaţa cadranului este parte din cilindrul circular drept, raza cercului având 176 mm. Înălţimea cilindrului este de 195 mm, iar lungimea pe perimetru – 200 mm, ceea ce corespunde unui arc de cerc de 70 de grade. Este unul dintre puţinele cadrane solare antice descoperite vreodată în Dobrogea.

În prezent, o copie a cadranului este amplasată într-un spaţiu îngrijit, în faţa Primăriei comunei Cumpăna, iar originalul se află la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Constanţa (MINAC).

Cadranul solar atrage atenţia trecătorilor prin forma sa ciudată. Este un mijloc de măsurare a timpului, în funcţie de poziţia Soarelui. Amplasat pe un soclu impozant, cadranul indică foarte exact atât ora, cât şi solstiţiile, prin două arce de cerc ce intersectează liniile orare şi echinocţiile, printr-o linie comună situată între cele două linii ale solstiţiilor. 11 linii convergente se găsesc pe suprafaţa cadranului, linii orare care se întâlnesc în punctul unde era înfipt gnomon-ul, bagheta de bronz, care îşi lăsa umbra pe suprafaţa cadranului, indicând ora. Liniile orare care sunt dispuse aproape simetric prin grupe de cinci de fiecare parte a liniei mediane sunt curbe.

Oamenii ştiau, încă din cele mai vechi timpuri, să calculeze timpul şi ţineau cont de solstiţii şi echinocţii. De fapt, toate lucrările agricole erau planificate în funcţie de aceste informaţii pe care le oferea cadranul. Este dovada că strămoşii noştri aveau cunoştinţe temeinice de astronomie. Specialiştii spun că piesa este extrem de importantă pentru istoria dobrogeană. „Taurul solar” de la Cumpăna era, se pare, folosit de locuitorii unei aşezări civile din zonă, care se ocupau în principal cu muncile agricole. Mai mult, interesant este faptul că acest cadran a fost gândit astfel încât el să indice cu exactitate ora doar la latitudinea Cumpenei. Dacă ar fi fost mutat, transportat în altă parte, cadranul nu ar mai indica în mod corect ora!

Citește și:
Schelete de acum 3000 de ani, având urme de cancer, indică un adevăr îngrijorător despre evoluţia aceastei boli

Arheologul Octavian Mitroi (M.I.N.A.Constanţa) a declarat că nu este singurul cadran solar descoperit pe teritoriul Dobrogei. În anul 2013, cu ocazia lucrărilor de reabilitare a infrastructurii centrului vechi al Constanţei, peste drum de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, a mai fost descoperit un cadran, datând din secolul al II-lea d.Hr. Un altul mult mai vechi, respectiv din a doua jumătate a secolului al IV-lea – începutul secolului III î.Hr., a fost descoperit în urmă cu mai bine de şase decenii la Histria. Piesa de la Histria este fragmentară, dar, chiar şi aşa, constituie o importantă descoperire arheologică. Tot de pe teritoriul Dobrogei mai provin două cadrane solare – unul de la Tomis, iar celălalt cu loc de descoperire necunoscut.

Existenţa acestor cadrane solare create pe „suportul” unui cap de taur face trimitere la legătura cu taurul sfânt, simbolul tuturor puterilor creatoare, taurul Apis – purtătorul zeului Ptah. Taurul sugereaza ideea de putere şi de pornire irezistibilă. El îl evocă şi pe masculul năvalnic, ca şi pe înfricoşătorul Minotaur, paznic al labirintului, sau pe crudul şi tunătorul Rudra din Rig Veda, a cărui sămânţă bogată fertilizează pământul. Aşa se prezintă majoritatea taurilor cereşti şi mai cu seama babilonianul Enlil. Fiind un simbol al forţei creatoare, taurul l-a reprezentat şi pe Zeus, sub forma unei statuete de bronz ce se prindea în vârful unui baston sau al unei lănci.

Prototipuri ale acestor însemne religioase aflăm şi în alte culturi începând din mileniul al III-lea î.Hr. Însă, în cultura Cucuteniană şi în alte culturi neolitice de pe teritoriul României aceste însemne taurobolide apar mult mai de timpuriu, din urmă cu 6.000 – 7.000 de ani. Vezi în acest sens și Templul de la Parța (Timiș), cel mai vechi templu neolitic din lume.

Cadranul Solar de la Cumpăna poate fi încă funcțional, după aproape 2000 de ani de când un maestru cioplitor în piatră l-a creat.

Sursa: identitatea.ro

Nu ratați aceste articole !

Chinezii au dezvoltat soarele artificial, cu o temperatură de 6 ori mai mare decât Soarele adevărat. Totul cu ajutorul...

Noul reactor – un „soare artificial” proiectat să reproducă procesul prin care Soarele creează...
video

Cum a fost proiectată și construită calea ferată care trece prin mijlocul unui lac

Atunci când calea ferată transcontinentală nord-americană a fost stabilită în anii 1860, inginerii s-au...

Autismul virtual poate fi vindecat! Iată cum se pot recupera copiii dependenți de realitatea virtuală

Activitatea virtuală a copiilor a devenit o normalitate a zilelor noastre. Telefoanele, tabletele,  privitul...

Irma Grese, bestia cu chip de înger. Cruzimi de neimaginat săvârșite asupra prizonierilor de o nazistă de numai 19...

Cunoscută drept „Frumoasa bestie”, „Îngerul blond de la Auschwitz”, „Hiena de la Auschwitz” sau...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here