Articole adăugate recent

În urmă cu 60 de ani o echipă de cercetători  a fost trimisă în județul Giurgiu de regimul comunist (condus pe atunci de Nicolae Ceaușescu). Aici, pe un câmp din apropierea așezării Argedava, au fost cercetate, în mare secret, niște rămășițele pământești dezgropate de un sătean. Dimensiunile oaselor i-a făcut pe cercetători să creadă că au aparținut unor oameni înalți de trei – patru metri, aparent toți bărbați, care fuseseră îngropați într-un mormânt comun.

Pentru a se ascunde orice urmă niște muncitori au astupat cu buldozerul situl arheologic, iar țăranul ce anunțase descoperirea le-a spus consătenilor că se mută în Ardeal la băiatul lui. De atunci nu s-a mai auzit nimic de el. Dintre martorii „scăpați” de regimul comunist a rămas Ionel Florea, care avea atunci 18 ani și a ajutat la săpături.  Memoriile domnului Ionel confirmă dimensiunile rămășițelor însă mai mult nu își amintește „fiindcă eram, să mă ierte baba mea, toată ziua cu ochii și măciuca după o duduie de la București”.

S-a mai găsit și o fotografie de calitate medie în care este prezentat un cercetător lângă un craniu deosebit de mare. Aceasta a fost găsită la Băneasa.

Mai mulți istorici și cunoscători ai adevărurilor oculte au coroborat cercetarea cu pasajele din Sfânta Scriptură care amintesc de giganții de pe Pământ:

„În vremea aceea s-au ivit pe pământ uriaşi, mai cu seamă de când fiii lui Dumnezeu începuseră a intra la fiicele oamenilor şi acestea începuseră a le naşte fii: aceştia sunt vestiţii viteji din vechime” (Geneza 6:4)

Legendele bătrânilor spun că uriașii trăiau ca pustnici, în pădurile din Dobrogea, ieșind foarte rar pentru a lua pe nevăzute câte o vacă din sate.

Cercetări legate de existența uriașilor a făcut un savant pe nume Telică Diduleanu, profesor de istorie si academician recunoscut internațional. El a găsit în anul 2013 un os deosebit, de mărimea unui femur, însă de forma unui metacarpian (os din palmă):

„Am dus repede osul la nevasta mea care m-a ajutat să improvizez în bucătărie un aparat de radiodatare cu carbon. Osul are 2.900 de ani, aproximativ, nu pot spune mai exact fiindcă am numărat izotopii de carbon ochiometric. Eu cred că osul face parte din mormântul uriașilor, uitat probabil de comuniști la curățare”.

Citește și:
Istoria dejecţiilor lumii. Timp de secole, oamenii au trăit în propriile mizerii

Cercetătorul a mai găsit în apropierea locului (de unde luase acel os) prin săpături, 4 scheletele de femeie alături de bijuterii de bronz dacice.

„Erau domnițe dacice, după bijuterii și după vârsta de deces. Osemintele foarte prost prezervate, însă am observat ceva incredibil – pelvisului femeilor fusese fisurat de mai multe ori, între fisuri fiind vizibile urme de vindecare.”

Pentru istoricul veteran acesta era un semn clar: femeile dacice încercaseră de mai multe ori să se împerecheze cu uriașii.

„S-au iubit, asta este clar. Mormântul femeilor este ceremonios aranjat, în semn de mare respect. Însă nu după tradiția dacică. Uriașii le-au îngropat cu mare drag.”

Este foarte probabil ca dragostea dintre femeile dacice și uriași să fi dus la o dușmănie cu bărbații daci.

„Oh, da, erau geloși. Și s-au luptat. Probabil de-a lungul a mai multor generații. Un tumul funerar dacic din comuna Puieni conținea o sulița imensă. Arheologii au crezut mult timp că este vorba de o armă ceremonială, însă mie mi se pare clar trofeu de război”.

Istoricul Herodot relatează un detaliu despre daci când, referindu-se la galezi, spune că erau invidioși pe avuție „cum erau Dacii pe mărimea altora”.

Tartarii din Munţii Buzăului şi osemintele de la Scăieni

Legende despre uriaşi întâlnim şi în Munţii Buzăului, la Scăieni. Aici, în cel mai vechi sat din zona Boziorului, au fost descoperite schelete umanoide care măsurau peste 2,4 metri. Ceea ce a frapat în mod deosebit era dimensiunea craniilor, care erau cât „dovlecii de prăsilă”.

Descoperirea a fost făcută absolut întâmplător, când oamenii au vrut să planteze o livadă de meri pe o colină din zonă. Scheletele erau intacte, iar lângă ele au fost găsite mai multe fragmente de oale.

Oamenii au continuat să sape şi au dezgropat câteva schelete, dar apoi au decis să lase restul mormintelor intacte şi au încercat să sape printre ele. Ei sunt convinşi că scheletele descoperite aparţin uriaşilor despre care vorbeau legendele din bătrâni.
În vechime, cu mult înainte ca localitatea să fie atestată, se spune că zona Boziorului era locuită de uriaşi sau „tartari”. Legenda spune că aceştia ar fi construit două subterane sub nişte stânci enorme şi că tot ei ar fi sculptat Stâlpii Tainiţei, de pe muntele cu acelaşi nume, zonă în care nu poate ajunge picior de om în zilele noastre. De asemenea, pe muntele Tainiţa există un loc unde în stâncă sunt săpate “scaune” domneşti a căror origine este inexplicabilă pentru localnici, deoarece se află, de asemenea, la înălţimi foarte mari şi în zone inaccesibile.

Legenda tartarilor este susţinută şi de Herodot, care amintea despre ei ca despre un trib nobil şi glorios. Numiţi şi „teutari” sau „titani”, aceştia erau, relata Homer, „favoriţii zeilor”, deoarece „întreceau pe toţi oamenii în înălţime, forţă şi frumuseţe”. Ei au ridicat altare imense pe care aduceau ofrande zeilor, dar şi construcţii sub formă de turnuri şi fortificaţii ciclopice de apărare, după cum spunea Aristotel.

Uriaşii din Ţara Haţegului

Ţara Haţegului este şi ea plină de legende despre uriaşi. Se spune că în zonă două fete de uriaşi au ridicat cetăţi, una la Deva, una pe vârful muntelui Retezat. Cum cea de pe munte era mult mai frumoasă, cealalată fată de uriaş s-a supăart şi a aruncat cu un fier de plug, distrugând cetatea “rivalei” sale şi retezând, totodată, şi vârful muntelui despre care se spune că atunci şi-a primit şi numele.

La începutul secolului al XX-lea, în depresiunea dintre Petroşani şi Deva s-au găsit câteva schelete despre care s-a crezut că aparţineau uriaşilor. Baronul ungur Franz Nopcsa, care studiase ştiinţele naturale la Viena, a fost interesat de descoperiri şi a cercetat oasele găsite de ţărani, însă a stabilit că acestea aparţineau însă unor dinozauri pitici.

Secretul uriaşilor din Bucegi

După cum a reieşit şi din povestea scheletelor gigantice descoperite la Argedava, autorităţile au părut mai mereu secretoase în privinţa uriaşilor.

În 2009, echipa emisiunii „Acces Direct”, difuzată de Antena 1, a realizat o anchetă pe tema uriaşilor din Bucegi. După mai multe dezvăluiri privind o reţea de tunele subterane imense care s-ar regăsi în zonă, la redacţie s-ar fi primit un telefon de ameninţare, a cărui înregistrare a fost făcută publică în cadrul emisiunii. Un bărbat misterios le-a „recomandat” jurnaliştilor să sisteze dezvăluirile, deoarece au intrat „într-un joc periculos”. „Nu mai vorbiţi despre Bucegi.

Sunt informaţii care trebuie să rămână la nivelul unor structuri şi nu trebuie făcute publice. Să nu vă doriţi să ne cunoaşteţi, să daţi interviuri la noi. Atât am avut de spus”, a fost mesajul transmis jurnaliştilor. Dacă apelul a fost adevărat sau regizat, probabil nu vom afla niciodată.

Citește și:
Vrajă de dragoste veche de 1300 de ani descifrată pe un papirus egiptean

În România, schelete de uriaşi au mai fost descoperite la Polovragi, la Cetăţeni (2005), sub mănăstirea Negru Vodă, personaj despre care se spune că avea el însuşi o statură impunătoare şi că îşi ţinea consfătuirile cu căpitanii pe “scaunele” domneşti săpate în stâncă la Scăieni. Şi în Pantelimon – Lebăda, în octombrie 1989, au fost scoase din pământ 20 de schelete de uriaşi, dar în niciunul dintre cazuri cercetările nu au fost continuate.

Sursa: infoalert.ro


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați aceste articole !

3 COMENTARII

  1. Eroare: In urma cu 60 de ani, ne aflam in anul 1956(sau 1955, depinde de anul in care este scris articolul), iar Ceausescu a ajuns primul om in stat in 1965. Deci, dumneata, care nu stii ce s-a intamplat in urma cu 60 de ani, ne insiri noua baliverne despre ce s-a intamplat in urma cu mii de ani? Scuza-ma, dar nu esti credibil.

  2. „Am dus repede osul la nevasta mea care m-a ajutat să improvizez în bucătărie un aparat de radiodatare cu carbon. Osul are 2.900 de ani, aproximativ, nu pot spune mai exact fiindcă am numărat izotopii de carbon ochiometric.” ha ha ha ha ha ha ha

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here