Connect with us

Medicină

„Trăim într-o lume de tâmpiți în care dacă rostești numele lui Dumnezeu, se ridică toți împotriva ta” – afirmația neașteptată a medicului psihiatru Aurel Romilă

Published

on

Doctor în medicină, profesor, inițiator al secției de Resocializare din cadrul spitalului ”Al. Obregia”, din capitală, autor al unei cărți devenite manual de referință printre cunoscători, reputatul psihiatru Aurel Romila declara într-un interviu incendiar pentru Formula As. că ”trăim într-o lume de tâmpiți în care dacă rostești numele lui Dumnezeu, se ridică toți împotriva ta” și că mai ales că ”mai ales în mediul psihiatric, lumea e plină de prejudecăți.

N-a făcut caz de marile sale reuşite, cum n-a ţinut nici să iasă în faţă cu orice preţ. În spatele discreţiei şi a modestiei în care s-a învăluit o viaţă întreagă, se ascunde însă unul din marii profesionişti ai României. Doctor în medicină, profesor şi iniţiator al secţiei de Resocializare din cadrul spitalului „Al. Obregia” din Bucureşti, Aurel Romila este şi autorul unei „Psihiatrii” ce a devenit manual de referinţă printre cunoscători. O somitate a medicinei, ale cărei cercetări au făcut istorie, o minte curioasă şi neobosită în căutări, care a extras din psihiatrie o filosofie de viaţă –

– În ultimele decenii, numărul persoanelor afec­tate de tulburări psihice este în creştere peste tot în lume, iar România se află pe locul trei, cu aproape 300.000 de bolnavi. Cine e de vină că am devenit atât de dezechilibraţi psihic?

– Dacă socoţi societatea ca o fracţie, atunci o să observi la mijloc un strat subţire, care e al oamenilor normali. Crucea normalilor e că sunt foarte puţini, au devenit o minoritate fragilă, din care se tot desprind în sus şi în jos. Cei de sub acest strat, de dedesubt, sunt depresivii. Aproape o treime din populaţie suferă într-o formă sau alta de depresie. Însă nu pentru ei mă îngrijorez eu, ci pentru cei de deasupra stratului fin al normalităţii, pentru psihopaţi, care au ocupat toate posturile-cheie în ţară. De aia nu avem sănătate mentală în ţara asta, că populaţia se împarte în mare mă­sură între opresori (psihopaţi) şi oprimaţi (depre­sivi). Ăsta e un adevărat război social, dar cine recu­noaşte? Cea mai gravă consecinţă a istoriei noastre din ultima sută de ani a fost felul în care s-a făcut se­lecţia umană. O societate care nu permite dezvoltarea persoanei e o societate slabă. Când personalitatea nu poate înflori, când e traumatizată, apar bolile psihice şi intervine ratarea. Ratarea e punctul în jurul căruia se învârte totul. E discrepanţa între ceea ce am putea deveni şi ceea ce ajungem să devenim în societatea de azi. Destinele sunt neîmplinite, ratate, curmate prematur, fiindcă deasupra noastră tronează nişte incapabili care ne pun piedici. Suntem condamnaţi la ratare de nişte psihopaţi. Şi asta nu de ieri, de azi. Iorga, Titulescu, câţi oameni de valoare nu au fost eli­­mi­naţi din societate de nişte nimicuri, de nişte ano­nimi? Dacă vii şi le vorbeşti oamenilor de norma­li­tate, bun simţ, armonie, transcendenţă, spirit, te vor acuza că ai citit prea multe broşuri. Performanţa se măsoară azi doar în putere, bani şi sex. Trăiesc tra­gic această soartă a poporului român. N-o să iau mi­traliera să fac circ, precum Vadim. Dar nu pot să nu mă întristez.

– Am vorbit de boală, dar nici graniţele nor­ma­lităţii nu mai par azi chiar atât de fixe. Ce în­seam­nă, de fapt, normalitatea?

– Ce mai înseamnă azi normalitatea, când totul e permis, totul e normal, anormal e să arăţi tu cu dege­tul? Aţi văzut Eurovisionul şi femeia cu barbă? Aţi văzut cum a fremătat lumea de aplauze? E nor­mal? Nu. Normalitatea e o stare de echilibru şi armo­nie în­tre cunoaştere, afectivitate, inteligenţă şi voinţă. Când una din acestea e excesiv dezvoltată sau sub­dez­­voltată, armonia se pierde şi apare boala sau su­ferinţa. 90% din oamenii cu care intru în contact sunt profund nefericiţi, o societate care şi-a pierdut valo­rile de bine, frumos, adevăr şi dreptate. Şi mai ales de non-nocivitate. În medicina romană, primul în­demn era non nocere, să nu faci rău!

Sufletul e o noţiune populară. Psihiatria nu pune semnul egal între suflet şi psihic. Psihiatriei îi con­vine noţiunea de psihic, sufletul e doar partea afec­tivă, cea mai profundă,

care e legată de inconştient. Omul e un ego cu două laturi, ceea ce se vede (cor­pul) şi ceea ce nu se vede (spiritul). Trupul şi spiritul sunt un sine. Suntem deci un ego susţinut de un sine. Am fost întrebat la o conferinţă „Bine, dar ce este ego-ul?” Răspunsul e acelaşi ca în cazul întrebării „Ce este Dumnezeu?” Ego-ul este ceea ce ne con­duce, dar nu se vede.

– În ultimele decenii, numărul persoanelor afec­tate de tulburări psihice este în creştere peste tot în lume, iar România se află pe locul trei, cu aproape 300.000 de bolnavi. Cine e de vină că am devenit atât de dezechilibraţi psihic?

– Dacă socoţi societatea ca o fracţie, atunci o să observi la mijloc un strat subţire, care e al oamenilor normali. Crucea normalilor e că sunt foarte puţini, au devenit o minoritate fragilă, din care se tot desprind în sus şi în jos. Cei de sub acest strat, de dedesubt, sunt depresivii. Aproape o treime din populaţie suferă într-o formă sau alta de depresie. Însă nu pentru ei mă îngrijorez eu, ci pentru cei de deasupra stratului fin al normalităţii, pentru psihopaţi, care au ocupat toate posturile-cheie în ţară. De aia nu avem sănătate mentală în ţara asta, că populaţia se împarte în mare mă­sură între opresori (psihopaţi) şi oprimaţi (depre­sivi). Ăsta e un adevărat război social, dar cine recu­noaşte? Cea mai gravă consecinţă a istoriei noastre din ultima sută de ani a fost felul în care s-a făcut se­lecţia umană. O societate care nu permite dezvoltarea persoanei e o societate slabă. Când personalitatea nu poate înflori, când e traumatizată, apar bolile psihice şi intervine ratarea. Ratarea e punctul în jurul căruia se învârte totul. E discrepanţa între ceea ce am putea deveni şi ceea ce ajungem să devenim în societatea de azi. Destinele sunt neîmplinite, ratate, curmate prematur, fiindcă deasupra noastră tronează nişte incapabili care ne pun piedici. Suntem condamnaţi la ratare de nişte psihopaţi. Şi asta nu de ieri, de azi. Iorga, Titulescu, câţi oameni de valoare nu au fost eli­­mi­naţi din societate de nişte nimicuri, de nişte ano­nimi? Dacă vii şi le vorbeşti oamenilor de norma­li­tate, bun simţ, armonie, transcendenţă, spirit, te vor acuza că ai citit prea multe broşuri. Performanţa se măsoară azi doar în putere, bani şi sex. Trăiesc tra­gic această soartă a poporului român. N-o să iau mi­traliera să fac circ, precum Vadim. Dar nu pot să nu mă întristez.

– Am vorbit de boală, dar nici graniţele nor­ma­lităţii nu mai par azi chiar atât de fixe. Ce în­seam­nă, de fapt, normalitatea?

– Ce mai înseamnă azi normalitatea, când totul e permis, totul e normal, anormal e să arăţi tu cu dege­tul? Aţi văzut Eurovisionul şi femeia cu barbă? Aţi văzut cum a fremătat lumea de aplauze? E nor­mal? Nu. Normalitatea e o stare de echilibru şi armo­nie în­tre cunoaştere, afectivitate, inteligenţă şi voinţă. Când una din acestea e excesiv dezvoltată sau sub­dez­­voltată, armonia se pierde şi apare boala sau su­ferinţa. 90% din oamenii cu care intru în contact sunt profund nefericiţi, o societate care şi-a pierdut valo­rile de bine, frumos, adevăr şi dreptate. Şi mai ales de non-nocivitate. În medicina romană, primul în­demn era non nocere, să nu faci rău!

– Credinţa în Dumnezeu e şi ea parte din ecuaţia normalităţii?

– E fundamental să pleci de la premisa existenţei unei alte realităţi transcendente. Însă trăim într-o lume de tâmpiţi, în care dacă rosteşti numele lui Dumnezeu, se ridică toţi împotriva ta. Mai ales în mediul psihiatric, lumea e plină de prejudecăţi. Cum adică divinitate? Istoria umanităţii a depăşit faza mi­tică. Acum e supremaţia omului! Dar credinţa e o for­ţă extraordinară, care te înalţă. Ce l-a ţinut pe Brân­coveanu să nu cedeze, dacă nu credinţa? Dar nu mă pu­neţi să vorbesc despre asta. Lucrurile mari nu tre­buie rostite toată ziua bună ziua, că-şi pierd înţele­sul. La fel cum nu spui toată ziua „bună ziua”, „te iu­besc!”, că se banalizează, şi despre Dumnezeu e mai bine să taci.

– Totuşi, e de folos rugăciunea în bolile psihice? Sunt mai receptivi la tratament pacienţii cre­din­cioşi?

– S-a dovedit deja în urma unor experienţe şi teze fă­cute la Voila şi la Piteşti, ca să vorbim numai de ţara noastră, că mersul la liturghie, spunerea unor rugăciuni în momentele de criză, îi linişteşte enorm de mult pe pacienţi, îi face mai cooperanţi, iar trata­men­tul medicamentos dă rezultate mai bune. Cre­dinţa e de foarte mare ajutor. De fiecare dată când simt un pic de deschidere la pacienţii mei necre­dincioşi, le propun pariul lui Pascal: dacă tu crezi şi Dumnezeu nu există, nu pierzi nimic. Dar dacă crezi şi există, câştigi totul! Dincolo de asta, însă, psihiatrii trebuie să fie foarte atenţi când vine vorba de excesul de religiozitate, fiindcă poate fi simptomul unui dezechilibru psihic.

Recomandare:   Ce simt sinucigaşii în ultimele lor clipe de viaţă

O fostă pacientă şi-a neglijat trei ani de zile soţul, nu s-a atins de el, fiind dedicată pos­tului, mai abitir ca măicuţele de la mânăstire. Alteia i s-a părut că nu i-a îmbrăcat pe cei goi, a apucat-o frenezia şi şi-a dat toate hainele pe care le avea. Aţi auzit, probabil, de cazul celebru al lui Petrache Lupu de la Maglavit. Pe mărturiile lui s-a ridicat o biserică. Însă marele profesor neurolog Gh. Marinescu l-a che­mat să-l examineze. Şi ce a descoperit? Că avea si­filis nervos, care dă halucinaţii. Aceşti oameni tre­buie ajutaţi să-şi regăsească echilibrul. Să nu mă înţe­legeţi greşit, nu exclud posibilitatea unor revelaţii divine. Eu însumi am avut revelaţia credinţei, văzând un tablou de Rafael, la Muzeul de Artă din Viena. Re­prezenta o madonă de o frumuseţe neomenească, de o puritate a culorilor ca­re m-a făcut să cred de­finitiv în Maica Domnului. Însă revelaţiile adevărate, legă­turile fine, superioare, nu sunt concrete.

Întregul interviu al reputatului profesor poate fi citit integral AICI.

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Pingback: Fructe și legume care seamăna cu organele corpului uman pe care le vindecă. Farmacia lui Dumnezeu este uluitoare | iHABAR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Medicină

Pentru a fi feriți de boli, copiii au nevoie de microbi, nu să fie îndopați cu medicamente. Microbii dezvoltă sistemul imunitar al organismului

Published

on

Utilizarea excesivă de medicamente dăunează grav funcției sistemului imunitar – acest gardian puternic al organismului uman. Cei mai mulți dintre noi, la primele semne de răceală, alergăm la farmacie pentru a lua „ceva” ca să ne treacă repede. Problema este că substanțele chimice nu lasă boala să-și urmeze cursul firesc.

Ceea ce putem face este să ameliorăm simptomele, dar nu cu medicamente, ci cu alimente, produse apicole și naturale (ceaiuri, citrice, sucuri de fructe și lămâie, propolis, miere, sirop de ceapă, ridiche etc). Medicamentele împiedică sistemul imunitar să lupte cu boala, și în timp el devine nefuncțional.

Un alt lucru care afectează sistemul imunitar este utilizarea obsesivă de produse antibacteriene, din teama de a intra în contact cu orice fel de microbi. Este important să ne spălăm pe mâini înainte de masă, și mai des atunci când suntem răciți sau gripați, ori când vizităm pe cineva la spital. Dar unii părinți au obiceiul de a-și proteja în mod excesiv copii și de a le crea un mediu super-igienizat.

Exista o vorbă în popor care spunea că dacă scapi un aliment pe jos, poți să-l mănânci fără să-l speli, deoarece puțină mizerie ajută la formarea de anticorpi

Un studiu recent a confirmat faptul că joaca afară, în noroi, ajută la dezvoltarea sistemului imunitar al copiilor, și reduce riscul de afecțiuni cronice, precum astm.

Microbiologul Marie-Claire Arrieta, unul din autorii cărții „Let Them Eat Dirt – Saving Our Children from an Oversanitized World” atrage atenția asupra faptului că dezinfectantele de mâini, săpunurile antibacteriene care distrug microbii și antibioticele luate pe cont propriu au efecte negative asupra sistemului imunitar al celor mici.

Părinții își cresc astăzi copiii într-un mediu mult mai curat și mai igienizat ca oricând. Experții în microbiologie sunt de părere că această exagerare de a fi tot timpul curați și feriți de microbi poate conduce la dezvoltarea unor boli cronice.

În organismul nostru se află o armată de microbi (microbiom) care ne protejează împotriva germenilor, ajută la producția de energie și de vitamine.

Studiile de laborator au arătat că în primii ani de viață, sănătatea acestui microbiom este crucială pentru starea de sănătate de mai târziu a copiilor.

Microbiologii explică faptul că atunci când ne naștem, nu avem nici un microb în corp, iar sistemul nostru este subdezvoltat. Pe măsură ce microbii încep să apară, aceștia dau un start sistemului imunitar să funcționeze. Fără microbi, sistemul nostru imunitar nu ar putea combate infecțiile în mod optim. Microbii produc molecule și substanțe care interacționează direct cu celulele mucoasei intestinale și cu celulele imunitare care se află pe partea cealaltă a mucoasei intestinale.

Astfel, putem spune că microbii antrenează celulele imunitare. Doar prin întâlnirea cu aceste substanțe microbiene o celulă imunitară obține informațiile necesare pentru a ști să acționeze.

Lipsa expunerii la microbi în copilărie, care este necesară pentru antrenarea sistemului imunitar, poate duce la dezvoltarea unor boli cronice mai târziu în viață, precum boala intestinală inflamatoare, obezitate, alergii sau chiar autism.

Recomandare:   Sfaturile renumitului chirurg Amosov: „Omul se îmbolnăveşte din cauza lenii şi a lăcomiei”

Potrivit studiilor epidemiologice, copiii care cresc într-un mediu rural (de fermă) au un risc mai mic de a face astm.

Poate că nu toate familiile sunt dispuse să se mute la țară și să-și facă o fermă, însă ceea ce pot face este să își lase copiii să joace liber în natură, să se joace cu animalele și să crească într-un mediu mai puțin controlat.

Sursa articolului: lataifas.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Dezvăluiri

Există carne de pasăre injectată cu hormoni de creștere în magazinele din România?

Published

on

Cine nu s-a întrebat, măcar o dată, de ce puiul de la ţară arată şi, mai ales, are alt gust decât cel din magazin? Pe internet circulă deja sute de ipoteze. Cu cea mai mare priză la public e, de departe, cea a puilor hrăniţi cu hormoni de creştere. Internetul e plin de mesaje alarmante despre puii hrăniţi cu hormoni de creştere, o practică despre care autoritățile spun clar că este strict interzisă.

Cândva puișorul cădea pe masa noastră direct din cotețul bunicii. Astăzi însă, rafturile supermarketurilor sunt pline de carne de pui și noi știm foarte bine că producătorii nu sunt cei mai loiali concurenți.

Unii producători au transformat aceste temeri într-un instrument de marketing şi scriu pe ambalaj „fără hormoni de creştere”. Asta deşi, cel puţin teoretic, toate produsele din pui sunt fără hormoni.

Păsările sunt hrănite cu furaj combinat, cu hormoni și antibiotice, cele din urmă menținându-se în organismul găinii mai mult de o săptămână.

„Nicăieri în Europa nu se folosesc hormoni de creştere la păsări şi sunt interzişi. Sunt interzişi hormonii de creştere, sunt interzise antibioticele şi sunt interzise orice fel de făinuri animale”, spune preşedintele Romalimenta, Sorin Minea.

În realitate însă, mesajul nu este altceva decât o metodă de marketing care îi poate influenţa, din teama unui „cu” şi confortul psihologic al lui „fără”, pe consumatori să caute tocmai producătorii care au avut inspiraţia de a face această menţiune pe etichetă şi care pot chiar să vândă carnea de pasăre mai scump, deşi are aceeaşi calitate cu cea neinscripţionată.

„Oamenii trebuie să fie convinşi că nu se folosesc hormoni în piaţă. Este o carne aproape ecologică, fără niciun fel de adaosuri”, a declarat pentru Gândul Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR). „Această etichetare face rău consumatorilor. Amărâtul care nu are bani, în loc să cumpere o carne mai ieftină, stă să se gândească <aoleu, dacă are hormoni?>”, a mai explicat el.

Motivul pentru care românii ajung să fie induşi în eroare de „puiul fără hormoni” este unul simplu. Nu mulţi cunosc prevederile legislaţiei europene pe care România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să le respecte.

Puii de ţară arată şi au cu totul alt gust faţă de cei pe care îi cumpărăm din magazin. Dincolo de mitul hormonilor, explicaţia vine din felul în care sunt crescuţi şi mai ales hrăniţi. La trei săptămâni, puiul de la ţară e încă foarte mic, în timp ce puii crescuţi în abator au ajuns deja la maturitate. Producătorii spun că vorbim de rase diferite. În abatoare ajung rasele selectate, cu un ritm de creştere rapid, noteaza antena3.ro.

Consumatorii cred că diferenţa stă în chimicalele cu care sunt hrăniţi puii şi care dau şi gustul cărnii. Asta pentru că, de multe ori, de la magazin cumpărăm de fapt carne gata procesată. Cu apă, sare şi uneori chiar şi E-uri.

„Se numesc saramuri, care conţin clorură de sodiu, deci sodiu. Sodiul, cum ştim, chiar nu este indicat în exces. În acea saramură, sunt introduse şi substanţe din categoria aditivilor, precum glutamatul monosodic sau fosfaţii de sodiu”, spunea in urma cu cativa ani prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, fostul director al Institutului de Cercetări Alimentare.

„Carnea de pasăre care a fost injectată cu aditivi sau condimente este <carne preparată> care trebuie etichetată ca atare şi nu se poate comercializa ca şi <carne de pasăre> refrigerată sau congelată”, spun şi reprezentanţii ANSVSA.

Din nefericire pentru consumatori, nu există o diferență de textură între carnea tratată cu substanțe nocive și cea organică, scrie unica.ro.

Cum să ne asigurăm că această carne nu ne va face niciun rău? Carnea de pui poate fi „purificată” de antibiotice și toxine chiar la tine în bucătărie. De acum înainte vei putea mânca carnea de pui din comerț, fără să te îngrijorezi referitor la prezența substanțelor nesanatoase cu care a fost crescută pasărea.

Dacă fierbi o găină din comerț, mai bine să nu utilizezi bulionul. Acesta nu conține nimic bun. În procesul de fierbere toate toxinele din carne sunt eliminate în apă. Dacă vrei să faci o ciorbă/supă bună ia o găină de casă.

Dacă vrei să dai un pui la cuptor, scoate-i neapărat toate organele interne. Acolo se adună cele mai multe toxine. De asemenea, se recomandă să elimini și pielea.

Înmoaie găina într-o soluție specială. Pentru aceasta o să ai nevoie de 1 litru de apă curată, câteva linguri de sare și 1/4 suc de lămâie. Pune găina în acest amestec pentru 2 ore. Varsă soluția, iar apoi mai pregătește una și mai lasă găina în ea pentru 1-2 ore.

De asemenea, poți înmuia carnea și în apă minerală carbogazoasă. În acest fel, ea nu doar se va purifica, dar și va deveni mult mai moale.

Totusi, cel mai bine este ca atunci când cumpăram produse din carne de pasare trebuie sa citim cu atenție eticheta acestora. Carnea de pui ar trebui să aibă doar pui, dacă sunt trecute și alte substanțe pe etichetă, probabil ai în mână un produs cu hormoni. Carnea cumpărată de la producătorii locali ne poate oferi siguranța că puiul este crescut sănătos.

Recomandare:   "Colonul omului este groapa de gunoi a organismului. 90 % din boli de aici provin. Un colon intoxicat are consecințe nefaste asupra organismului"

Dacă hormonii sunt un mit, faptul că unii producători injectează carnea de pui cu diferite substanțe pentru a o face mai moale e deja dovedit. Şi deşi este legal şi nu prezintă riscuri pentru sănătate, aţi face bine să verificaţi acest lucru în magazin. V-aţi putea trezi că din kilogramul de carne cumpărat, trei sute de grame sunt apă.

Organismele modificate genetic de care ne tot ferim, sunt peste tot.

Agricultura s-a „chimizat” de-a binelea. Iar epidemia obezitatii e strans legata de componenta grasimii pe care o mancam, care deregleaza hormonii sexuali ai omului, feminini si masculini.

In ferme e necesara si permisa injectia cu hormoni sexuali din clasa steroizilor. Iar la scroafe merg si injectiile cu hormoni care stimuleaza „cresterea numarului de pui, la cuib”. Asa au ajuns purcitele de ferma sa fete cate 20 de pui deodată.

Conform protv.ro, purceii furajati modern fac 100 de kilograme in 6 luni, nu intr-un an, cat ar fi normal. Vitele de ferma nu vad in viata lor taur. Dupa injectia hormonala urmeaza insamantarea cu pistolul. Vitelul fatat e adesea prea mare, iar vita are nevoie de alte injectii, ca sa-si revina. Vitelul nu suge nimic de la vaca – primeste lapte praf – ca sa nu strice productia.

Pe langa toate astea, hormonii de crestere chiar apar natural in nutrețuri – daca mucegăiesc – fiindca in mucegai se produc micotoxine, ciuperci microscopice care la randul lor produc substante cu efect hormonal de crestere.

Iar micotoxinele acestea mai au o calitate – se transmit in carne, lapte, oua – nu dispar prin fierbere si sunt cancerigene, afecteaza sistemul nevros, produc malformatii si au efect hormonal si la om. Dealtfel, si celelalte medicamente si aditivi se regasesc in carne sau in lapte, nimeni nu neaga – dar in cantitati mici si admise – deci, nu trebuie analizate.

Recomandare:   Ce spunea marele savant Tesla, în urmă cu 100 de ani despre lumină, energie, nemurire și înviere? Un interviu genial, prea puțin cunoscut publicul larg

Carnea trebuie consumată cu moderație, iar din restul hranei ar trebui să fie reprezentată de fructe, legume și cereale integrale. Alege pieptul sau pulpele de pui, dar evită să consumi ficatul de pui.

Numeroase studii au arătat că hormonii din carne pot cauza: cancer, boli tiroidiene, diabet, obezitate, endometrioză, fibrom uterin, infertilitate, astm sau alergii. La fel de periculoase sunt și antibioticele, care pot genera rezistență la bacterii periculoase pentru organismul uman. În plus, carnea tratată poate afecta echilibrul florei intestinale.

Citeste mai multe pe : a1.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister