Connect with us

Diverse

Țara în care au fost asasinați 175 de politicieni într-un an

Published

on

175 de politicieni au fost asasinaţi, în ultimul an, în Mexic, conform firmei de analiză a riscurilor Etellekt, relatează dpa.

Politicienii au fost ucişi între septembrie anul trecut şi 31 august anul acesta, o perioadă de timp care a inclus şi campania de dinaintea alegerilor din iulie, a precizat luni Etellekt.

Acest bilanţ înseamnă că lunar au avut loc cel puţin 14 asasinate politice.

În plus, în aceeaşi perioadă au fost înregistrate 850 de acte de agresiune împotriva politicienilor în întreaga ţară, conform Etellekt.

Violenţele nu s-au redus după alegerile din iulie, fiind înregistrate de atunci 63 de atacuri asupra politicienilor, inclusiv 21 de asasinate.

Într-un caz recent, un primar ales care urma să îşi preia sâmbătă postul în statul Chihuahua din nordul ţării a fost împuşcat de persoane necunoscute vineri seară.

sursa digi24.ro

Recomandare:   Descoperire surprinzătoare într-o piramidă din Mexic. Ce-a scos la lumină un cutremur puternic - video
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Realizată de câțiva arhitecți români, Casa Prispă este locuința care produce curent electric, fiind foarte călduroasă în sezonul rece și răcoroasă în cel cald

Published

on

O echipa de tineri arhitecți români a realizat un proiect demn de toate laudele- o casă independenta din punct de vedere energetic, denumită simplu şi inspirat „Casă Prispă„. O familie din judeţul Bacău deja trăieşte într-o asemenea casă ieșită din comun, prima din România care produce din razele solare mai multă energie electrică decât poate consum.

La marginea unei păduri din comuna băcăuană Mărgineni, departe de ochii lumii, a fost ridicată in 2013 o casă cochetă, izolată de restul locuințelor. Puţini dintre oamenii locului ştiu că această construcţie este unică în România şi că a fost realizată de un grup de studenţi din Bucureşti. Locuinţa produce chiar mai multă energie electrică decât are nevoie, iar surplusul ar putea fi redistribuit şi vândut în Sistemul Energetic Naţional sau înmagazinat pentru a fi utilizat mai târziu.

Casa are 90 de metri patraţi, 60 situaţi la parter şi 30 la mansardă, şi a fost montată la Mărgineni în mai puţin de 30 de zile, de către echipa de 50 de studenţi participanţi la proiect.

Pe acoperiş sunt montate 32 de panouri fotovoltaice, cu o suprafaţă totală de aproximativ 70 de metri patraţi, care ar produce, în condiţii optime, 8 kWh, o cantitate de energie mai mult decât suficientă pentru a alimenta toată aparatura electrică din casă.

Economia anuală pentru proprietari, estimată de producători, este de 1.700 de euro pe an. Conform calculelor realizate de proiectanţi, majoritatea studenţi la Bucureşti, casa poate produce anual 9.501 kWh, în condiţiile în care necesarul propriu de consum este de 7.508 kWh.

PRISPĂ este un proiect-pilot, o alternativă sustenabilă pentru revitalizarea modului de viaţă rurală din România. Proiectul casei răspunde unui context românesc, de la implicaţii economice la implicaţi socio-culturale. Casa, alimentată cu energie solară, oferă o mare importantă luminii naturale, iar camerele au dimensiuni mai mult decât generoase.

Materialul de baza pentru Casa Prispă este lemnul, iar lutul este soluţia aleasă pentru finisarea pe interior a pereţilor. Un complex sistem fotovoltaic este montat pe acoperişul metalic al casei.

Construcţia este realizată din pereţi portanţi. O parte reprezintă panouri structurale separate, care au fost transportate la Bacău gata asamblate. S-au folosit lemn procesat, cherestea, precum şi o serie de conectori metalici şi şuruburi, elemente folosite la îmbinări. Izolaţia termică a fost realizată din saltele din fibră de sticlă. Cuplul de băcăuani a cumpărat casa cu toate dotările interioare, inclusiv mobilier şi aparatură electrocasnică necesară.

Casă Prispă a avut parte de articole pozitive în presă străină. Gizmag, de pildă, descrie în detaliu proiectul românesc, apreciind cât de bine au lucrat arhitecţii.

“Faţada nordică a fost gândită astfel încât să protejeze clădirea în faţă condiţiilor grele din timpul iernii din România, cu vânturi puternice venind din nord şi căderi masive de zăpadă. Exteriorul sudic prezintă, în schimb, fereste de mari dimensiuni şi uşi glisante care dau într-o terasă. În zidurile dinspre est şi vest au fost montate ferestre speciale, care permit pătrunderea luminii naturale, dar împiedică pătrunderea căldurii, evitând astfel efectul de seră”, scrie autorul articolului.

Principalul atuu al casei PRISPĂ este faptul că toate spaţiile locuibile – livingul, locul de luat masă, bucătăria, baia, dormitorul, zona de studiu, supanta – sunt iluminate natural.

Pe faţadele de est şi de vest, ferestrele cu triplu vitraj au fost tratate Low-E (sticlă cu emisivitate redusă), astfel că permit doar pătrunderea luminii în interior, nu şi a căldurii, evitând efectul de seră. Aceste ferestre sunt prevăzute cu sisteme de protecţie împotriva însoririi excesive – obloane glisante de lemn – ce oferă posibilitatea de a obtura complet pătrunderea luminii în timpul verii. Mai mult decât atât, pentru a evita lumina foarte puternică de la apus, geamul de pe vest are un tratament adiţional cu folie metalică.

Inspiraţia tradiţională se regăseşte şi în demersul de creaţie a corpurilor de iluminat. Astfel, avem 4 corpuri de iluminat, fiecare dintre ele reinterpretând câte un motiv cheie al expresiei grafice româneşti: zig-zag-ul, lampa, fântână cu cumpăna, fusul de lână.

Preţul pentru prototipul acestei case este de 120.000 de euro. Acest preţ include structura, finisajele, atât cele interioare cât şi cele exterioare, tâmplăria, echipamentele (sistemul fotovoltaic, de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat, sistemul de instalaţii electrice şi sanitare) şi izolaţia. Prototipul este mai scump decât versiunea industrializată a casei deoarece o parte din materialele folosite sunt uşor diferite. Aceste diferenţe sunt date de condiţia că prototipul să poată face faţă la 3 transporturi succesive, 3 asamblări şi 2 dezasamblări.

Versiunea industrializată va fi disponibilă pentru un preţ de 90.000 de euro, urmând ca pe măsurăce casă va avea succes să scadă la 70.000 euro.

Recomandare:   Pompa de căldură - soluția eficientă de încălzire a caselor pe timp de iarnă. Bate centrala termică pe gaze, lemne sau peleți

„Studenţii care au realizat casa sunt înscrişi la facultăţile de Construcţii, Arhitectură, Arte Plastice, Comunicare şi Geografie, fiecare cu rolul lui, bine stabilit, în proiect“, a explicat pentru adevarul.ro,  Pierre Bortnowski, şeful echipei care a lucrat la acest proiect.

Tinerii care au făcut „Casa Prispa“ au dus proiectul în septembrie 2012 la Madrid, în Spania. Construcţia românilor a fost expusă, alături de alte 19 proiecte, la Solar Decathlon Europe 2012, cel mai important concurs de arhitectură şi tehnologii aplicate organizat anual pe plan mondial. În clasamentul general, studenţii români au ocupat locul 9, dar au ieşit pe 2 la capitolul „Eficienţă Energetică“, pe locul 4 la „Bilanţul Energiei Electrice“ şi au fost a doua opţiune la secţiunea „Alegerea Publicului“.

Sursa magazinuldecase.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Diverse

Crestini macelarind alti crestini. Masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu

Published

on

În zorii zilei de 24 august 1572, când Biserica Apuseană îl celebra pe Sfântul Apostol Bartolomeu, patronul măcelarilor, străzile Parisului erau „ude, ca și cum ar fi plouat mult”, dar nu de ploaie, ci de sânge hughenot. Acest început al Sezonului Sfântului Bartolomeu va avea ecouri în alte 12 orașe franceze, soldându‑se în câteva luni cu peste 5.000 de morți.

Masacrul de Sfântul Bartolomeu este un subiect puțin cunoscut în țara noastră. Evocat în romane istorice sau ecranizări ale acestora, evenimentul este identificat în special sub denumirea de Masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu. Istoriografia occidentală vorbește însă despre un Sezon al Sfântului Bartolomeu pentru a evita confuziile cu privire la proporțiile evenimentului care s‑a desfășurat într‑un interval mai lung de timp, înglobând mai multe incidente.

La 18 august 1572 avea loc în Paris, într‑un cadru solemn, nunta dintre moștenitorul coroanei Navarrei, prințul reformat Henri de Bourbon, și sora regelui Fran­ței, prințesa catolică Marguerite de Valois. Nunta atipică, dintre un catolic și un necatolic, a fost oficiată fără dispensă papală. Ea avea menirea de a pecetlui pacea din 1570, care încheiase cel de‑al treilea război civil francez. Invi­tați ai mirelui, membrii elitei protestante (hughenote), care luptaseră împotriva armatei regale catolice, s‑au adunat în număr mare în capitala franceză pentru a participa la eveniment. În aceste circumstanțe, la data de 22 august a avut loc un atentat nereușit împotriva amiralului Gaspard de Coligny‑Châtillon, liderul hughenot. Acesta a fost transportat în camera sa de hotel, unde a primit îngrijiri medicale de la chirurgul regelui. Autorul atentatului nu a fost prins, însă regele a dat garanții atât amiralului, cât și apropiaților lui, că cei vinovați pentru acest incident vor fi pedepsiți. Din motive de securitate, nobilii protes­tanți care participaseră la nuntă s‑au adunat în trei locații din oraș: în jurul hotelului unde era amiralul, la palatul Luvru, unde o parte dintre nobili fuseseră cazați la invitația regelui, și în cartierul Saint‑Germain, de cealaltă parte a Senei.

În după-amiaza zilei de 23 august, pe fondul creșterii tensiunii în rândul protestanților, care solicitau pedepsirea unui vinovat pentru atentatul din ziua precedentă, în cadrul mai multor întâlniri ale Consiliului restrâns al regelui s‑a luat hotărârea asasinării amiralului și a altor apro­piați, fiind vizate în total aproximativ 50 de persoane. Pentru reușita operațiunii a fost mobilizată miliția cetățenească și s‑au închis porțile de acces în oraș. Un corp de soldați, sub conducerea ducelui Henri de Guise din Lorraine, care îl acuzase pe amiral că ordonase asasinarea tatălui său în 1563, s‑a deplasat la hotelul unde era acesta cazat, omorându‑l împreună cu toți cei care s‑au opus. De aici au plecat spre cartierul Saint Germain, unde au continuat uciderile. La Luvru, nobilii protestanți au fost scoși în curtea palatului, unde au fost omorâți de gărzile elve­țiene ale regelui.

Agitația creată de mișcarea de trupe, precum și prezența miliției pe străzi au declanșat panică în rândul populației catolice, care a crezut că un atac al protestanților este iminent. În concepția lor, nunta fusese calul troian prin care aceștia se infiltraseră în oraș pentru a facilita pătrunderea altor trupe în vederea decimării parizienilor. De aceea, identificați printr‑o banderolă albă pe braț și o cruce albă pe pălărie, cete de localnici au început un masacru sistematic al protestanților din oraș. Nu au fost cruțați nici copiii, nici femeile, nici bătrânii. Situația care degenerase și care nu a putut fi oprită nici de rege s‑a potolit în Paris abia după trei zile, continuând însă în alte 12 orașe din regat. Numărul total al victimelor este estimat de ultimele cercetări la 5.000 de persoane.

Dincolo de identitatea certă a atacatorilor și a victimelor, cauzele acestui tragic eveniment sunt mult mai greu de identificat. În primul rând trebuie făcută dis­tincția între acțiunea planificată de Consiliul regal și acțiunea haotică a populației care a acționat împotriva poruncilor regelui. Amiralul Gaspard II de Co­ligny‑Châtillon, care devenise liderul principal al protes­tanților francezi în 1569, deținea o putere militară considerabilă conferită de funcția sa de amiral și legăturile cu protestanții din Țările de Jos, Elveția și Imperiul German.

La finele anului 1571 și apoi în vara anului 1572, amiralul negociase cu regele o intervenție militară franceză pentru susține­rea revoltei antispaniole din Flandra, condusă de frații Guillaume de Orange și Louis de Nassau. Cu toate că proiectul său fusese respins de mai multe comisii de experți militari, amiralul a continuat presiunile asupra regelui, obținând permisiunea de a‑și folosi doar propriile trupe, plecarea fiind programată pentru prima zi de luni de după nuntă, adică 25 august, după cum reiese din ultima scrisoare a amiralului adresată soției sale. Acțiunea sa ar fi putut declanșa un război cu Spania, în care Franța nu avea șanse de reușită. Regatul din Hexagon traversa o perioadă de pace după trei războaie civile care falimentaseră statul din punct de vedere financiar și demografic. De cealaltă parte, Spania, putere principală în Liga Catolică, obținuse o victorie strălucită la Lepanto împotriva flotei otomane. Din acest motiv, consilierii regelui au hotărât asasinarea amiralului și a celorlalți nobili apropiați lui pentru a opri această intervenție, care putea avea rezultate catastrofale pentru regat. Motivația politică a fost dovedită de cercetători importanți ai evenimentului, precum Nicola Sutherland sau Arlette Jouanna, care au arătat că amiralul a fost ținta principală a acțiunii planificate de Consiliul regal pentru funcția sa politico‑militară, iar nu din cauza confesiunii pe care o îmbrățișase.

Dimpotrivă, masacrarea celor­lalți protestanți de către concitadinii catolici a avut la bază fanatismul religios alimentat de cuvântările unor predicatori ex­tremiști, cel mai important fiind Simon Vigor. Hughenoții erau considerați principalii vinovați pentru problemele regatului, ei atrăgând prin erezia lor mânia lui Dumnezeu. De aceea, ritualul de purificare prin apă și foc la care au fost supuse cadavrele lor a avut menirea de a elimina necurăția din popor pentru re­stabilirea relației cu Dumnezeu. Or, acest scop a fost surclasat de altele meschine, motivația primară fiind folosită pentru jafuri și răzbunări personale.

Masacrul de Sfântul Bartolomeu rămâne unul dintre cele mai tragice episoade din istoria Fran­ței și a Bisericii Apusene. El do­vedește o dată în plus efectele nocive ale fanatismului religios, mai ales în aceste momente când Europa Apuseană este zguduită de evenimente tragice de acest fel.

sursa ziarullumina.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister