Connect with us

Diverse

Taina comorii din Mehedinți a printului sârb Milan Obrenovici. Cum ar fi ajuns tezaurul Serbiei într-o localitate din Mehedinți

Published

on

Din cand in cand, localitatea Izverna, din judetul Mehedinti, este vizitata de turiști ciudați, înzestrați cu aparate de detectat metale, cu alte dispozitive sofisticate, cu lopeți si târnăcoape.

Tezaurul Serbiei ingropat in muntii Cernei

Nimeni nu stie daca activitatea acestor căutători de comori da rezultate, daca a dat vreodata rezultate sau daca este o munca sterila, din care aventurierii nu se aleg decat cu o frumoasa excursie intr-o zona de un pitoresc neobisnuit. De indata ce autoritatile prind de veste cu privire la acest ciudat braconaj, vizitatorii dispar pentru o vreme și reapar după alta.

Pelerinajul are la baza o realitate istorica. Pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, printul Serbiei Milan Obrenovici, aflat in conflict pentru putere cu fratele sau, Mihai Obrenovici, a horatat sa puna la adapost tezaurul sarb, gandind ca poate conflictul s-ar putea desfasura in defavoarea sa. Printul a trecut Dunărea cu 80 de cai care duceau tezaurul tarii, constând din monezi, lingouri, bijuterii, diamante, perle.

Nimeni nu stie de ce a ales aceste meleaguri pentru depozitarea prețioasei comori, nimeni nu stie locul exact al depozitului, se stie însă ca o unitate militara a lucrat timp de trei ani, ca sa construiasca ascunzătoarea, bine apărata de eventualii jefuitori, protejata de inflitratiile apelor freatice si chiar de eventualele inflitratii de gaze,

Legenda spune ca locul ales era aproape de Varful Cerna, intr-o depresiune numita azi Valea Perilor, fiind candva plantata cu peri.

O hotarare macabra

Tot legenda relateaza ca galeriile au fost zidite la amândouă capetele si ca aici a fost ascunsa cea mai mare parte din cantitatea de aur si bijuterii. Intrarea in construcție a fost blocata cu un zid gros de doi metri care, formând in acest fel un baraj in calea unui izvor, a generat un lac. Lacul exista, siluetele construcției pot fi observate, iar aceste amanunte tind sa confirme autenticitatea legendei. Pe de alta parte, accesul la zidărie, prin lacul format, ar presupune o lucrare inginereasca nu numai complexa, dar si costisitoare.

Legenda mai da un detaliu macabru: cei 300 de militari care au lucrat la execuția lucrării si, deci, cunoșteau bine amplasamentul si caile de acces, au fost cu totii ucisi din dispozitia printului, ca sa nu ramana niciun martor. Un sigur paznic a scăpat măcelului, dar acesta, îngrozit de soarta celorlalți, s-a abținut dela orice martirisire. Dupa cum se stie, printul Obrenovici a fost gasit inecat in lac – conditiile sunt confuze – iar asupra lui au fost identificate planuri, prea degradate, ca sa poata duce la comoara.

Cand intervine Securitatea, se așterne tăcerea

Se vorbeste despre o singura harta in buna stare, gasita de preotul Popescu din Zegujani, care a invistigat zona sistematic in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, a facut sapaturi si a plecat intr-o directie necunoscuta, cu un car tras de boi. Nu l-a mai vazut nimeni, iar localnicii presupun ca a reusit sa incarce o parte din comoara..

Se presupune ca, daca preotul Popescu detinea comoara, ar fi fost imposibil sa nu fi dat de el Securitatea, sa nu fi preluat aurul si sa nu-l fi facut disparut pentru totdeauna pe nefericitul preot. Au fost destule asemenea cazuri, in acele vremuri. Cert este ca nici astazi cautatorii de comori n-au abandonat planurile lor, iar statul nu dispune de fonduri pentru asemenea invesititii. S-ar putea ca muntii Mehedinti sa ascunda comori nebanuite, iar legendele abunda in acest sens, nu numai in legatura cu aurul printului Obrenovici.

Recomandare:   Conditionare ciudata. Orașul în care, dacă vrei să locuiești, trebuie să te operezi

Aventura cu printesa din dormitor

Aceasta este istoria comorii printului Milan Obrenovici, dar nu pot incheia fara sa ma refer la un fapt fara legatura cu comoara, dar constituind un episod picant din istoria vremii. Este vorba de printesa Maria Obrenovici, din familia printului, care a avut o relatie intima cu A.I.Cuza si a fost arestata odata cu acesta, printr-o confuzie, fiind ridicata din dormitor de catre cei care erau convinsi ca domnitorul doarme cu sotia sa.

Abia a doua zi, s-au pomenit ca persoana de langa principe este Maria Obrenovici. Faptul, insa, nu a deteriorat buna relatie a domnitorului detronat cu sotia sa legitima, doamna Elena, alaturi de care a trait toata viata si, langa care se gaseste si astazi, ingropat la mosia sa din Ruginoasa. După cel de-al Doilea Război Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iași

sursa ziare.com

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
2 Commentarii

2 Comments

  1. Radu

    13 septembrie 2018 at 8:08 pm

    Ati facut o greseala ingrozitoare la finalul articolului.Maria Sa Cuza,odihneste la biserica Trei Ierarhi din Iasi.

    • Stanescu Traian

      13 septembrie 2018 at 8:28 pm

      ok. ne uitam si corectam

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dezvăluiri

Aurul României. Din 2005, România nu mai scoate pentru popor nici un gram de aur din minele sale. In schimb, o fac străinii

Published

on

Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiție de mii de ani. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoșii noștri cunoșteau metalurgia aurului. Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone

Din 2005, însa România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate. Totuşi, opt firme străine au primit licențe de exploatare în zonele “epuizate”, care s-au dovedit a fi foarte bogate. Firmele străine «au găsit» metale preţioase în România consultând hărțile geologice realizate pe vremea lui Ceaușescu, spune dr. ing. Neagu Florea, fostul director al Institutului de Proiectări Miniere, potrivite Libertatea.ro

Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în “patrulaterul aurului” – adică perimetrul Baia de Criş, Săcărâmb, Zlatna şi Baia de Arieş, din Munţii Apuseni – dar şi în Maramureş, sunt exploatate, cu eficienţă, de foarte mult timp.

Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Naţională a refuzat să mai cumpere aur de la minele româneşti pe motiv că nu poate avea o rezervă mai mare de metal preţios decât 15% din tot ce înseamnă rezervă valutară. Cum aceste mine nu aveau voie să vândă metalul extras decât Băncii Naţionale, au dat, cum era de aşteptat, faliment. Dacă vechile firme româneşti care se ocupau de metalul preţios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, opt companii străine care au cerut în concesiune parcele pentru prospecţiunea şi exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea ”se terminaseră”.

Conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în ultimii ani, opt firme străine au primit licenţe de explorare şi exploatare pentru aur în ţara noastră, exact pe zonele unde, oficial, nu mai existau zăcăminte. Libertatea a publicat un articol amplu pe această temă. Jurnaliştii Libertăţii au cerut atunci ANRM detalii despre licenţele primite de aceste firme. Răspuns ANRM: „Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria surselor de interes public. (…) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate”. Menţionăm că aceste contracte pe bunuri publice, adică zăcămintele naţionale, nu pot fi secretizate, deoarece conţin informaţii de interes public, conform Legii 544/2001.

Potrivit declaraţiilor făcute pentru DailyBusiness.ro de reprezentanţii firmei Gabriel Resources, la Roşia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal preţios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munţii Zarandului, închisă pentru că “nu mai era rentabilă”, un zăcământ de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ştefan Marincea, preşedintele Institutului Geologic Român, a declarat că în ţara noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puţin 54 de miliarde de dolari. Interesant este şi faptul că toate firmele străine au mers la “punct ochit – punct lovit”, adică au obţinut licenţe de prospecţiuni şi exploatare exact pe zonele cele mai bogate… Cum?

“Firmele străine nu au descoperit nimic, datele aparţin şcolii de geologie din România. Am fost directorul Institutului de Proiectări Miniere şi am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam şi producţii de 40 de kilograme de aur pe tonă de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot să spun că încă este mult aur în subteran, dar nu ştiu de ce nu le exploatează direct statul. Pe vremea mea, informaţiile aveau caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele străine «au găsit» metale preţioase în România consultând hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Acum, statul, prin reprezentanţii săi, a ştiut perfect ce dă în concesie”, ne-a spus dr. ing. Neagu.

Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.

„Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării noastre, care primește prea putin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul”, a spus prof. Gheorghe Popescu, pentru ziarul Libertatea. De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevența pentru aur este de 20%.

Recomandare:   Comoară fabuloasă a lui Decebal, cel mai valoros tezaur descoperit vreodată pe teritoriul României, a stârnit fascinația istoricilor de-a lungul anilor

România este pe locul 4 în Europa la capitolul resurse minerale. În cel mult 10 ani industria extractivă va exploda în Uniunea Europei și în Statele Unite, iar în acest context, trebuie să fim pregătiți pentru reluarea mineritului în avantajul național. În prima fază se va inventaria, apoi se va proiecta o strategie, pentru că suntem rămași în urmă în domeniul extractiv chiar și față de țările din zonă care sunt mai sărace în resurse’, a spus Ștefan Marincea, directorul Institutului Geologic al României. Citiți mult mai multe informații despre acest subiect pe aurul-romaniei.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Diverse

Este Giulgiul din Torino o fantasmagorie? Un savant englez sugerează că acesta a fost creat pentru ritualuri medievale legate de Sărbătoarea Paștelui

Published

on

Controversele privind autenticitatea Giulgiului din Torino, presupusa pânză care i-ar fi acoperit trupul lui Iisus, continua după ce un savant britanic susține ca relicva nu a fost decât un obiect de ritual din Evul Mediu, în urma unui studiu recent.

Charles Freeman considera ca Giulgiul nu numai ca provine din Evul Mediu, asa cum sugerează si datarea cu radiocarbon, dar este posibil sa fi fost creat pentru ritualuri medievale legate de Sărbătoarea Pastelui, potrivit The Guardian.

Atunci când v a fost expus la Torino, in 2015, pentru prima data in ultimii cinci ani, erau așteptați doua milioane de oameni pentru a venera pânza țesută ca un giulgiu, care se crede ca l-ar fi acoperit pe Iisus după răstignirea lui si pe care a fost transferata imaginea sa fantomatica. In ciuda faptului ca in 1988 rezultatele datării cu radiocarbon a panzei au dovedit proveniența din secolul al XIV-lea, o serie de teorii continua sa fie prezentate in vederea susținerii autenticității sale.

Dintre acestea, in acest an, oamenii de știința de la Politehnica din Torino au susținut ideea ca un cutremur din anul 33 d.Hr. ar fi putut cauza o eliberare de neutroni ce ar fi fost responsabila pentru formarea imaginii de pe Giulgiu. Freeman a studiat primele descrieri si ilustrații ale Giulgiului. Niciuna nu a precedat 1355, anul primei sale apariții în documente, provenita dintr-o capela din Lirey, in apropiere de Troyes, Franta.

In mod special, Giulgiul a apărut într-o gravura, mai putin cunoscuta, a lui Antonio Tempesta, un artist legat de Casa de Savoia, care a realizat o imagine detaliata meticuloasa a uneia dintre prezentările ceremoniale ale pânzei pentru pelerinii din 1613.

„Surprinzător, câțiva cercetători par sa fi înțeles ca giulgiul arata diferit de obiectul pe care îl vedem astăzi”, a scris savantul.

Ce argumente însă oamenii biserici, care infirmă studiile cercetătorilor, legate de autenticitatea Giulgiului din Torino?

Cercetarile făcute in ultimii ani neaga studiul efectuat in 1988, care pretindea ca pânza a fost fabricata in secolul 13 sau 14. Asociatia Americana de Studiu al Giulgiului din Torino (AMSTAR) a gasit ca testele din 1988, bazate pe datarea cu Carbon-14, au fost efectuate pe un petec cusut mult mai tarziu pe Giulgiul original.

Tom D’Muhala, presedintele AMSTAR, afirma ca noile teste chimice arata ca panza principala a Giulgiului este “mult mai veche decât a datat-o testul din 1988”. Giulgiul de la Torino constituie o permanenta piatra de poticnire pentru stiinta moderna. Credincioșii creștini, fie ei ortodocși sau catolici, s-ar bucura, desigur, de validarea definitiva a autenticității Giulgiului cu mijloace stiintifice, dar nu s-ar tulbura prea mult dacă s-ar dovedi ca Giulgiul nu este autentic, pentru ca adevărata credința nu este dependenta de astfel de probe materiale.

Sfântul Giulgiu este un material textil conservat in prezent la Torino. Începând din 1578, aceasta panza e venerata de credincioși ca fiind Giulgiul in care a fost pus in mormânt Iisus. Ea are 436 cm lungime si 110 cm lățime. Diferitele urme de pe pânza conturează doua imagini – din fata si din spate – ale unui barbat cu inaltimea de 1,85 m. Problema autenticității Giulgiului e acerb dezbatuta si astazi. Toate analizele efectuate pana acum, mai putin testul cu Carbon 14, acrediteaza ideea ca, intr-adevar, aceasta panza este autentica. Ea a fost ultima oara expusa spre venerare in perioada 13-22 octombrie 2000, iar urmatoarea expunere va avea loc in 2025. In chiar perioada ultimei expuneri, s-au intetit si dezbaterile pe marginea autenticitatii Giulgiului.

Elvetianul Mechthild F. Lemberg, o autoritate in materie de istorie a textilelor si unul dintre savantii ce-au contribuit la restaurarea Giulgiului inainte de expunerea din anul 2000, declara la vremea respectiva ca a gasit dovezi noi, in baza carora relicva, considerata timp de un deceniu drept un produs medieval (aprox. 1260-1390), ar putea avea o vechime de doua milenii. El a constatat ca exista similaritati izbitoare intre panza Giulgiului si alte fragmente de îmbrăcăminte, descoperite in ruinele cetatii Masada, din apropierea Marii Moarte, cu o vechime de 2000 de ani. Singurul detaliu divergent e varsta stabilita prin datarea cu Carbon 14. De aceea, savantul elvetian a emis ipoteza ca e foarte probabil ca datarea sa fi fost eronata. (Precizam ca in 1988 Vaticanul a aprobat ca mostre din Giulgiu sa fie datate cu Carbon 14, in trei laboratoare independente, din Anglia, Elvetia si SUA).

Recomandare:   Giulgiul de la Torino, unde se află imprimat chipul lui Iisus, testat ADN de experți. Rezultatele sunt surprinzătoare

Raportul pe care cercetatorul elvetian l-a prezentat in cadrul unei conferinte organizate de Biserica Catolica a sporit presiunile asupra Vaticanului, pentru a autoriza un nou set de teste cu Carbon 14, cele din 1988 fiind suspecte de “alterare”, din cauza prafului (care continea acid carbonic) depus intre Giulgiu si panza de Olanda pe care fusese cusut in 1534, spre a nu se deteriora. Alti adepti ai autenticitatii Giulgiului sunt de parere ca mostrele analizate in 1988 au fost prelevate din zonele expuse actiunii incendiilor prin care a trecut, ceea ce i-a alterat continutul de carbon. Argumentele lui Lemberg nu sunt singurele invocate pentru repetarea datarii cu Carbon 14. Sunday Times informa nu demult ca o cerere similara a fost facuta si de cativa cercetatori israelieni. Acestia au analizat particulele de polen descoperite pe suprafata tesaturii, constatand ca cea mai parte a lor apartine unei specii de plante care creste numai in Orientul Mijlociu si care ar fi putut fi utilizate la… confectionarea unei coroane de spini! Ian Wilson si Barrie Schwortz, primul un vechi cercetator al relicvei, iar al doilea un reputat fotograf profesionist, cer, la randul lor, refacerea testelor cu Carbon 14. Motivul? Grupa sanguina a petelor de sange prezent pe Giulgiu – AB – e foarte rara printre europeni, dar foarte comuna printre evreii din Orientul Mijlociu. Or, e putin probabil ca presupusul “autor medieval al falsului” sa fi avut cunostinte despre grupele sanguine cu câteva secole înainte de descoperirea lor… Citește continuarea pe crestinortodox.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister