Articole adăugate recent

Persoanele cu abilități slabe de calcul matematic sunt mai susceptibile la dezinformare și fake news privind epidemia de coronavirus, potrivit unui sondaj efectuat în cinci țări de cercetători de la Universitatea Cambridge, scrie The Guardian.

Potrivit studiului, îmbunătățirea abilităților analitice ale oamenilor ar putea diminua consumul de știri false despre COVID-19. Cercetătorii au realizat anul acesta cinci sondaje naționale pentru a evalua susceptibilitatea la dezinformare privind epidemia de coronavirus și influența acesteia asupra comportamentelor cheie legate de sănătate.

Studiul a constatat că susceptibilitatea scăzută la dezinformare despre Covid-19 este determinată în principal de nivelul abilităților de calcul – capacitatea de a procesa informații cantitative pe scară largă. Cele cinci studii au fost făcute în Irlanda, Spania, Mexic, SUA și Marea Britanie. Nivelurile de alfabetizare numerică ale participanților au fost calculate în baza a trei teste de calcul numerice diferite.

Astfel, participanților li s-au prezentat nouă declarații despre Covid-19, unele false (de exemplu: rețelele 5G ne pot face mai susceptibili la coronavirus) și altele adevărate (de exemplu: persoanele cu diabet zaharat prezintă un risc mai mare de complicații ale coronavirusului).

Participanții au fost, de asemenea, întrebați despre percepția lor asupra riscului de Covid-19, în ce măsură au respectat îndrumările de sănătate publică și probabilitatea lor de a se vaccina dacă un vaccin ar deveni disponibil.

În general, o susceptibilitate mai mare la știrile false a fost asociată cu respectarea mai scăzută a îndrumărilor de sănătate publică privind Covid-19, precum și disponibilitatea oamenilor de a se vaccina împotriva virusului și de a recomanda vaccinul familiei și prietenilor vulnerabili.

Unii oameni de știință cred că susceptibilitatea la dezinformare este legată de punctele de vedere politice, în timp ce alții cred că este legată de abilitățile de raționament, a explicat autorul studiului, dr. Sander van der Linden.

„Ideea mea este că ambele sunt relevante. Și am fost surprins să văd că abilitatea de calcul numeric joacă un rol atât de puternic aici, a fost unul dintre cei mai importanți predictori”, a spus el. „Îmi place această constatare, îmi dă speranța că există o soluție acolo.”

Citește și:
Raport ONU: Următorii ani, marcați de pandemii. „Vom vedea un flux constant de boli”

Un alt factor distinct legat de credința în știrile false privind Covid-19 a fost vârsta, au descoperit cercetătorii. Persoanele mai în vârstă au o susceptibilitate mai scăzută la dezinformare peste tot (cu excepția Mexicului), ceea ce este neconform cu cercetările anterioare care au găsit de obicei tiparul opus, cel puțin în contextul alegerilor.

„S-ar putea ca persoanele în vârstă să fie mai puțin susceptibile la dezinformare, dar le împărtășesc în continuare mai mult”, a spus Linden, adăugând că persoanele mai în vârstă ar putea fi mai puțin înclinate să susțină dezinformarea Covid-19, fiind categoria de vârstă cea mai vulnerabilă în fața bolii.

Studiul a fost publicat în revista Royal Society Open Science și a mai constatat că oamenii care erau mai receptivi la dezinformare se considerau minoritari și păreau că nu percep ceea ce recomandă autoritățile și oamenii de știință. Conservatorismul politic a fost, de asemenea, legat de o susceptibilitate ușor mai mare la dezinformare, dar în mod surprinzător, această legătură nu a fost la fel de puternică în SUA și Marea Britanie ca în altă parte.

Dr. Emma O’Dwyer, lector universitar la Universitatea Kingston, care nu a fost implicată în studiu, s-a întrebat de ce cercetătorii au ales aceste cinci țări pentru sondaj. „Există diferențe între țări”, a spus ea. „Această lucrare nu oferă o explicație la nivel de țară pentru motivul pent

De asemenea, lucrarea nu acordă la fel de multă atenție modului sau motivului pentru care dezinformarea prinde rădăcini, a spus Dominic Abrams, profesor de psihologie socială la Universitatea din Kent, care de asemenea nu a fost implicat în cercetare. „Dincolo de susceptibilitatea indivizilor, se pune problema cum și de ce unele surse înșelătoare pot obține un aer de legitimitate”, a spus acesta.

Sursa: edupedu.ro


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați !

Nu ratați !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here