Connect with us

Știință

Înainte de a părăsi această lume, Stephen Hawking a prezis apariția unei rase de super-oameni din rândul persoanelor foarte bogate. Aceasta ar putea fi posibilă prin ingineria genetică

Published

on

Într-o serie de eseuri pe care nu a apucat să le publice în timpul vieții, Stephen Hawking a prezis apariția unei rase de super-oameni din rândul persoanelor foarte bogate care vor alege să editeze ADN-ul copiilor lor, scrie The Guardian.

Intr-unul dintre aceste eseuri, publicat post-mortem pe 14 octombrie 2018 în Sunday Times, Stephen Hawking a declarat că omenirea riscă să fie înlocuită de „superoameni” modificaţi genetic.

Omul de știință a prezentat posibilitatea ca prin intermediul ingineriei genetice să se creeze o specie nouă de super-oameni, care ar putea distruge restul omenirii. Cercetările destinate îmbunatățirii sănătăţii şi a vieţii umane vor fi în ultimă instanța corupte. Se va începe modificarea oamenilor pentru a trăi mai mult, pentru a fi mai inteligenţi sau pentru a fi mai agresivi.

Sunt sigur că în acest secol, oamenii vor descoperi cum să modifice atât inteligența, cât și instinctele, cum ar fi agresivitatea”. „Cel mai probabil vor apărea legi împotriva folosirii ingineriei genetice pe oameni, dar cei foarte bogați nu vor putea rezista tentației de a-și îmbunătății caracteristicile umane, cum ar fi memoria, rezistenta la boli si durata vieții”, mai scrie Hawking.

Odată ce au apărut aceşti superoameni, vor începe probleme politice majore cu oamenii neîmbunătățiți care nu vor putea ţine pasul. Probabil vor dispărea sau vor ajunge irelevanţi”, a scris Stephen Hawking, potrivit Live Science., citat de descopera.ro. 

Fizicianul nu este singurul care a descris acest scenariu îngrijorător. În prezent, editarea genetică disponibilă pentru oameni a tratat probleme medicale severe. Pentru bolile incurabile şi letale, doctorii au modificat genele oamenilor pentru a preveni bolile. Au mai existat şi experimente în China, unde schimbările genetice se transmit de la o generaţie la alta pentru a preveni transmiterea bolilor ereditare. Specialiştii în bioetică susţin că tehnologia genetică poate duce la diferite probleme.

Cea mai urgentă nu este aceea a „superoamenilor”. Cea mai importantă problemă cu terapia genetică este că nu e înţeleasă pe deplin, conform NHGRI (National Human Genome Research Institute). Cercetătorii nu cunosc toate efectele secundare posibile ale editării genetice sau riscul acestor schimbări pe mai multe generaţii. Mai mult, „în transferul genetic persoanele afectate de această procedură încă nu există. Astfel, potenţialii beneficiari nu sunt într-o poziţie să-şi dea acordul sau să refuze procedura”, au precizat cei de la NHGRI.

Mai există şi riscul că dacă editarea genetică ar fi devenit o procedură mai răspândită, ar fi disponibilă numai celor bogaţi, iar eforturile de a preveni  bolile genetice ar putea fi confundate cu eforturile de creare de oameni îmbunătăţiţi, au precizat specialiştii de la National Institutes of Health.

Cercetătorii de la University of Missouri Center for Health Ethics au publicat un document în care, în aceeaşi notă, se ridică posibilitatea ca eforturile de eliminare a bolilor genetice să ducă la eradicarea eugenică a oamenilor cu dizabilităţi. De asemenea, conform acestora, într-o societate în care fiinţele umane sunt îmbunătăţite, „modelele” anterioare riscă să devină irelevante.

Totuşi, cu cât un argument de bioetică se apropie de lumea imaginată de Hawking, cu atât previziunile devin mai vagi, pentru că ştiinţa mai are cale lungă până în acel moment. Iar acum, acest tip de narativă este doar o paranoie confuză, afirmă biologului Matthew Willmann, biolog şi director al Plant Transformation Facility de la Cornell University, care intervine si contrazice teoria celebrului fizician.

„M-a frustrat când am citit ce a scris Hawking pentru că, pentru mine, dacă vrei să sperii oamenii cu o tehnologie care are unele efecte pozitive uimitoare pentru omenire, ai face previziuni ca acelea”, a precizat cercetătorul.

Însă, o lume ca cea imaginată de Hawking este posibilă din punct de vedere teoretic, a recunoscut Willman. „S-ar putea întâmpla? Da. Dar sunt multe lucruri care au loc pentru a împiedica să se întâmple”, a mai adăugat biologul.

Instituţiile ştiinţifice şi guvernele dezvoltă coduri etice stricte şi legi care ar reglementa editarea genetică. Acestea ar fi incredibil de greu de evitat fără ca lumea să nu-şi dea seama.

Mai mult, genetica este prea complicată şi complexă pentru a fi utilizată uşor în scopuri malefice. „Poţi edita doar atunci când ai suficientă informație despre funcționarea genelor”, a precizat Willman.

Citește și:
"Omenirea va produce trupuri și creiere. Milioane de oameni vor deveni inutili, fără valoare" viitorul prezis de un istoric evreu

În studiile sale, a putut crea plante cu trăsături genetice specifice doar prin crearea multor plante cu malformaţii genetice grave. De-a lungul timpului, cercetătorul şi colegii săi şi-au dat seama ce fac anumite gene şi cum acestea pot fi modificate pentru a obţine rezultatele dorite. Dar experimentele au fost posibile pentru că „plantele nu plâng”, aşa cum a declarat biologul.

Un proiect similar pe oameni ar dura mult mai mult şi ar fi extrem de greu de realizat într-o societate modernă.

Îngrijorarea lui Stephen Hawking se găseşte şi la cei care au expertiza să facă aceste previziuni, anume specialiştii în bioetică, dar un asemenea scenariu este prea vag şi îndepărtat, iar astăzi există probleme etice mai urgente. Citeste mai multe pe descoperă.ro. 

Diverse

Povestea extraordinarei familii Leonida – o familie de genii care a uimit lumea

Published

on

By

Sunt puţine familii în Romania care şi-au adus o contribuţie atât de substanţială în progresul ţării prin absolut toţi membrii ei, fiecare devenind o personalitate în domeniul în care a activat. Este vorba despre membrii familiei Leonida, atinşi de aripa îngerului genialităţii, caractere puternice, de o moralitate ireproşabilă, cu dragoste de oameni, modele atât pentru contemporani cât şi pentru generaţiile de maine.

Cei mai cunoscuţi dintre ei sunt Elisa Leonida Zamfirescu (prima femeie inginer din Europa), Gheorghe Leonida (sculptor în colectivul lui Paul, cu care a realizat celebra statuie Christos Mântuitorul, de pe muntele Corcovado din Rio de Janeiro), Adela Leonida Paul (medic oftalmolog al Casei Regale, directoare a spitalului „Vatra Luminoasă“) şi Dimitrie Leonida (inginer energetician, creator al Muzeului Tehnic).

Momentul de glorie al acestei familii de români străluciţi începe cu ofiţerul de carieră Anastase Leonida (1849-1918) şi soţia acestuia Matilda (1855-1950). El, român născut în Muntenia, ea franţuzoaică get-beget (înainte de căsătorie se numea Matilde Gill), ba chiar pariziancă de mai multe generaţii.

S-au cunoscut în „micul Paris”, Bucureştiul de sfârşit de secol XIX, şi s-au căsătorit în scurt timp căci, după cum se menţionează în cronicile familiei „se potriveau de minune”. Ea – stilată, elegantă, inteligentă şi de o frumuseţe răpitoare, el – organizat, disciplinat, cu minte sclipitoare şi cu o determinare ieşită din comun.

10 copii şi o viaţă itinerantă

După cum se consemnează  în  lucrarea „Personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti: Familia Leonida” (apărută în 2004 la Bucureşti, ed. Ion Basgan, autori: Gabriel Năstase, Mihai Olteanu, Paul Dudea), familia Leonida a dus o viaţă aproape nomadă, mai ales din cauza faptului că Anastase era nevoit (fiind colonel şi apoi general la arma Geniu) să coordoneze mari lucrări militare şi civile de pe teritoriul foarte tinerei Românii.

Familia l-au urmat, în mod firesc, aşa că, în deceniile următoare, dintre cei 10 copii ai familiei, unul s-a născut la Fălticeni (primul dintre băieţi, Dimitrie, fondatorul Muzeului Tehnic), altul la Vaslui (natalia, cea mai mare dintre fete), alţi şase la Galaţi, iar ceilalţi la Bucureşti.

În ciuda faptului că familia nu a prins rădăcini în oraşele în care a ajuns, toţi cei 10 copii au primit o educaţie de excepţie. Toţi vorbeau fluent mai multe limbi de circulaţie mondială, toţi au învăţat carte şi au exceleat în domeniile în care au activat. Câţiva, însă, n-au fost doar oameni deosebiţi, ci s-au dovedit adevărate genii: Dimitrie Leonida, Gheorghe Leonida, Eliza Leonida Zamfirescu, Adela Leonida Paul şi Natalia Leonida.

Elisa, prima femeie inginer din Europa

Elisa Leonida s-a născut la Galaţi, pe 10 noiembrie 1887 şi a studiat şcoala primară la Galaţi, apoi la Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti, obţinând bacalaureatul la secţia reală a Liceului „Mihai Viteazul”.

După terminarea liceului, s-a înscris la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti (precursoarea Politehnicii din zilele noastre), însă a fost respinsă din start din cauza prejudecăţilor vremii, care refuzau dreptul femeilor de a urma o astfel de facultate. A încercat şi la alte şcoli tehnice din România, însă peste tot a primit acelaşi răspuns, după cum avea să consemneze Eliza Leonida în jurnalul personal: „Locul femeilor este la cratiţă!”

Nemaiavând alternative, dar ferm convinsă că trebuie să devină inginer, pleacă, în anul 1909, în Germania şi se înscrie la Academia Regală Tehnică din Berlin. În fapt, este prima femeie student a acestei universităţi, căci şi în Germania existau prejudecăţi bine înrădăcinate cu privire la rolul femeilor în societate.

Cu timpul, cu răbdare şi dârzenie, a câştigat admiraţia profesorilor şi colegilor. La înmânarea diplomei de absolvire (în anul 1912, cu specializarea „Chimie”), decanul Hoffman ar fi declarat: „Die Fleissigste der Fleissigsten” (cea mai silitoare dintre silitori).

Izbucnirea Primului Război Mondial avea să-i schimbe radical viaţa. Se înscrie în organizaţia „Crucea Roşie“ şi pleacă pe front. I s-a încredinţat chiar conducerea unor spitale de campanie în apropiere de Mărăşeşti, fiind decorată cu ordine şi medalii româneşti şi străine.

Elisa Leonida

Pe front l-a întâlnit şi pe viitorul ei soţ, inginerul Constantin Zamfirescu, nimeni altul decât fratele cunoscutului scriitor Duiliu Zamfirescu, cu care s-a căsătorit, pe front, în localitatea gălăţeană Ghidigeni (probabil la conacul familiei Hrissoveloni), în 1918. Interesant este că la nuntă a participat şi Regina Maria, momentul consfinţind faptul că între Familia Regală şi familia Leonida existau deja legături strânse.

După război, şi-a reluat activitatea la Institutul Geologic, unde a condus un laborator de analize, în care a elaborat metode originale, raţionalizări, a introdus tehnici noi şi a efectuat studii importante, toate având ca scop cunoaşterea bogăţiilor subsolului ţării noastre.

Doctoriţa genială a Casei Regale

Doctoriţa Adela Leonida Paul s-a născut la Galaţi, în 7 aprilie 1890 şi avea să devină unul dintre cei mai importanţi medici oftalmologi pe care i-a avut România, cu o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea ştiinţei medicale.

În 1918, cu puţin timp înainte de încheierea războiului, îşi ia doctoratul în medicină, la Iaşi, cu lucrarea „Complicaţiile tifosului exantematic la ochi”, obţinând calificativul „Magna Cum Laude“. În Moldova avea să aibă primele contacte cu familia regală a României. În octombrie 1918, în conacul familiei Hrisoveloni din Ghidigeni, o întâlneşte pentru prima oară pe Regina Maria, care venise la nunta lui Constantin Zamfirescu (fratele cunoscutului scriitor Duiliu Zamfirescu), cu Elisa Leonida, sora Adelei şi prima femeie inginer din Europa.

După terminarea Primului Război Mondial, Adela revine la Bucureşti şi este numită, la doar 29 de ani, directoare a Orfelinatului de orbi Vatra Luminoasă. Imediat după numire, înfiinţează o tipografie care tipărea în Braille (cu simboluri în relief, astfel încât să poată fi „citite” cu degetele de către orbi), în care se vor tipăr ani de-a rândul manuale pentru clasele primare şi de liceu, atît de necesare şcolilor speciale pentru nevăzători.

Adela Leonida Paul

După numai un an, în 1920, se înfiinţează la Bucureşti Spitalul de Ochi „Vatra Luminoasă”, unde Adela va fi primul director. Deja faima i se răspândise, iar Casa Regală a României o numeşte oftalmolog oficial al Curţii şi o împuterniceşte să o opereze de cataractă pe Regina Maria. Operaţia are succes, iar laudele nu mai contenesc să vină, în presa vremii, la adresa doctoriţei Leonida.

Fondatorul Muzeului Tehnic al României

Dimitrie Leonida s-a născut la 23 mai 1883, la Fălticeni. Şcoala primară a început-o la Galaţi în 1890, clasa a III-a a terminat-o la Buzău, de unde a mers la Bucureşti la şcoala Clemenţa, apoi la Şcoala Primară Petrache Poenaru din Bucureşti.

În anul IV va concepe proiectul „Metropolitanului din Bucureşti”, cu linia principală Gara de Nord-Sf. Gheorghe-Calea Moşilor şi ramificaţia Sf. Gheorghe-Filaret , fiind printre cei dintâi care au propus construirea unei reţele de metrou în Bucureşti, iar proiectul de diplomă va avea ca tema „Complexul hidrotehnic şi hidroenergetic al Bistriţei din regiunea Bicaz”.

Deşi a avut oferte de la renumita firmă Siemens pentru un contract pe 5 ani şi de la Şcoala Politehnică din Charlottenburg pentru un post de asistent, Dimitrie Leonida s-a întors în România în anul 1908, cu titlul de „Elektroingenieur”, şi s-a angajat la Primăria capitalei, unde s-a ocupat de verificarea instalaţiilor electrice noi ce urmau să fie racordate la reţea, problema tramvaielor, abordează problema metroului al cărui prim proiect îl făcuse în anul IV de facultate şi construirea unui canal navigabil Argeş – Bucureşti – Dunăre, cu port la Bucureşti şi centrale hidroelectrice la Bucureşti, Orăşti, Budeşti, Fundeni.

În anul 1908 Dimitrie Leonida a înfiinţat prima Şcoală de Electricieni şi Mecanici din România, care va funcţiona peste 45 de ani şi va pregăti mii de specialişti din domeniul electric şi mecanic. Un an mai târziu, în 1909, a înfiinţat şi primul Muzeu Tehnic din România (actualul Muzeu Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida”), pe care îl donează în 1951 statului român prin Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice.

Dimitrie Leonida

În anul 1912 a proiectat centrala termoelectrică de la Grozăveşti, iar în anul 1914 a proiectat Centrala de la Botoşani. Împreună cu Nicolae Caranfil (viitorul director al Societăţii Comunale Bucureşti şi al Societăţii Generale de Gaz şi de Electricitate), Christea Niculescu şi prof. Andronescu, a înfiinţat în anul 1913 societatea Energia, prima societate particulară românească din domeniul electrotehnic.

Omul care a sculptat cea mai cunoscută statuie a lui Iisus

Gheorghe Leonida s-a născut la Galaţi, în 1892. Când tatăl său, un ofiţer de carieră, a fost nevoit să părăsească oraşul Galaţi, Gheorghe l-a urmat la Bucureşti, unde a absolvit liceul apoi a continuat studiile la departamentul de sculptură a conservatorului de Arte Frumoase.

În 1925, s-a mutat la Paris, unde Paul Landowski tocmai primise contractul pentru realizarea statuii gigantice Christos Mântuitorul din Rio de Janeiro. Gheorghe Leonida a fost angajat de către Landowski să sculpteze capul statuii. Lucrarea a început în 1926 şi a fost finalizată în 1931.

Gheorghe Leonida

Întors în România, Gheorghe Leonida a continuat să sculpteze. A murit în primăvara anului 1942, căzând de pe acoperişul casei familiei sale din Bucureşti, în timp ce culegea flori de tei. Lucrările sale pot fi văzute la Castelul Bran, Muzeul Naţional de Artă şi în alte muzee importante din Bucureşti.

Natalia, primul director al Liceului „Regina Maria”

Natalia Leonida, fiica intelectualilor Anastase Leonida şi Matilda Gill, a urmat cursurile liceale în limba franceză la „Notre Dame de Sion” din Galaţi şi pe cele universitare la Facultatea de Litere de la Sorbona (1887–1901), concomitent cu Şcoala Normală Superioară din cadrul aceleiaşi universităţi; şi-a obţinut şi licenţa în filologie modernă la Universitatea Bucureşti (1904).

La reîntoarcerea în ţară a cerut Ministerului Instrucţiunii Publice dreptul de a profesa, fiind repartizată ca profesoară de limba franceză la Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova, apoi la Liceul externat de fete nr. 1 din Bucureşti. La 1 noiembrie 1927, Natalia Leonida este învestită directoarea acestui liceu, devenit acum „Regina Maria”.

Face eforturi pentru a-l înzestra cu dotări ultramoderne: cabinete, laboratoare, bibliotecă, sală de gimnastică, sală de pregătire pentru Crucea Roşie, sau pentru introducerea unor discipline extraşcolare, de tip european, care să dezvolte, pe lângă intelect, şi patriotismul, cum ar fi „Cercetăşia”.

Talentată pianistă, Natalia avea să o ajute pe sora ei, Adela Leonida Paul, la transcrierea în Braille, în premieră în România, a numeroase partituri muzicale, dar şi a operelor din literatura română şi universală.

Generalul Paul Leonida

Foarte cunoscut a fost şi Paul Leonida (1885-1982) care a avut o carieră militară exemplară. A participat, ca ofiţer, la Primul Război Mondial, iar în Al Doilea Război Mondial avea gradul de general, fiind comandatul Secţiei Operaţiuni din cadrul Marelui Stat Major al Armatei Române.

Citeste mai mult: adev.ro/pbcejd

Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Recomandările zilei

Diverse18 ore ago

Povestea extraordinarei familii Leonida – o familie de genii care a uimit lumea

Sunt puţine familii în Romania care şi-au adus o contribuţie atât de substanţială în progresul ţării prin absolut toţi membrii...

Diverse19 ore ago

Deşi nu doare, ficatul dă alte semne prin care „anunţă” că este bolnav. Cel mai simplu test prin care afli dacă ficatul tău e sănătos

Ficatul este cel mai activ organ din corpul uman, din punct de vedere metabolic. În pofida acestui fapt, atunci când...

Diverse3 zile ago

Secretele minţii umane. Cele două mecanisme care ne controlează viaţa şi greşelile cognitive care ne influenţează deciziile

Psihologul Daniel Kahneman susţine că gândirea umană este controlată de două sisteme: sistemul 1, pe care îl numeşte „thinking fast”...

Medicină3 zile ago

Bioritmul organelor interne și orele de refacere ale acestora. Țineți cont ca acestea au o activitate maximă timp de 2 ore pe zi

Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor interne. Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult,...

Diverse4 zile ago

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era...

Diverse5 zile ago

Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între minte şi organele vitale

Între starea de spirit şi corpul fizic există o legătură profundă. Această legătură este intermediată de nervul vag, care este...

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister