Connect with us

Dezvăluiri

In secret, Stalin a vrut să creeze o armată de umanoizi, cu o forță superioară omului de rând, dar cu creier subdezvoltat. A cerut încrucișarea om-maimuță

Published

on

La mijlocul anilor ’20 din secolul trecut Iosif Vissarionovici Stalin a finanțat, în secret, crearea în laborator a unor ființe de neînvins. Vroia să aibă o armată de umanoizi, cu o forță superioară omului de rând, dar cu creier subdezvoltat. Acei umanoizi trebuiau să fie insensibili la durere, rezistenți și agresivi în lupta pentru hrană.

Biroul Politic al CC al PCUS a aprobat in anul 1926 un astfel de proiect si a cerut Academiei de științe a Rusiei să cerceteze cum s-ar putea crea „o mașină vie de luptă”, informează publicația La Repubblica. Misiunea i-a fost încredințată lui Ilia Ivanov, care avea experiență legată de încrucișarea diverselor specii de animale.

Frankenstein-ul sovietic” încercase, la stația experimentala Ascania Nova din Crimeea, încrucișarea de reni cu boi, capre de munte cu boi, șoareci cu cobai si alte asemenea „minuni”. Pentru proiectul care i-a fost încredințat s-au alocat 15.000 de dolari – suma imensă la vremea aceea.

Dictatorul comunist  nu avea in minte doar războaie. Înainte de începerea deportărilor în masă în gulag-uri, el a încercat să găsească o sursa inepuizabilă de forță de muncă. Visa sa utilizeze umanoizii în minele de cărbuni, în construcția drumurilor in Siberia și regiunile arctice. Dictatorul fusese cucerit de mitul lui „Superman”.

Proiectul „savantului” rus Ivanov, descoperit de ruși cu 80 de ani mai târziu, a fost avizat și de Institutul Pasteur de la Paris. Francezii au cedat Moscovei un laborator de cercetare din Noua Guinee, unde se efectuau deja fertilizări artificiale, precum si cercetări pe celulele animale.

Ziarul în limba rusă „Moskovski Komsomolet” a publicat fragmente din rapoartele secrete, arătând lumii cinismul planului sovietic. Fără a ști nimic despre diversele harți cromozomiale, Ivanov a decis să fertilizeze femele de cimpanzeu cu spermă umană, ba mai mult, a fertilizat femei africane adormite, care nu bănuiau nimic, cu spermatozoizi proveniți de la maimuțe.

Problema cea mai complicată era aceea de a prinde animalele sălbatice. De aceea, Kremlinul a înființat mai târziu la Suhumi, in Georgia, o crescătorie de maimuțe.

Citește și:
Misterul sticlelor de lichior comunist din beciurile medievale descoperite la Râmnicu Sărat, după ce asfaltul s-a surpat şi a înghiţit o maşină

O navă urma să aducă în Rusia 11 maimuțe, însă din cauza condițiilor grele de transport doi cimpanzei  care fuseseră fertilizați au murit, iar celelalte animale s-au îmbolnăvit de tuberculoză.

Au mai urmat zeci de experimente, după care Ivanov a înțeles că nu va reuși să creeze maimuța-soldat. La 13 decembrie 1930 el a fost arestat de NKVD (Comisariatul poporului pentru afaceri interne), fiind învinuit de „activitatea împotriva statului” si „sprijinirea internationalismului burghez”.

Citește și:
A înghițit întreaga armată germană în timpul războiului. Legenda „Lacului fără fund” din inima Munților Buzăului

A primit o condamnare de cinci ani de gulag si deportare in Kazahstan. Sentința nu a fost pusă în practică din cauza morții „savantului”, in 1932.

Sursa

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dezvăluiri

Modernizarea României se datorează acestor oameni. Un grec, doi nemţi şi un român ne-au scos din Evul Mediu

Published

on

By

Obţinerea independenţei, unificarea teritorială şi constituirea României moderne se leagă de trei personaje-simbol pentru progresul înregistrat la acea vreme în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Ajutaţi de mari personalităţi culturale şi politice autohtone, marii reformatori au fost în mare parte de alte naţionalităţi, dintre care, cel mai important, un neamţ get-beget, scrie „Adevărul”.

Principatele Române au cunoscut o evoluţie greoaie, cu un progres lent, de-a lungul istoriei. Învăţământul, legislaţia şi mentalităţile au rămas de tip medieval până aproape de secolul al XIX-lea, adică cu o întârziere de aproape un veac faţă de Occidentul european.

Lucrul este lesne de înţeles în contextul în care spaţiul carpato-danubiano-pontic a fost din cele mai vechi timpuri în calea invaziilor şi jafurilor, în vecinătatea unor mari imperii expansioniste, iar mai târziu între mari puteri medievale, precum Polonia, Ungaria sau Imperiul Otoman, care râvneau la teritoriul ocupat de români.

Totodată, sistemul succesiunii la tron în ambele Principate, un sistem păgubos care a aruncat ţările într-un aproape etern război civil, a dus la şubrezirea capacităţii de apărare a Principatelor, a frânat progresul. Desele jafuri, incursiuni armate, dar şi luptele pentru tron între diferitele facţiuni au făcut ca viaţa urbană să fie foarte slab dezvoltată. Cu toate acestea, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a început reformarea ţărilor române pe principii iluministe, moderne, stabilind premisele boom-ului din secolul al XIX-lea, veac în care, de fapt, s-a constituit statul modern român.

Au fost numeroşi factori responsabili pentru smulgerea Principatelor Române din bezna Evului Mediu şi constituirea statului modern român. Cu toate acestea au rămas cunoscute în special câteva personaje care au contribuit decisiv la realizarea acestui proces.

Grecul care a început modernizarea Principatelor

În general, când se vorbeşte despre perioada domniilor fanariote, există percepţia generală că au fost o piedică în calea dezvoltării statului român. În parte da, însă în timpul fanarioţilor au ajuns pe tronul Principatelor şi domnitori care au început procesul de modernizare al Moldovei şi Ţării Româneşti. De altfel, cel care a scos Principatele din bezna Evului Mediu a fost un grec şi se numea Constantin Mavrocordat. Era născut la Constantinopol în 1711 şi a ajuns pentru prima dată domn al Ţării Româneşti în 1730.

A fost domn de şase ori în Ţara Românească şi de patru ori în Moldova. A avut timp pentru a-şi propaga ideile iluministe, progresiste la aceea vreme în ambele Principate. Constantin era fiul lui Nicolae Mavrocordat, la rândul său domn în Principatele Române şi nepot al lui Alexandru Mavrocordat, ”Exaporitul”, mare dragoman al Porţii, un rang înalt în administraţia Imperiului Otoman, cu relaţii care i-au permis să-i obţină fiului tronul. Mavrocordaţi erau originari din insula Chios şi erau bine priviţi de sultanii otomani. De altfel datorită bogăţiei şi influenţei au obţinut tronul în Principate. Au fost credincioşi Înaltei Porţi, lucru care însă i-a permis lui Constantin Mavrocordat să desfăşoare o amplă activitate reformatoare. Deşi grec născut la Istambul, Constantin Mavrocordat era un erudit iluminist care a întreţinut strânse legături cu iluminiştii din Transilvania şi din Europa. Era un adept al sistemului austriac în administraţie şi pur şi simplu a revoluţionat societatea românească.

A găsit două ţări medievale, pline de cutume vechi, cu un învăţământ slab dezvoltat şi total aservit Bisericii. Totodată era o lume a marilor proprietari de pământuri care trăiau aproape autarhic, domnind peste domenii cu ţărani săraci şi analfabeţi. De altfel cea mai importantă reformă a lui Constantin Mavrocordat a fost desfinţarea iobăgiei. În 1746 în Ţara Românească şi 1749 în Moldova, ţăranii sunt eliberaţi de sub jugul boieresc. Totodată, deşi grec, a dat o importanţă cuvenită limbii române şi i-a obligat pe funcţionari şi preoţi să folosească doar limba română. Totodată Mavrocordat a investit în educaţie. A ridicat biblioteci, a făcut şcoli şi a instituit învăţământul obligatoriu în limba română. Totodată a contribuit la formarea unei elite intelectuale în administraţie, formată în şcoli din străinătate.
„Au dat de ştire tuturor mazililor în toată ţara, ca să-şi aducă copii la învăţătură, la şcoală, ca să înveţe orice limbă, ce i-ar fi voia, pentru ca să se afle oameni învăţaţi şi în pământul nostru al Moldovei, precum sunt şi prin alte ţări“, scria cronicarul Ion Neculce. Totodată aşa cum arată istoricii a dat strălucire Academiei Domneşti de la Iaşi. A iniţiat alte zeci şi zeci de reforme administrative şi fiscale. De exemplu a eliminat toate taxele medievale şi le-a înlocuit cu un singur impozit. Pe scurt, Constantin Mavrocordat a pus bazele modernizării Principatelor Române încă din anii domniei sale.

„Domnul Unirii”, o nouă elită românească şi primii paşi

Un alt pas important a fost făcut în 1829 după Tratatul  de la Adrianopol prin care Principatele Române treceau sub protecţia Rusiei, sau mai precis în sfera de influenţă ţaristă ca urmare a victoriilor ruseşti contra otomanilor. În această perioadă au fost elaborate Regulamentele Organice, practic primele constituţii moderne ale Principatelor Române. De altfel pe baza acestor regulamente trebuiau conduse sub protectorat rusesc ţările române. Culmea, ele au deschis de fapt calea modernizării şi favorizarea unificării celor două Principate. Lucru pe care în mod sigur ruşii sau orice altă mare putere din zonă nu şi-ar fi închipuit-o.

”Regulamentele Organice au impus o serie de inovaţii esenţiale în administraţia publică. Un principiu călăuzitor era separarea puterilor executivă, legislativă şi judecătorească.(…) În ansamblu Regulamentele Organice au grăbit modernizarea principatelor. Au consolidat caracterul predictibil al guvernării, în special în chestiunile fiscale, oferind astfel garanţii mai solide pentru investiţii şi contracte, condiţii indispensabile progresului economic. De asemenea au încurajat unirea Moldovei cu Ţara Românească înzestrându-le cu instituţii politice aproape identice şi oferind locuitorilor lor cetăţenie comună”, scria Hitchins Keith, în ”Scurtă istorie a României”.

A urmat apoi momentul 1848, anul revoluţiei, an în care au fost elaborate mai multe programe dar şi proiecte de constituţie modernă a Principatelor Române. Totodată această revoluţie este creaţia unei noi elite româneşti, în special fii de boieri sau oameni cu stare, educată în ţările dezvoltate ale Occidentului şi care au adus în Principate suflul progresului.

Aceşti tineri intelectuali progresişti au fost de unul dintre cei mai importanţi piloni ai României moderne. Din sânul lor s-au ridicat oameni de cultură, oameni politici şi diplomaţi, care au contribuit rând pe rând la toate realizările istorice din a doua jumătate a secolului XIX. Ei au fost de fapt generaţia care a făurit România modernă. Momentul prielnic a fost anul 1859, atunci când Principatele Române au devenit un pion important în politica europeană. Erau statul tampon pe care mulţi şi-l doreau împotriva expansionismului rusesc. Această generaţie de intelectuali ”bonjurişti”, căliţi în focul revoluţiei de la 1848 au speculat contextul internaţional şi au realizat aproape imposibilul adică Unirea Principatelor Române, mai precis Ţara Românească şi Moldova. Domnul Unirii a fost Alexandru Ioan Cuza, fost revoluţionar de la 1848, din aceeaşi generaţie care credea în necesitatea modernizării României.

A fost unul dintre pilonii esenţiali ai recuperării handicapului faţă de lumea occidentală, prin reforme extraordinare. ”Domnia lui Cuza Vodă stă sub semnul acestei nerăbdătoare dorinţe de a ajunge din urmă Occidentul, dar efortul domnului şi al sprijinitorilor săi întâmpină rezistenţa forţelor conservatoare şi a inerţiilor colective. Mai grav, el stă sub semnul provizoratului, căci domnia lui Cuza este percepută ca pasageră; ţara a vrut domn străin, l-a acceptat, faute de mieux, pe cel autohton, dar n-a renunţat la vechea doleanţă; în aşteptarea contextului prielnic, ea îngăduie un provizorat. Sub această sabie a lui Damocles, Cuza realizează, în şapte ani, performanţe ce fac din el un semănător — în sens evanghelic —al modernizării; nu există ogor al vieţii publice în care el să nu fi aruncat sămânţa înnoirii, doar că roadele nu vor fi întotdeauna însutite— ca în cunoscuta parabolă — şi ele vor fi culese târziu, de alţii”, scria istoricul Florin Constantiniu în ”O istorie sinceră a poporului român”. În timpul domniei lui Cuza au avut loc reforme fundamentale pentru modernizarea statului român. În primul rând au fost reorganizate toate domeniile vieţii publice.

Armata, administraţia publică, învăţământul au fost modernizate. Au fost introduse principii moderne precum egalitatea în faţa legii şi a impozitelor. Au fost secularizate averile mănăstireşti, a avut loc o reformă electorală prin acordarea dreptului de vot şi totodată o reformă agrară prin împroprietărirea unei părţi a ţărănimii. Totodată a fost decretat codul civil, au fost create camere de comerţ, Universităţi şi viitoarea Politehnică numită la aceea vreme Şcoala de Poduri şi Şosele. Nu în ultimul rând a fost promulgată legea instrucţiunii publice. Reforme uluitoare care au schimbat în doar câţiva ani chipul principatelor. Iar aceste reforme s-au datorat atât lui Cuza dar şi a colaboratorilor săi, în special Mihail Kogălniceanu. ” Cuza este una din cele mai de seamă personalităţi ale istoriei româneşti. Inteligent, voluntar, abil, hotărât să meargă până la capăt, Cuza a lăsat să-i fie umbrite calităţile de o viaţă privată dezordonată şi de o camarilă de joasă calitate”, preciza Florin Constantiniu.

Nemţii care a pus bazele României Mari

Domnia lui Cuza era însă ceva temporar. O soluţie de avarie pentru mulţi oameni politici şi intelecuali români care-şi doreau un prinţ străin, un arbitru al tumultoasei şi balcanicei vieţi politice româneşti. Totodată era nevoie de un prinţ străin pentru a conferi o stabilitate fragilei unităţi statale, mai ales printr-o influenţă sporită în faţa Marilor Puteri.

A fost ales din motive bine ştiute principele Carol de Hohenzollern, un prinţ prusac. Acesta a fost adus pe tronul Principatelor Române, după ce Cuza a fost înlăturat de ”monstruoasa coaliţie”. Principele Carol a fost înscăunat în anul 1866 şi a fost monarhul cu cea mai lungă domnie din istoria românească
Mai precis a domnit până în 1914. România a fost marcată de personalitatea acestui suveran, acceptat cu greutate dar care până la urmă a cucerit sufletul balcanic al românilor. În timpul domniei sale, propriu-zis s-a născut România modernă, încununarea eforturilor precedente. Sub sceptrul lui Carol I a fost obţinută confirmarea unirii celor două Principate, Moldova şi Ţara Românească, a fost mai apoi obţinută Independenţa în urma războiului ruso-turc din Bulgaria, conflict în care Principatele Unite au intervenit decisiv. Totodată, în 1881, România devenea regat, iar Carol I rege. Urmaşul său la tron şi nepotul lui Carol I, regele Ferdinand a desăvârşit ceea ce a început înaintaşul său. În urma Primului Război Mondial, regele Ferdinand I devine primul rege al României Mari. Totodată, este şi regele în timpul mandatului căruia a fost definitivată reforma agrară şi împroprietărirea ţăranilor în România.

Citeste mai mult: adev.ro/pbc3lw

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Dezvăluiri

Li s-a interzis să vorbească. Mărturiile unui fost pilot al Armatei Române despre întâlnirea sa și altor 8 colegi aflați la bordul a 3 elicoptere, cu entități necunoscute

Published

on

Nouă militari români, aflați la bordul a trei elicoptere au trăit cu mai bine de doua decenii si jumătate în urma un adevarat coșmar, după ce, susțin că au fost hartuiți de un aparat de zbor neidentificat. Autoritățile de la acea vreme au interzis orice discuție despre acest subiect sensibil.

Comandorul Marcel Smoleanu, un fost pilot de vânătoare de la unitatea militara din Bobocu, județul Buzău a ales să facă o mărturisire în exclusivitate pentru stiridebuzau.ro, despre o întâmplare bizară petrecută in anul 1992,  în spaţiul aerian al judeţului Buzău. Povestea începe într-o noapte de noiembrie a anului 1992, când trei elicoptere plecau într-un zbor de noapte spre Mizil, via Urziceni.

“Era o misiune ușoară de antrenament. În fiecare aparat era un pilot, un secund si un tehnic de bord. Am plecat în jurul orei 22 si era programat sa ne întorceam în jurul orei 24. Era un zbor asa de plăcut, încât nici nu vorbeam între noi, fiecare era dus cu gândurile lui. Găsisem prin statie un post de radio si ascultam în surdina o muzica liniștită”, îsi amintește pilotul de vânătoare.

Zborul părea ca decurge fără probleme iar piloții celor trei aparate îsi mai aruncau din când în când câte un ochi către mașinile care circulau la acea ora spre Urziceni. La un moment dat liniștea din carlinga a fost spulberata de un eveniment pe care piloții îl văzuseră doar în filmele SF.  Timp de câteva minute, piloţii au fost atât de şocaţi încât nu au fost în stare să schimbe între ei decât câteva cuvinte.

„Am încercat să-mi explic ce este şi, la un moment dat, m-am gândit că acest obiect ciudat nu are cum să fie fabricat pe pământ. I-am întrebat şi pe ceilalţi colegi dacă văd acelaşi lucru şi mi-au confirmat sec, fără să mai scoată un cuvânt. Eram şi speriaţi şi şocaţi de ce ni se întâmplă, încât nu mai puteam vorbi”, spune Smoleanu. După alte zeci de secunde în care piloţii buzoieni nu mai ştiau cum să reacţioneze, obiectul a făcut câteva manevre neobişnuite.

„La un moment dat, urmăritorul nostru a accelerat brusc şi a ajuns la o viteză incredibilă. A plecat brusc de lângă noi, s-a dus în faţă şi ne-a tăiat calea la un unghi imposibil, de 90 de grade, fără să micşoreze viteza. A intrat în axul nostru de deplasare şi atunci am redus viteza până aproape de zbor la punct fix. După această manevră a noastră, obiectul a dispărut brusc, la fel cum a apărut”, adaugă Smoleanu.

Înspăimântat de neobişnuita experienţă, comandantul de zbor a purtat o mică discuţie cu ceilalţi piloţi apoi a cerut lămuriri bazei militare de la Urziceni.

„Am luat legătura cu cei de la Alexeni, care aveau şi ei elicoptere, şi mi-au spus că nu există nimic în aer. Nu mai ştiam ce să credem pentru că am fost anunţaţi că niciun obiect nu se află în zbor la acea oră chiar şi de la Otopeni”, mai spune fostul pilot.

Întâmplarea piloţilor, a fost declarată strict secretă

“Nu aveau cum să creadă că sunt nebun pentru că au fost încă opt martori în afară de mine. Vizita medicală o aveam făcută toţi, inclusiv şi testul psihologic, care nu este o glumă la aviatori. De aceea, povestea noastră n-au pus-o deloc sub semnul îndoielii”,  declară Marcel Smoleanu.

Ajunşi de urgenţă la unitate, piloţii buzoieni au raportat comandatului şcolii de aviaţie, care, la rândul său, a anunţat că va raporta superiorilor despre acest incident. A doua zi, cei nouă militari aveau să aibă o altă întâlnire de gradul trei, de data aceasta cu un superior venit în mare grabă la Buzău.

„Comandatul şcolii de la Boboc i-a raportat în acea noapte Generalului Alexandru tot ce-am văzut noi. De dimineaţă, am fost chemaţi la raport în biroul comandantul, unde ne aştepta şi generalul. Nu ne-a spus decât, Domnilor, fiţi atenţi ce vorbiţi pentru că azi noapte nu aţi văzut nimic! M-aţi înţeles? N-aţi văzut nimic. Din asta am înţeles că trebuie să ne ţinem gura, lucru pe care l-am şi făcut până acum”, povesteşte comandorul Smoleanu.

Citește și:
Elicopterul a fost invenția unui român. La 13 noiembrie 1907 a făcut primul zbor din lume cu acest aparat de zbor

Obişnuit cu senzaţiile false în zbor şi cu tot felul de iluzii optice, comandantul Smoleanu nu-şi poate explica fenomenul pe care l-a trăit în urmă cu două decenii. El este convins că şi după 20 de ani şi-a asumat un risc când a hotărât să vorbească despre acest incident.

„Nu pot să vă dau numele colegilor pentru că nu-mi pot asuma nicun risc pentru ei. Eu am ales să vorbesc pentru că nu înţeleg nici acum de ce a fost atâta secretomanie vizavi de acest incident”, îşi încheie interviul comandorul Smoleanu. Fostul pilot de vânătoare a ţinut să rupă tăcerea despre întâlnirea de gradul trei, într-un interviu acordat în 2012 publicatiei locale stiridebuzau.ro.  Vezi in cele ce urmeaza interviul

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister