Connect with us

Medicină

Singura femeie din Europa de Est care face transplant de ficat este româncă. Nu ține cont de weekend-uri, de zile libere, de concedii

Published

on

Este unul dintre cei patru chirurgi care fac transplant hepatic în România. O femeie într-o lume a bărbaților. De fapt, singura femeie nu doar din România, ci şi din Europa de Est care a ajuns să lucreze în acest domeniu performant. Dr. Doina Hrehoreţ a vorbit despre viaţa ei într-un interviu pentru Kanal D.

”Nu ştiu câte ore am investit în această profesie, dar ştiu că ani întregi am intrat în fiecare zi în sala de operație, nu țineam cont de weekenduri, de zile libere, de concedii”, îşi începe povestea chirurgul Doina Hrehoreţ (50 de ani), de la Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti, unul dintre cei patru medici români care realizează transplant hepatic.

S-a pregătit în mai multe ţări (Franţa, Austria, Italia, Coreea de Sud), dar în primul rând, la Fundeni, sub directa îndrumare a prof. dr. Irinel Popescu. ”După 10 ani de instruire, în anul 2007, am realizat primul transplant de ficat. Nu voi uita niciodată acea zi”.

Pentru că în București sunt doar trei medici care fac transplant de ficat, programul gărzilor, dar şi al concediilor, trebuie foarte bine gândit şi este foarte dificil. Asta pentru că nu se știe niciodată când poate să apară un donator, iar echipa trebuie să fie pregătită.

”Întotdeauna unul dintre noi rămâne in Bucureşti, nu plecăm niciodată toţi în concediu sau la congrese. La Fundeni suntem două echipe (Conf. Dr. Vladislav Braşoveanu şi cu mine), coordonate de prof. Irinel Popescu şi suntem de serviciu câte o săptămână fiecare (7 zile din 7, 24 de ore din 24). Când unii pleacă în concediu, ceilalţi suntem pregătiţi de transplant 3-4 săptămâni continuu. S-a întâmplat de multe ori să am musafiri acasă şi să mă sune de la spital. Le urez distracţie plăcută şi plec la spital.

Prietenii mă înţeleg şi mă susţin. Au fost situaţii în care au apărut doi donatori în aceeaşi zi, de Sărbători se întâmplă de regulă. Îmi amintesc de o sâmbătă a Paştelui când am efectuat două transplanturi de dimineaţa până seara”, a povestit chirurgul pentru stirilekanald.ro.

Doina Hrehoreţ a primit mai multe oferte de a pleca în străinătate, mai ales că este singura femeie chirurg din Europa de Est care face transplanturi de ficat, însă a preferat să rămână să lucreze în România. ”În străinătate nu m-am simțit niciodată bine, niciodată ca acasă. Eu am obținut un certificat european care îmi dă dreptul să fac transplant oriunde în Europa, dar aici mă simt cel mai bine”, a dezvăluit chirurgul.

În România, există trei centre de transplant hepatic, toate coordonate de prof. Irinel Popescu: Institutul Clinic Fundeni – Bucureşti (centrul principal), Spitalul Clinic Sfanta Maria – Bucureşti şi Spitalul Sfântul Spiridon – Iaşi.

Recomandare:   Fascinanta poveste a românului care s-a operat singur de hernie. Iată ce a vrut să demonstreze

O operație poate dura şi 12 ore

Un transplant hepatic durează în medie 6-8 ore, dar sunt şi intervenţii complexe, când se stă în sala de operaţii 12 ore. Ficatul trebuie să ajungă cât mai repede de la donor la receptor (maximum 8 ore). În acest interval, grefa este păstrată la rece într-o soluţie specială şi transportată către centrul de transplant. Medicul îşi aminteşte un episod inedit, petrecut în urmă cu mulţi ani. ”Prin ‘97, eram în sală în timpul unui transplant şi rezervele de sânge s-au epuizat. Având aceeaşi grupă de sânge cu pacientul am donat, dar nu am fost singura. Toţi colegii mei care erau compatibili au făcut acelaşi gest”, a povestit dr. Hrehoreţ. Citește interviul complet aici 

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Medicină

Implantul biodegradabil pentru regenerarea nervilor – dispozitivul cât un bănuţ care oferă o şansă bolnavilor de a-şi folosi din nou picioarele

Published

on

By

Un nou dispozitiv a fost testat pe șoareci de laborator, iar rezultatele sunt promițătoare, constatându-se refacerea nervilor periferici de la nivelul membrelor.

Oamenii de ştiinţă americani au creat un dispozitiv implantabil şi biodegradabil care a furnizat, în cadrul unui experiment realizat pe şoareci, impulsuri electrice regulate nervilor periferici afectaţi. S-a constatat că acesta a dus la regenerarea nervilor de la nivelul membrelor, ajutând aceste animale să îşi recupereze mult mai repede funcţiile nurologice şi puterea musculară.

Noul dispozitiv este de mărimea unei mici monede și se „împachetează” în jurul unui nerv avariat, căruia îi furnizează impulsuri electrice timp de câteva zile, înainte de a se dizolva singur  în organism, fără efecte nocive. Dispozitivul este alimentat wireless de un transmiţător aflat în afara corpului pacientului, care acţionează ca un fel de încărcător pentru telefonul mobil.

Cercetători de la Washington University School of Medicine şi de la Northwestern University din Statele Unite au testat dispozitivul pe un grup de şoareci cu nervul sciatic avariat. Acest nerv transmite semnale de-a lungul picioarelor şi controlează tendoanele şi muşchii aflaţi la nivelul membrelor inferioare. Noul dispozitiv a fost folosit pentru a furniza o oră pe zi de stimulare electrică şoarecilor incluşi în acest experiment, între trei şi şase zile, iar șoarecii din grupul de control nu au primit niciun fel de stimulare electrică. Apoi, toţi şoarecii au fost monitorizaţi în perioada de convalescenţă, timp de 10 săptămâni.

S-a constatat că șoarecii care au primit stimulări electrice au beneficiat de mai multe efecte benefice în comparaţie cu cei din grupul de control, recuperându-şi mai repede masa şi puterea musculară. În plus, cu cât numărul de zile de stimulare electrică a fost mai mare, cu atât ei şi-au recuperat mai repede abilităţile fizice.

Citeste mai mult: https://sanatateabuzoiana.ro/implant-biodegradabil-pentru-regenerarea-nervilor/

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Medicină

Practici medicale vechi care se folosesc şi astăzi. De la terapia cu larve de muscă la transferul de fecale sau „supa galbenă”

Published

on

By

Deşi medicina se află într-o permanentă evoluţie, anumite practici vechi, considerate de unii chiar barbare, se mai folosesc şi astăzi, iar cercetările au arătat că sunt destul de eficiente.

Terapia cu venin de albină

Această terapie dateaza din perioada Greciei antice şi presupune sa accepti de bunavoie sa fii intepat de o albina sau injectat cu veninul acesteia. Veninul contine melitina ce se presupune ca ar avea proprietati antiinflamatoare, conform unui studiu publicat in 2016 in revista Molecule. In prezent, aceasta terapie se foloseste in Asia, Europa de Est si America de Sud, ca terapie alternativa.

Terapia cu larve de musca pentru vindecarea ranilor

Tratamentul consta in aplicarea larvelor de muste pe rana. Acest tratament se bazeaza pe observatiile chirurgilor militari de pe frontul Primului Razboi Mondial. Soldatii se refaceau mai rapid daca lasau larvele mustelor sa-si depuna ouale in rana. Pana in 1928 s-a descoperit o posibilitate de a cultiva larve sterile ce puteau fi folosite in astfel de tratamente.

Lipitori pentru tratarea congestiei venoase

Acesti viermi primitivi sunt echipati cu ventuze in partea din fata si din spate a corpului prin care se hranesc cu sange. In secolul 21, FDA a aprobat folosirea lipitorilor pentru congestia venoasa o afectiune ce consta in strangerea sangelui intr-o anumita parte a corpului, venele nemaiputandu-l pompa catre inima.

Terapia electroconvulsiva impotriva depresiei severe

Aparuta la sfarsitul anilor ’30, aceasta a dobandit reputatia de tratament barbar odata cu filmul „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, unde era aplicata personajului lui Jack Nicholson. Tratamentul cu socuri, cum mai este denumita, presupune trecerea curentului electric prin creier, prin implantarea electrozilor in creier sau asezarea acestora pe scalp. Astazi, se face sub anestezie generala, aplicata de 3 ori pe saptamana, timp de trei sau patru saptamani.

Lobotomia pentru tratarea sindromului obsesiv-compulsiv

Procedura consta in perforarea craniului. S-a presupus ca imbunatateste comportamentul persoanei, de foarte multe ori, insa, aceasta ramanand retrasa, apatica si cu comportament copilaresc. A fost folosita in institutiile de boli mintale suprapopulate in perioada 1940-1950 pentru a linisti pacientii.

Lamele din obsidian utilizate in chirurgie

În Epoca de Piatra, lame din obsidian (sticla vulcanica) erau folosite pentru a face o gaura in craniu. Se presupune ca sunt de cel putin 100 de ori mai ascutite decat bisturiul, existand dovezi in ceea ce priveste vindecarea mai rapida a taieturilor facute cu acestea. Nu sunt aprobate de FDA, desi medici din alte tari le folosesc.

Trepanatia

Executata cu ajutorul trepanului (instrument ascutit), presupune o deschidere a cutiei craniene. In civilizatiile vechi  se credea ca ajuta la indepartarea spiritelor rele ale unei persoane, ce cauzau boli, sau tratarea durerilor de cap, a epilepsiei si convulsiilor. Astazi, se practica in situatii de sangerare interna cauzate de traumele aparute in urma accidentelor de masina, ducand la reducerea presiunii craniene.

De la „supa galbena” la transferul de fecale

Practica intalnita inca din secolul 4, presupune ca o persoana bolnava de diaree sau intoxicatie alimentara sa bea o suspensie ce contine fecalele uscate ale unei persoane sanatoase.

In prezent, transferul de fecale presupune acelasi lucru, insa este introdus in corpul pacientului printr-un tub, direct in stomac sau intestinul subtire, prin care se face introducerea de bacterii sanatoase.

Sursa: soundofscience.info

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister