La aproximativ 50 de kilometri de Piteşti şi 170 km de Bucureşti, într-una dintre cele mai frumoase comune din Argeş – Corbi, mai precis în satul Jgheaburi, se află o adevărată minune a artei într-o simbioză specială cu natura. Aţi auzit fără îndoială de Mănăstirea Corbii de Piatră, cunoscută peste tot ca „biserica din piatră”, lăcaşul de cult construit direct în stâncă, un loc special menţionat în mai toate ghidurile turistice, asta şi pentru că aici este şi cel mai vechi ansamblu de pictură din România, realizat undeva în secolul al XIV-lea, înaintea celui de la Biserica Domnească de la Curtea de Argeş. Ansamblul a fost reînfiinţat în perioada domnitorului Neagoe Basarab (1512 – 1521).

Prima atestare documentara, la 23 iunie 1512, nu reprezinta si infiintarea manastirii. Astfel, avem marturii certe conform carora locasul ar fi existat si inainte de aceasta data.

Mănăstirea rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată într-un perete masiv de stâncă, înalt de circa 30 m şi lung de 14,5 m. Corbii de Piatră este singurul lăcaş de cult din Romania care are două altare funcţionale pe acelaşi naos. A existat supoziţia că cele două altare ar fi fost construite pentru a servi atât cultului ortodox, cât şi celui catolic. Însă aspectul lor bizantin infirmă această supoziţie, împingând vechimea construcţiei în primul mileniu al erei creştine.

Există voci între specialişti care plasează săparea acestui locaş chiar în vremea persecuţiilor împotriva creştinilor. Argumentul lor ar fi intrarea minusculă în biserică (sub 1 metru înălţime), care ar fi fost perfect adaptată acelor vremuri şi uşor de camuflat.

La 23 iunie 1512, monahia Magdalina, fiica si sotie de boier, proprietara ereditara a mosiei de la Corbi, reinfiinteaza manastirea de la Corbii de Piatra, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe care o inchina domnitorului Neagoe Basarab, manastirea capatand astfel inca de la reinfiintarea ei statutul de manastire domneasca. Este si prima manastire de calugarite atestata documentar la noi in tara.

Caracteristicile stilistice, calitatea picturii, insotite in exclusivitate de inscriptii grecesti, coroborate cu stirile documentare, permit datarea cu certitudine a ansamblului la inceputul secolului al XIV-lea. Ansamblul rupestru de la Corbii de Piatra constituie dovada concreta a existentei unor nuclee monastice de tip anahoretic in Tara Romaneasca inca inainte de organizarea bisericii muntene din secolul al XIV-lea.

Diaconul Paul de Alep, care in 1658, il insoteste pe patriarhul Macarie al Antiohiei in Tara Romaneasca, viziteaza si biserica din piatra de la Corbi despre care spune ca este „o biserica mica dar foarte frumoasa in care se mai pot inca vedea pe pereti urmele vechii zugraveli si care a fost redeschisa in urma viziunii pe care a avut-o un eremit sfant”.

In prima jumatate a secolului al XVIII-lea manastirea devine biserica de mir, ca urmare a asezarii in jurul ei a unei puternice colonii de romani veniti din motive de prigoana religioasa din Jina Sibiului.

La inceputul secolului urmator, biserica va fi modificata, luand infatisarea pe care o are si astazi. Atunci, arhiereul Iosif de Sevasta, ia hotararea de a mari sfantul locas, daltuind in stanca un pronaos de 5.5 metri pe 4.5 metri cu intrare spre nord in naos. Tot atunci se sparge zidul despartitor dintre cele doua altare, din care ia nastere noua sfanta masa, si se construieste o noua catapeteasma, care va fi pictata de un oarecare Stefan zugravul.

Citeste si: Templul Ursitelor locul unic din România unde toate dorințele ți se pot îndeplini. Datează după vremea dacilor. Legenda spune că aici este Universul credinței

Deasupra bisericii, incastrata in stanca, se afla crucea de piatra de la 1700, iar in fata bisericii este paraclisul de lemn cu clopotnita construit in 1890.

Astazi, la Corbii de Piatra, prin purtarea de grija a Prea Sfintiei Sale P.S. Calinic Argesanul, de la 23 martie 2003 s-a reinnodat firul vietii monahale intrerupt acum mai bine de 200 de ani, scopul acestui demers fiind acela de a demara lucrarile pentru construirea unui complex chinovial alcatuit din corp de chilii, paraclis si cladiri anexe.

Mănăstirea-unicat este insă ignorată de către prea birocraţii şi nepăsătorii oficiali din Ministerul Culturii. Şi asta în condiţiile în care peste 80% din pictura interioară este afectată, iar fără un proiect care să înceapă cât mai repede, această mănăstire-minune riscă să ajungă o ruină.

Citește și:
S-a demonstrat științific ca mersul la biserică prelungește viața și menține sănătatea psihică a oamenilor

Din cauza umidităţii foarte ridicate din interior – 95% – pentru restaurare ar trebuie tehnologie avansată, iar costurile s-ar ridica la multe miliarde. Ar fi nevoie de un efort financiar susţinut, însă din păcate nepăsarea e teribil de mare. Niciun oficial de la ministerul Culturii şi de la Autoritatea Naţională pentru Turism nu a călcat vreodată pe aici. Restaurarea rămâne deocamdată doar la stadiul declarativ.

Surse: adevarul.ro; crestinortodox.ro


Vă așteptăm și pe PAGINA DE FACEBOOK pentru a comenta împreună articolele noastre.


Nu ratați aceste articole !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here