Articole adăugate recent

O echipă de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ (UBB) din Cluj a făcut o descoperire care ar putea schimba lumea medicală: o soluţie care poate înlocui sângele uman. Produsul ar putea fi folosit în locul sângelui în transfuzii, în cazurile de urgența, în accidente sau operații unde se pierde o mare cantitate de sânge.

Echipa de cercetători a reușit deja cu succes să testeze pe animale acest produs care le-ar putea aduce Premiul Nobel.

„În momentul de faţă, se foloseşte fie sânge de la alţi donatori, fie un lichid oarecare un pic mai vâscos, în acest din urmă caz, lichidul se folosește extrem de rar doar pentru câteva minute pentru a menţine deschise vasele de sânge, însă fără un aport de oxigen organele esențiale precum inima, rinichii, creierul se deteriorează foarte rapid. Ceea ce aduce nou produsul nostru este că transportă oxigenul aşa cum o face sângele, este complet steril şi poate fi produs în cantități nelimitate, fiind o substanță de laborator“, a declarat într-un interviu pentru „Adevărul“ conferenţiar-doctor Radu Silaghi-Dumitrescu, şeful echipei de cercetători, care din 2007 lucrează la acest proiect.

Specialistul a ţinut să precizeze că produsul dezvoltat nu ar trebui să rămână în organism mai mult de două  zile, nefiind un înlocuitor permanent al sângelui. „Ţinta noastră este supavieţuirea într-un context de şoc, de operaţie. Soluţia permite pentru o zi, pentru câteva ore, organismului să funcționeze, până când îşi regenerează propriul sânge cu toate celelalte funcţii“, a mai explicat Dumitrescu.

Dacă în 2007, când au început munca de a realiza la Cluj un substitut al sângelui, cercetătorii au experimentat cu rețete împrumutate de la alte proiecte, astăzi, Radu Silaghi-Dumitrescu poate spune fără urmă de dubiu că soluția găsită este unică în lume din mai multe puncte de vedere.

„La nivel mondial, dezideratul există de câţiva zeci de ani. Oamenii au încercat să facă lucruri similare cu substanțe extrase din sânge animal. Asta se practica în SUA şi alte părţi ale lumii. Au existat mai multe companii care au încercat, chiar cu ajutorul armatei SUA, însă majoritatea au dat faliment din cauză că testele clinice nu au dat rezultatele scontate“, a spus Dumitrescu.

„Există un caz în Africa de Sud unde un produs similar cu ceea ce avem noi aici a fost aprobat pentru uz uman, dar foarte limitat, iar în realitate, din câte ştim noi, n-a fost folosit efectiv. În Rusia, a existat o aprobare pentru o substanţă pur chimică, ceva similar teflonului, dar lichidă, care permitea transportul oxigenului, dar nu ştiu să fi fost folosită efectiv“, a explicat Dumitrescu.

Astfel, cercetătorii clujeni sunt convinşi că au înţeles de ce au eşuat celelalte proiecte privind sângele artificial. În plus,echipa intenționează să obțină un cost de fabricație a sângelui artificial mult sub prețul estimat de cercetătorii britanici pentru procesarea sângelui uman pentru pregătirea de transfuzie- 1.000 de lire sterline pe litru.

„Rezistenţa la agenţii chimici de stres din sânge este problemă esenţială din cauza căreia au eşuat testele clinice de până acum. Adică, componentele din sânge, precum apa oxigenată, intră în reacţie cu componentele din sângele artificial şi se transformă în otravă. La această rezistența s-au mai gândit şi alţii, dar noi am făcut-o ideea primordială a proiectului nostru“, a explicat clujeanul. În al doilea rând, clujenii au avut ideea să folosească o proteină provenită din viermii marini.

„Noi am avut ideea de a folosi altceva decât materie primă din sânge de animale. Noutatea este faptul că am folosit proteina unor viermi marini, care se numeşte hemeritrină, tot pe bază de fier, ca hemoglobina din sângele nostru, dar care este mult mai rezistentă la factorii de stres“, a precizat Dumitrescu. Hemeritrina nu este o substanţă nouă, dar este pentru prima dată folosită în acest scop. Dacă la început se folosea efectiv sângele viermilor marini, acum această proteină este cultivată cu ajutorul unor bacterii modificate genetic şi obţinute în laborator. Soluţia mai conţine apă, săruri, iar în unele preparate se adaugă albumina, o altă proteină, ca agent de protecţie faţă de agenţii de stres.

Sângele artificial este creat cu scopul de a fi produs la scală mare, pentru a suplimenta stocurile spitalelor. Însă este totuși o diferență destul de mare între crearea câtorva litri de sânge și volumele masive de lichid care sunt necesare pentru a servi chiar și unui singur spital.

Citește și:
Miracolul sau blestemul celor ce au "sânge de aur". Există doar 43 de persoane în întreaga lume cu această particularitate a sângelui

Chiar și așa, nu veți vedea prea curând o înlocuire totală a sângelui de la donatori cu sângele artificial, chiar dacă această metodă de producere ar fi potrivită pentru lumea reală. Orice producție în masă se va centra probabil pe acei oameni care au o grupă de sânge rară, pentru care nu se pot găsi donatori cu ușurință în momentele critice. Chiar și un astfel de efort, poate mai limitat, ar putea face o diferență enormă în situațiile de viață și de moarte. Spitalele vor avea în permanență stocul necesar de sânge pentru grupele rare, iar tu nu vei trebui să-ți faci griji în această privință.

Surse selective Adevarul.ro   Playtech


Vă așteptăm și pe PAGINA DE FACEBOOK pentru a comenta împreună articolele noastre.


Nu ratați aceste articole !

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here