Connect with us

Descoperiri

O așezare antică, foarte bine conservată identificată de cercetătorii americani pe fundul Mării Negre, la o adâncime de şase metri sub stratul de nisip

Published

on

Semnalul de alarmă, referitor la descoperiri impresionante făcute în adâncul Mării Negre, a fost tras chiar de  cercetătorii străini. Ei afirmă că au identificat un adevărat oraş, foarte bine conservat datorită  compoziţiei de săruri minerale din apele marine. La o adâncime de şase metri sub stratul de nisip dintr-o regiune a Mării Negre, cercetătorii au descoperit vechiul oraş Callatis, întemeiat de greci pe locul unei așezări getice.

În prezent se știe că vechiul Callatis este orașul Mangalia, dar o parte din ruine sunt sub apa mării. Prezentarea făcută de România TV arată că specialiștii americani care au făcut cercetările  spun  că adâncurile Mării Negre ascund multe enigme, vestigii ale vechilor cetăți, monumente şi temple antice, dar şi corăbii scufundate. Nu sunt cercetate deoarece autoritățile române nu au fondurile necesare.

Un bărbat din Medgidia susținea că a descoperit ruinele a cinci orașe antice, dar și o rețea de canale perfect conturate pe fundul Mării Negre. În urmă cu câțiva ani Sorin Ștefan Prică, inginer naval, pasionat de civilizațiile antice, a reușit să vizualizeze adâncurile mării, printr-o metodă simplă și la îndemâna oricui. A explorat pământul folosind fotografii din satelit, cu ajutorul aplicației Google Earth. Descoperirea făcută este confirmată și de cercetările americanilor.

”Cred că sunt în total cinci orașe pe fundul Mării Negre. Două pe platoul românesc, care sunt acoperite de nisip și nu se disting foarte clar – unul la Insula Șerpilor și altul între două râuri care se unesc spre continuarea Dunării. Cel mai interesant este un oraș care are o formă perfect pătrată, cu laturi de câte 10 kilometri, care s-a conservat mai bine decât oricare altul descoperit până acum și care este dovada că la mijloc se află mâna omului”, a declarat Sorin Prică.

Arheologii spun că situl scufundat în mare, lângă Mangalia, a fost întemeiat de grecii dorieni în secolul al VI-lea înainte de Hristos. Cercetările din ultimii 50 de ani au evidențiat că fortăreața are dimensiuni impresionante – aproape două mile în largul mării și tot două mile de-a lungul țărmului actual.

Relătari despre orașul scufundat în Marea Neagră există încă din secolul XV, când un navigator burgund a văzut “zidurile care ieșeau din mare” în dreptul portului Panguala (Mangalia).
Jeno Szabo este singurul român care a făcut parte din echipa lui Jacques-Yves Cousteau şi are la activ peste şapte mii de scufundări prin apele din toată lumea, unde a găsit nenumărate comori. În 2004, echipa de scafandri specializaţi în arheologie subacvatică condusă de Jeno Szabo a început să facă primele investigaţii pentru a putea demara acţiunile de căutare ale vechiului Callatis.
Trei ani mai târziu au obţinut ajutorul scafandrilor unguri care au venit şi cu aparatura necesară unei astfel de acţiuni. Au făcut un plan de cheltuieli estimative şi l-au înaintat secretarului general al Ministerului Culturii şi Cultelor de la acea vreme, Virgil Niţulescu, care a aprobat iniţial bugetul. Într-o săptămână de scufundări au găsit ruine, străzi, coloane şi o epavă a unei corăbii care folosea la transportarea marmurei. În apropierea epavei au fost găsite şi fragmente ceramice.

Tot într-o săptămână au cheltuit şi peste 15 mii de euro din buzunarele proprii, iar ministerul s-a făcut că plouă. Investigaţiile s-au oprit şi nu au fost reluate nici până în zilele noastre. Fascinaţi de descoperirea senzaţională, membrii echipei au încercat să strângă bani de pe unde s-a putut, au înfiinţat un Centru de Cercetări Subacvatice, toate fără prea mare succes. Deşi iniţial nu au vrut să facă publică povestea de teama căutătorilor de comori care ar putea distruge vestigiile, scafandrii arheologi s-au hotărât să ceară ajutor de la alţii şi i-au chemat pe cei de la Discovery Channel, care ar putea da o parte din banii necesari, în schimbul exclusivităţii.

Recomandare:   Marile enigme legate de spațiul românesc cunoscute de cercetători de renume din străinătate

Pe faleza Mangaliei, în dreptul stației meteorologice încep zidurile cetății antice Callatis. E partea doriană a construcției, cea mai veche. “Cum intri în mare, la câțiva metri distanță, dai de ruine”, a spus arheologul Liliana Vioiu, de la muzeul local. În actualul port al Mangaliei se află, tot scufundate, alte ziduri ale cetății, ceva mai “moderne”, din perioada romanilor.
La extinderea unui hotel, cu vreo zece ani în urma, s-au facut săpături în urma cărora au fost descoperite vestigii de o valoare inestimabilă. Clădirea cea nouă păstreaza astfel în pântecele sale o fărâmă de istorie. Pe marginea căii de acces se întinde sistemul de canalizare. Toate au fost făcute de romani. “Daca cercetările ar continua, s-ar vedea că strada aceasta se întinde spre vechea cetate, care acum e sub apă”, a explicat arheologul Liliana Vioiu. Citeste mai multe pe decenei.com

Alte surse: romaniatv.nettelegrafonline.ro

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperiri

Recipient cu cremă de faţă de acum 2000 de ani, descoperit de arheologi la Londra. Urmele degetelor celei care a folosit-o au rămas imprimate!

Published

on

By

O serie de descoperiri arheologice, mai noi sau mai vechi, arată că înaintașii noștri, indiferent de regiunile în care au trăit, acordau atenție sporită atât sufletului, cât și trupului. Nu le era străină nici îngrijirea corporală, folosindu-se de cosmetice  preparate din ingredientele avute la dispozițe – uneori foarte asemănătoare celor din prezent.

La Londra, a fost descoperit un străvechi recipient în care se afla o cremă de uz cosmetic, în apropierea unui templu ce datează din epoca romană. Recipientul are, după cum au putut constata arheologii, o vechime remarcabilă, de circa 2000 de ani.

Inițial, s-a crezut că în micul recipient – destul de asemănător, ca formă, cu cele moderne – se afla un unguent pe care cei vechi îl utilizau pentru vindecarea rănilor sau în scop religios.

O analiză chimică detaliată a arătat care sunt ingredientele principale ale substanței din interiorul micului recipient. Ingredientul principal este grăsimea solidă, de origine animală, la care s-a adăugat o cantitate de amidon, precum și o mult mai mică cantitate de staniu (cu rol de colorant). Pe baza compoziției și a unor mențiuni existente în scrierile autorilor antici, s-a ajuns la concluzia că este vorba despre o cremă de față, folosită pentru îngrijire și înfrumusețare.

Recipientul în care se află crema era ornamentat și avea dimensiuni comparabile cu cutiile moderne de cremă de față. Produsul cosmetic aflat în interior avea o calitate remarcabilă, care îl făcea comparabil cu cosmeticele moderne, precizează cei de la ancient-origins.net. În urmă cu 2000 de ani, asemenea preparate, distribuite în recipiente de tipul celui descoperit, nu erau accesibile oricui. Foarte probabil, recipientul cu cremă de față i-a aparținut unei femei înstărite.

Interesant este că în crema aflată în recipient au rămas imprimate urmele lăsate de către degetele femeii care a utilizat-o ultima dată. Este extrem de greu de precizat dacă aceasta făcea parte dintre coloniștii romani din Britania sau dacă făcea parte dintre britoni, din populația autohtonă celtă? Cert este că respectiva doamnă sau domnișoară se număra printre puținele reprezentante ale sexului frumos care își putea permite un asemenea produs de lux, la vremea la care a trăit.

De obicei, la Roma, cremele de acest fel conțineau, printre ingrediente, și o mică cantitate de plumb (în calitate de colorant). Întrucât administrația romană nu descoperise resurse de plumb în insulele britanice, acesta a fost înlocuit cu staniul, la prepararea cremelor de uz cosmetic. Fabricantul antic a considerat că e mai avantajos să utilizeze ingrediente de proveniență locală.

La romani, era prețuit în mod deosebit tenul deschis la culoare. Pe lângă efectul de îngrijire, aceste creme de față erau apreciate și pentru proprietatea de a conferi o nuanță mai deschisă tenului, datorită pigmenților din componență.

Recomandare:   „Le căutăm de zeci de ani”. Descoperirea recentă de pe fundul Mării Negre a încremenit Planeta

În vechime, Londra purta numele de Londonium, orașul fiind construit de către administrația imperială romană în anul 43 d.Hr., pe locul unei mai vechi așezări întemeiate de către băștinașii celți.

Sursa: cunoastelumea.ro

Citește mai departe>>

Descoperiri

O adevărată nebunie! Trenul zburător al chinezilor va circula cu viteza sunetului – VIDEO

Published

on

Trenul zburător conceput de chinezi ar putea face Hyperloop al lui Elon Musk să pară o vechitură. Chinezii vor un mijloc de transport în comun care să depășească viteza sunetului.

Trenul zburător ar putea fi cel mai rapid mijloc de transport în comun conceput vreodată. Proiectul este inițiat de CASIC, Corporația pentru Știință Aerospațială din China, iar trenul ar trebui să atingă viteza de 4.000 de kilometri pe oră (într-un scenariu utopic și excepțional).

Viteza este de zece ori mai mare decât cel mai rapid tren din lume (care e tot în China), de patru ori mai mare decât a avioanelor comerciale și aproape de trei ori mai mare decât viteza sunetului, care e de 1.225 de kilometri pe oră.

Trenul zburător va fi un mijloc de transport utilizat exclusiv pentru pasageri și se bazează pe un sistem de levitație magnetică. În imaginile care dezvăluie cum ar trebui să arate acest vehicul desprins din filmele SciFi, trenul seamănă foarte mult cu un avion, dar este legat de o linie magnetică. Indiferent cât de rapid va merge, trenul rămâne agățat de acea linie.

Este un concept similar vehiculului Hyperloop, gândit de Elon Musk și dezvăluit în 2013.

Hyperloop One, care nu aparține lui Musk și care a fost dezvoltat de un startup din Los Angeles, a atins viteza de „doar” 310 kilometri pe oră în timpul unui test în vara anului trecut. Mai târziu, recordul a fost doborât de o versiune germană a lui Hyperloop One (a atins 323 de kilometri pe oră).

Prototipul celor de la CASIC ar putea fi primul tren care depășește viteza sunetului. Odată ce va atinge 1.000 de kilometri pe oră, deja vom avea o revoluție în domeniul transporturilor.

Această cursă de detronare a lui Elon Musk din topul celor mai rapide și inovatoare vehicule poate fi benefică pentru viitorul tehnologiei, dar viteza nu e singurul obiectiv. Siguranța pasagerilor este greu de asigurat într-un tren care poate atinge asemenea viteze, dar pentru chinezi, aproape niciun proiect de acest gen nu e imposibil, după cum au dovedit în ultimii zece ani.

sursa playtech.ro

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister