Connect with us

Descoperiri

Oraș antic foarte bine conservat identificat de cercetătorii americani pe fundul Mării Negre, la o adâncime de şase metri sub stratul de nisip

Published

on

Semnalul de alarmă, referitor la descoperiri impresionante făcute în adâncul Mării Negre, a fost tras chiar de  cercetătorii străini. Ei afirmă că au identificat un adevărat oraş, foarte bine conservat datorită  compoziţiei de săruri minerale din apele marine. La o adâncime de şase metri sub stratul de nisip dintr-o regiune a Mării Negre, cercetătorii au descoperit vechiul oraş Callatis, întemeiat de greci pe locul unei așezări getice.

În prezent se știe că vechiul Callatis este orașul Mangalia, dar o parte din ruine sunt sub apa mării. Prezentarea făcută de România TV arată că specialiștii americani care au făcut cercetările  spun  că adâncurile Mării Negre ascund multe enigme, vestigii ale vechilor cetăți, monumente şi temple antice, dar şi corăbii scufundate. Nu sunt cercetate deoarece autoritățile române nu au fondurile necesare.

Un bărbat din Medgidia susținea că a descoperit ruinele a cinci orașe antice, dar și o rețea de canale perfect conturate pe fundul Mării Negre. În urmă cu câțiva ani Sorin Ștefan Prică, inginer naval, pasionat de civilizațiile antice, a reușit să vizualizeze adâncurile mării, printr-o metodă simplă și la îndemâna oricui. A explorat pământul folosind fotografii din satelit, cu ajutorul aplicației Google Earth. Descoperirea făcută este confirmată și de cercetările americanilor.

”Cred că sunt în total cinci orașe pe fundul Mării Negre. Două pe platoul românesc, care sunt acoperite de nisip și nu se disting foarte clar – unul la Insula Șerpilor și altul între două râuri care se unesc spre continuarea Dunării. Cel mai interesant este un oraș care are o formă perfect pătrată, cu laturi de câte 10 kilometri, care s-a conservat mai bine decât oricare altul descoperit până acum și care este dovada că la mijloc se află mâna omului”, a declarat Sorin Prică.

Arheologii spun că situl scufundat în mare, lângă Mangalia, a fost întemeiat de grecii dorieni în secolul al VI-lea înainte de Hristos. Cercetările din ultimii 50 de ani au evidențiat că fortăreața are dimensiuni impresionante – aproape două mile în largul mării și tot două mile de-a lungul țărmului actual.

Relătari despre orașul scufundat în Marea Neagră există încă din secolul XV, când un navigator burgund a văzut “zidurile care ieșeau din mare” în dreptul portului Panguala (Mangalia).
Jeno Szabo este singurul român care a făcut parte din echipa lui Jacques-Yves Cousteau şi are la activ peste şapte mii de scufundări prin apele din toată lumea, unde a găsit nenumărate comori. În 2004, echipa de scafandri specializaţi în arheologie subacvatică condusă de Jeno Szabo a început să facă primele investigaţii pentru a putea demara acţiunile de căutare ale vechiului Callatis.
Trei ani mai târziu au obţinut ajutorul scafandrilor unguri care au venit şi cu aparatura necesară unei astfel de acţiuni. Au făcut un plan de cheltuieli estimative şi l-au înaintat secretarului general al Ministerului Culturii şi Cultelor de la acea vreme, Virgil Niţulescu, care a aprobat iniţial bugetul. Într-o săptămână de scufundări au găsit ruine, străzi, coloane şi o epavă a unei corăbii care folosea la transportarea marmurei. În apropierea epavei au fost găsite şi fragmente ceramice.

Tot într-o săptămână au cheltuit şi peste 15 mii de euro din buzunarele proprii, iar ministerul s-a făcut că plouă. Investigaţiile s-au oprit şi nu au fost reluate nici până în zilele noastre. Fascinaţi de descoperirea senzaţională, membrii echipei au încercat să strângă bani de pe unde s-a putut, au înfiinţat un Centru de Cercetări Subacvatice, toate fără prea mare succes. Deşi iniţial nu au vrut să facă publică povestea de teama căutătorilor de comori care ar putea distruge vestigiile, scafandrii arheologi s-au hotărât să ceară ajutor de la alţii şi i-au chemat pe cei de la Discovery Channel, care ar putea da o parte din banii necesari, în schimbul exclusivităţii.

Citește și:
Complexul subteran secret unde nazistii dezvoltau arme nucleare, descoperit după 70 de ani

Pe faleza Mangaliei, în dreptul stației meteorologice încep zidurile cetății antice Callatis. E partea doriană a construcției, cea mai veche. “Cum intri în mare, la câțiva metri distanță, dai de ruine”, a spus arheologul Liliana Vioiu, de la muzeul local. În actualul port al Mangaliei se află, tot scufundate, alte ziduri ale cetății, ceva mai “moderne”, din perioada romanilor.
La extinderea unui hotel, cu vreo zece ani în urma, s-au facut săpături în urma cărora au fost descoperite vestigii de o valoare inestimabilă. Clădirea cea nouă păstreaza astfel în pântecele sale o fărâmă de istorie. Pe marginea căii de acces se întinde sistemul de canalizare. Toate au fost făcute de romani. “Daca cercetările ar continua, s-ar vedea că strada aceasta se întinde spre vechea cetate, care acum e sub apă”, a explicat arheologul Liliana Vioiu. Citeste mai multe pe decenei.com

Alte surse: romaniatv.nettelegrafonline.ro

Loading...
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Pingback: RO. STEM Journal No. 46- Antique town very well preserved was found on the bottom of the Black Sea – STEM by ART = STEMART

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperiri

Material descoperit recent, care respinge formarea particulelor de gheaţă pe orice suprafaţă

Published

on

By

Un nou material împiedică formarea gheții pe orice suprafață. Aceasta poate fi pus inclusiv pe avioane și va reduce astfel costurile cu degivrarea, dar mai ales întârzierile din cauza acestor proceduri.

Numai în Statele Unite, companiile aeriene pierd anual miliarde de dolari din cauza gheții care întârzie zborurile. De aceea, interesul pentru o soluție eficientă și deloc costisitoare este tot mai mare.

Un prim rezultat l-ar putea avea inginerii din Houston, care au creat un polimer rezistent, prietenos cu mediul. Cea mai importantă caracteristică este că respinge formarea particulelor de gheață. Chiar și o peliculă subțire dacă se va depune pe fuzelaj, imediat va crăpa și va aluneca.

Materialul se aplică la fel ca un spray și se prinde de orice suprafață. Dacă va fi folosit la aeronave, nu le va afecta din punct de vedere aerodinamic.

În plus, este atât de rezistent, încât va face față și razelor ultraviolete, iar testele au arătat că un singur strat poate fi utilizat mai bine de 10 ani.

Sursa: digi24.ro

Loading...
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Articole interesante

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister