Connect with us

Diverse

Premieră pentru România. Cercetătorii au aclimatizat aici un nou soi de pepene, de iarnă. Acesta este foarte rezistent la sezonul rece

Published

on

In premieră pentru România, la Buzău, cercetătorii Stațiunii Legumicole de aici au aclimatizat pepenele de iarnă (benincasa hispida), care este un soi nou, provenit din Asia, unde este foarte popular.

Fructele au o greutate cuprinsă între două şi patru kilograme și sunt o sursă bogată de vitamina, în special vitamina C, pe timpul iernii. Pepenele de iarnă este o specie din familia cucurbitaceelor. Fructele sunt gustoase, dulci şi pot înlocui în preparatele culinare pepenele, castravetele şi chiar dovleacul, dar ceea ce este cel mai important, se păstrează foarte bine peste iarnă, spun specialiștii.

Spre deosebire de pepenele roşu sau galben, cel de iarnă creşte pe boltă, asemenea strugurilor. Are o greutate între două şi patru kilograme şi rezistă chiar şi câteva luni după ce a fost cules.

Anul acesta am făcut documentaţia şi începând cu anul viitor va fi înscris în vederea omologării şi brevetării. Producţia depăşeşte 60 de tone la hectar, o producţie foarte mare, o plantă produce circa 15-20 de fructe, iar dacă sunt lăsate să ajungă la maturitate numărul lor scade la 8-10 fructe pe plantă. Fructele sunt gustoase, dulci şi pot înlocui în preparatele culinare pepenele, castravetele şi chiar dovleacul, dar ceea ce este cel mai important, se păstrează foarte bine peste iarnă, aşa cum se păstrau la ţară dovlecii de plăcintă, şi îşi menţin prospeţimea în condiţii naturale, de cămară de magazie. Încă din acest an putem oferi seminţe promoţional cultivatorilor, iar cei care doresc informaţii privind cultivarea acestuia vor fi oferite cu promptitudine”, a declarat pentru Agerpres, cercetătorul Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice.

Cercetătorii mai spun ca atunci cand  fructul este foarte tânăr, se poate consuma asemenea castravetelui şi este asociat saltelor. Pe măsură ce se măreşte, se schimbă metoda de utilizare orientându-se către preparatele în care se folosește dovlecei.

Citește și:
In România a început să se cultive Arborele miraculos sau copacul lui Dumnezeu. Planta este extrem de prețioasa pentru ca se poate folosi de la ea totul, de la rădăcină pana la ultima frunză

Noul pepene este bun în murături, iar atunci când este copt, poate fi confiat, pentru că devine dulce. Şi seminţele pot fi consumate, asemenea celor de dovleac. Pepenele de iarnă este o delicatesă în bucătăria asiatică. În China, e apreciat nu doar pentru gustul său, ci şi pentru conţinutul bogat de vitamine, magneziu şi potasiu. De acolo s-au inspirat cercetătorii buzoieni, care au adus seminţele din Asia şi acum încearcă să omologheze noul soi în România. Află mai multe despre acest soi de pepene aici 

Loading...
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Savant japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, a dovedit cât bine face postul organismului uman

Published

on

By

Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, în 2016, a fost acordat profesorului japonez Yoshinori Ohsumi, de la Tokyo Institute of Technology, care a descoperit mecanismele autofage, dovedind ştiinţific că postul este benefic pentru organism.

Descoperirile savantului au impus o nouă paradigmă cu privire la procesele prin care celulele îşi reciclează propriul conţinut şi au deschis calea pentru înţelegerea importanţei fundamentale a autofagiei în multiple procese fiziologice, de la capacitatea de adaptare la foame şi până la răspunsul organismului în cazul unor infecţii.

Autofagia celulară reprezintă un proces care care are loc la nivelul celulelor, când ele îşi pot distruge propriile elemente constitutive, izolându-le în membrane şi formând un fel de vezicule, ca nişte saci, ce sunt apoi transportate în „zona de reciclare”, pentru descompunere şi reciclare.

Autofagia are loc mai intens atunci când organismul este în stare de stres. De exemplu, este înfometat. În acest caz, celulele produc energie pe baza resurselor interne, chiar şi din gunoiul acumulat, inclusiv din bacteriile patogene.

Descoperirea laureatului dovedeşte că înfometarea organismului şi postirea sunt de un real folos, organismul într-adevăr se curăţeşte. Confirmat de către Comitetul Nobel.

Sursa: ganduridinierusalim.com

Loading...
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Articole interesante

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister