Connect with us

Istorie

Premieră Națională. Mihai Viteazul avea chelie. Chipul său real a fost reconstruit după fotografiile şi măsurătorile craniului voievodului, cu o tehnologie specifică secolului 21

Published

on

O figură emblematică pentru istoria poporului român este expusă, în premieră, într-o expoziţie dedicată Anului Centenarului Marii Uniri ce a fost vernisată la Muzeul Municipiului Bucureşti, intitulată „Figuri unificatoare“.

Potrivit publicaţiei „Adevărul”, chipul domnitorului Mihai Viteazul a fost reconstituit printr-o procedură de reconstrucţie facială – ceea ce reprezintă o premieră naționala – după fotografiile şi măsurătorile craniului voievodului făcute în 1920 la Iaşi, la cererea Armatei, de către Francisc Rainer, părintele antropologiei în România. Proiectul este un vis mai vechi al dr. Adrian Majuru, directorul muzeului, care l-a încredințat unui tânăr sculptor, Radu Tudor Panait.

Artistul vine dintr-o familie aflată la a treia generaţie de sculptori, iar bunicul său a fost Tudor Panait, autorul celebrei statui ecvestre a lui Mihai Viteazul, din centrul Craiovei.

Pentru cei obişnuiţi cu portretul clasic din cartea de istorie, Mihai Viteazul apare acum total diferit: o faţă lată şi osoasă, cu pomeţi pronunţaţi, orbite afundate, ochi sfredelitori, nas proeminent şi sprâncene stufoase.

Există un amănunt pe care cuca falnică, împodobită cu pene, purtată de domnitor pe cap îl ascundea privirii: Mihai Viteazul suferea de calviţie.

„Da, nu seamănă cu Amza Pellea! Adevarul este încă o dată dur, la fel ca istoria reală şi chipul lui Mihai. Nu seamănă cu nicio altă interpretare artistică, deoarece nici între ele portretele nu seamănă, acestea fiind mai degrabă înfăţişări ale unui portret moral al domitorului decât al celui fizic, determinat pe cale ştiinţifică“, relatează Panait.

Tehnic, procedeul a fost deosebit de laborios. Reconstrucţia facială a început prin elaborarea craniului, pentru care a fost realizată o armătură metalică din sârmă sudată ce a fost curbată pe volumele generale ale craniului, apoi a fost umplută cu spumă poliuretanică.

Citește și:
Trenul care circulă între București și Ploiești cu o viteză amețitoare, în cadrul unui proiect ținut ascuns ani buni. Marele experiment de pe vremea lui Ceausescu

„Aşa am format baza pe care am aşezat plastilină specială de modelaj. Am continuat modelajul în cel mai mic detaliu şi am reconstruit partea de dentiţie care la craniul original lipseşte în întregime“, explică artistul. Partea cea mai minuţioasă a fost inserarea firelor de păr. O suprafaţa de circa 100 centimetri pătraţi a fost acoperită în 10-12 ore de lucru. Un frizer s-a ocupat de podoaba capilară a domnitorului, un croitor specializat în costume de epocă a luat măsurile bustului şi circumferinţa capului, iar specialistul muzeului a ales materialele care au fost croite pentru îmbrăcarea bustului. Citeste mai mult pe Adevarul.ro

 

Loading...
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Din secretele istoriei: metodele prin care nemţii au fost învăţaţi să păstreze curăţenia

Published

on

By

Ordinea, disciplina şi curăţenia sunt câteva dintre calităţile care îi caracterizează pe nemţi. Istoria consemnează însă că acestea nu au fost înnăscute, ci, mai degrabă impuse, la un moment dat.

Mult timp, germanii au aruncat gunoiul, cenuşa, resturile alimentare sau chiar animalele moarte peste gard sau le lăsau în jurul propriei case. Rezultatul – condiţii neigienice de trai, apă şi aer poluate şi, de aici, o mulţime de maladii.

În secolul al XV-lea, graful de Württemberg a emis un ordin prin care a îndemnat oamenii să ducă gunoiul la periferia satelor şi a oraşelor. La început, nemţii nu au luat în serios acest lucru şi nu s-au conformat, mai ales că era imposibil să fie verificaţi.

Mai târziu, graful a emis un nou ordin, care a dat rezultate uimitoare. Acest document prevedea: „dacă aţi observat că vecinul vostru nu a dus gunoiul de lângă casă câteva săptămâni şi nu aţi informat informat autorităţile, veţi fi amendaţi ambii. Dacă, însă, veţi denunţa vecinii, veţi primi o parte din pământurile acestora”.

Drept urmare, în fiecare sâmbătă, toţi localnicii îşi duceau deşeurile în locuri special amenajate, ferindu-se cu atenţie să nu fie pârâţi de vecini.

Pe de o parte, astfel de metode pot fi considerate acte de constrângere şi violenţă împotriva persoanei, dar, pe de altă parte, şvabii s-au acomodat destul de repede cu aceste impuneri şi au curăţat oraşele şi satele de gunoi.

Sursa: calatorul.net

Loading...
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Articole interesante

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister