Connect with us

Diverse

Povestea lui Cristian, micul afacerist cu verdețuri. E uimitoare demnitatea acestui puşti care se luptă cu o sărăcie cruntă şi cu probleme serioase de sănătate

Published

on

O poveste despre inocenţă, demnitate, optimism, caracter și educație a devenit virală după ce a fost publicată pe o reţea de socializare. Este vorba despre Cristian, un puşti de 12 ani, care vinde verdeţuri pe care le cultivă şi le îngrijeşte cu propriile mâini în grădina casei. Micul „afacerist” merge zilnic în oraş, dar numai după ce îşi face lecţiile, şi le vinde trecătorilor. Mai mult, are înțelegeri cu unele restaurante cărora le livrează periodic verdeţuri proaspete. Cristi are şi serioase probleme de sănătate pe care le-a descoperit recent – un un chist la creier și la glanda tiroidă.

Povestea lui, postată pe Facebook, a devenit virală:

Fumez o țigară, beau o cafea și stau cu ochii lipiți de telefon, scufundat în gânduri și lumea virtuală, în zona mai puțin aglomerată a străzii Vaarlam, undeva în proximitatea sediului Centru al Fisc, când aud o voce puerilă de copil, un pic rușinat, care mă întreabă dacă nu vreau să cumpăr ceva. Fără ca să-mi ridic privirile de pe ecranul telefonului, arunc indiferent un „nu merci”. Mă gândeam că sunt abordat de copiii șmecherilor care-i pun să cerșească. Copilul, cu vocea ușor pițigăiată, cu o vagă speranță, continuă să-și prezinte oferta:

„Domnule, vă rog frumos să vă uitați, poate o să vă placă. Este măcriș proaspăt, e de la mine din grădină și-l vând cu numai 4 lei”.

Avea ceva în voce ce m-a făcut să-mi ridic ochii din pământ și să mă uit la el. Un puștan simpatic, îmbrăcat modest,simplu, dar curat. Într-un tricou cu gulere albe, pantaloni negri, ciorapi și șlapi. Mă privește dulce cu ochii mici și negri, avea un fel de „hai te rog” în priviri și o doză extremă de educație în voce, dar totodată un pic rușinos. Vântul îi juca pe frunte părul pieptănat, iar cu o mână îmi întinde un pachet cu foi proaspete și încă umede de măcriș, iar cu cealaltă mână ținea o pungă mai mare în care avea așezate cu grijă alte pachete cu măcriș. Îi întind o bancnotă de cinci lei, el îmi dă marfa, și cu mânuța curată și unghiile tăiate cu grijă, scoate dintr-un buzunarul stâng al pantalonilor câteva bancnote de un leu împăturite frumos și-mi întinde un leu rest. Zic, lasă nu trebuie, păstrează-l. El nu se dă bătut și continuă să insiste să iau leul. În acel moment, de noi s-au apropiat doi cunoscuți de ai mei pe care i-am motivat să-și cumpere și ei câte un pachet cu măcriș, dar totodată începusem să vorbesc cu puștiul, să-l întreb despre viața lui. Eram curios să aflu mai multe detalii despre el și chiar puștiul îmi devenise interesant. Locuiește împreuna cu mama și fratele său mai mare în localitatea Sireți, îi zice Cristi și are 12 ani, iar după ce termină lecțiile la școală, vine cu microbuzul în oraș ca să vândă verdețuri.

Mi-a zis că măcrișul l-a sădit împreună cu mama sa, iar el îl udă și are grijă să realizeze marfa pentru a-și ajuta mama. Zice că vinde și ceapă, pătrunjel, mărar, urzici și multe alte verdețuri pe care le crește singurel în grădina de lângă casă. Căpșuni a zis că nu vinde, are puține și le mănâncă împreună cu fratele său.

Eram la el primul cumpărător pentru ziua de azi, venise de jumătate de oră, dar cei cărora le propunea produsele sale, nu prea se arătau cointeresați, iar el vroia măcar să-și scoată cei 18 lei care-i achită pentru călătoria cu microbuzul din Sireți până-n Capitală, tur-retur. Zice că în zilele lucrătoare are mai mulți clienți și îi este mai ușor să-și vândă marfa.Chiar dacă nu aveam nevoie de atâta măcriș, am făcut cu el o înțelegere și i-am cumpărat toată punga la un preț de 50 de lei. L-am întrebat ce are de gând să facă cu banii și fără ca să stea mult pe gânduri, mi-a zis că o să-i dea mamei lui, căci el deja trece în clasa a cincea și are nevoie de ghiozdan nou, cărți și caiete.

Povestea, modestia, zâmbetul pueril, dar și educația de care dădea dovadă puștanul, m-au impresionat și nu m-au lăsat indiferent, așa că pe loc mi-a venit o idee. I-am zis să mă urmeze și am intrat cu el într-un magazin din apropiere, ne-am apropiat de un raft cu ghiozdane și i-am zis să-și aleagă unul care-i place. S-a uitat mirat la mine, rușinat a plecat privirea în pământ, a scos bancnotele și bănuții care-i avea în buzunar și cu o doză de dezamăgire în glas mi-a zis.

„Domnule, mie toate îmi plac, dar nu am adunat încă destui bani ca să-mi cumpăr…”

La insistența mea, am început să căutăm un rucsac pe măsura și placul său și am ieșit ambii fericiți din magazin.

În timp ce îl petreceam la microbuz, i-am zis că uite acum ai să ai cu ce aduce mai multă marfă în oraș, la care el îmi spune:

„Nu domnule, cu ăsta am să mă duc la școală, iar verdețuri am să aduc cu cel vechi!”

Uite așa, azi dintr-o simplă întâmplare, mi-am făcut un amic nou și un „agent economic” de la care am să iau în fiecare zi verdețuri proaspete, iar puștiul s-a ales cu un rucsac și un client fidel.

Mi-a zis că pot să-l găsesc în fiecare zi pe strada Columna, în perimetrul străzilor Armenească și Vasile Alecsandri, dar vine numai după ce termină lecțiile.

Recomandare:   Tânăr sportiv, cu cancer în stadiul 4, căruia statul român refuză să-i prelungească concediul medical: „Sistemul medical de la noi te trimite direct între patru scânduri“

Acest text nu este despre ce am făcut eu, nu-i despre mine, nu mă laud, nu sunt filantrop, dar este mai mult despre cum unii de mici încearcă să-și câștige bani fără ca să stea cu mâna întinsă așteptând pomeni sau bani pe Patreon. Puteţi citi mai multe despre Cristi pe proceseverbale.blogspot.ro

Sursa: www.facebook.com/ungureanu.vadim

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Einstein, în jurnalul său de călătorie: „Ar fi mare păcat dacă aceşti chinezi ar depăşi numeric celelalte rase”

Published

on

By

Albert Einstein este cunoscut ca fiind nu numai unul dintre cei mai importanţi oameni de ştiinţă din istorie, ci şi un susţinător al drepturilor omului. În 1946 a ţinut un discurs în Statele Unite împotriva rasismului, numindu-l „boala oamenilor albi”. Recent, însă, au fost date publicităţii jurnalele sale de călătorie din Asia care ne arată o altă percepţie asupra umanităţii.

În octombrie 1922, Einstein şi soţia sa, Elsa Einstein, au pornit într-o călătorie de cinci luni şi jumătate în Asia, vizitând Hong Kong, Singapore, China, Japonia şi Palestina. La acea vreme, Einstein era cel mai apreciat om de ştiinţă, având în vedere că doar cu un an în urmă câştigase Premiul Nobel. Ajuns în China, Einstein nota în jurnalul său: „Chinezii nu stau pe bănci când mănâncă, ci ghemuiţi aşa cum stau europenii când se uşurează în păduri…chiar şi copiii par lipsiţi de viaţă şi obtuzi”.

Alte pasaje din jurnale despre care se crede că ar fi fost scrise pentru fiicele vitrege ale lui Einstein cât timp el şi soţia călătoreau în Asia, Spania şi Palestina, descriu chinezii în note din ce în ce mai aspre, vorbind despre senzaţia că nu ar avea conştiinţă sau despre faptul că există „o diferenţă foart mică între bărbaţi şi femei”.

Acesta a mai scris despre „abundenţa urmaşilor”, punctând că „ar fi mare păcat dacă aceşti chinezi ar depăşi numeric celelalte rase. Pentru noi ceilalţi acest gând este extrem de plictisitor”.

Citeste mai mult: adev.ro/pab9b6

Citește mai departe>>

Diverse

Locul de pe Terra unde plouă cu pietre semiprețioase

Published

on

By

Cu ani în urmă, a fost dat publicității un material științific prin care era formulată o ipoteză conform căreia în sistemul nostru solar există planete unde au loc ploi în care locul picăturilor de apă e ținut de către… pietrele prețioase. Se vorbea, pe atunci, despre posibilele ploi de diamante de pe Jupiter și Saturn. Recent, s-a confirmat că fenomenul există, într-adevăr, producându-se pe planetele Saturn și Uranus. Cine ar fi crezut că un fenomen asemănător a avut loc, de curând, și undeva pe Terra?!

Nu demult, atenția publicului a fost captată de către puternicele erupții ale vulcanului Kīlauea, din Hawaii. Kilauea este nu doar cel mai activ vulcan din Insulele Hawaii, ci și cel mai activ de pe planetă, în momentul de față. În afară de distrugerile și temerile pe care le-a iscat, vulcanul Kilauea le-a oferit oamenilor care locuiesc în vecinătatea sa și cadouri sub formă de pietre semiprețioase.

Pe lângă scurgerile de lavă și cenușa vulcanică ce a țâșnit din crater, ajungând până la o altitudine de 9000 de metri, înspăimântătoarea erupție a determinat și formarea unor minunate cristale de olivină, care au căzut pe pământ, în repetate rânduri, ca o ploaie cu picături rare, prețioase.

Olivina este o substanță care are în componență, în mici cantități, fier, siliciu sau magneziu. Ca substanță minerală, ea este încadrată printre silicați. Ajunsă la suprafață în urma erupțiilor vulcanice, olivina poate fi observată, mai adesea, sub forma unor mici pete de culoare (verde) în rocile vulcanice, cum ar fi bazaltul. Mai rar observabilă este olivina ce a luat forma unor cristale mari și cu aspect clar, pe care bijutierii o numesc peridot și are formula chimică Mg2SiO4 sau Fe2SiO4. Peridotul este o piatră semiprețioasă ce are o duritate cuprinsă între 6,5 și 7.

În urma erupțiilor vulcanului Kilauea, locuitorii din zonele învecinate au avut surpriza să observe, la nivelul solului, cristale verzui cu aspect atrăgător. Plăcerea de a le culege a fost și mai mare, după ce au aflat că sunt mici bucăți de peridot (clasificat printre pietrele semiprețioase). Zilele trecute, o utilizatoare Twitter publica câteva imagini realizate de către prietenii săi din Hawaii, care i-au relatat că fragmentele de olivină, mai mici sau mai mari, erau vizibile peste tot, în locul în care-și au reședința. După distrugerile și stresul provocat de către erupție, „ploaia de pietre semiprețioase” a reprezentat o modestă compensație, oferită hawaiienilor de către Natură.

Violentele erupții ale vulcanului din Hawaii au proiectat cantități considerabile de materie incandescentă în atmosferă, la înălțimi amețitoare. Acolo, în văzduh, temperatura silicaților a scăzut cu repeziciune, astfel că a survenit fenomenul de solidificare. Laolaltă cu alte materii de proveniență vulcanică, fragmentele de olivină („diamante hawaiiene”) proaspăt formate au căzut pe sol sub forma unei ploi (demnă de lumea visului sau de cea a poveștilor).

Spre deosebire de alte planete, pe Pământ fenomenele de acest fel sunt destul de rare. Ca să ai șansa de a vedea pe sol efectele unei ploi de pietre semiprețioase și de a culege fragmentele de peridot provenite din adâncurile Pământului, dar care au făcut cunoștință și cu tăriile văzduhului, trebuie, în mod cert, să locuiești lângă un vecin furios și imprevizibil, precum vulcanul Kīlauea.

Sursa: cunoastelumea.ro

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister