Connect with us

Descoperiri

Povestea fascinanta a Daciei Superlong, autoturismul cu 6 uși, un proiect gândit pentru delegațiile oficiale ale lui Ceauşescu

Published

on

Dacia Superlong a fost un proiect gândit pentru delegaţiile oficiale ale lui Nicolae Ceauşescu, iar povestea de mai jos va destainuie povestea din spatele acestuia.

Autoturismul cu şase uşi, gândit şi conceput în 1978 pentru deplasarea jurnaliştilor din staff-ul prezidenţial în vizitele de lucru ale celui mai iubit fiu al poporului, a fost unul dintre cele mai excentrice şi exotice proiecte auto concepute în Epoca de Aur.

Povestea elegantului autoturism fără pavilion s-a scris la Colibaşi, la exact 10 ani de la producerea primului automobil Dacia, în anul încetării contractului de licenţă cu Renault, fără însă nicio legătură cu toate aceste evenimente. A fost pur şi simplu o idee zeloasă, născută în sânul PCR Argeş pentru un scop măreţ: dotarea coloanelor oficiale ale Secretarului General al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „Într-o dimineaţă din toamna lui ʼ78 sunt chemat la director. Fără prea multă introducere, acesta îmi întinde o foaie de calc ridicol de mică. O fiţuică, nu alta! Pe care era desenată sumar o Dacie. Fără pavilion, dar cu o uşă în plus (pe fiecare parte)! La rândul său, acesta o primise de la directorul general, la care ajunsese pe linie de partid“, povesteşte, pentru „Weekend Adevărul“, Nicolae Cosmescu, inginerul însărcinat, la vremea aceea, cu proiectarea şi asistenţa tehnică a realizării exoticului model.

Cosmescu este cel care, mai târziu, după detaşarea de la Centrul de Cercetare şi Proiectare al Dacia (CCSITA), la IATSA Ştefăneşti, avea să fie implicat în proiectarea şi punerea la punct a fabricaţiei altor câteva mode uluitoare. Printre ele, Dacia Sport şi Dacia MD87, două maşini pe care Weekend Adevărul le-a prezentat deja. Dovadă ca a ştiut încă de la începutul carierei sale să răspundă uimitor la provocări, stă şi povestea Daciei Superlong. „Un «caiet de sarcini» extrem de precar era tema pentru o realizare la scară naturală. Esenţiale erau cele şase uşi şi caroseria «descoperită». Gustul aventurii la care tocmai mă angajasem degaja un exotism puternic. O construcţie în cel mai a very british stil, care atunci când plouă te obligă să opreşti şi să-ţi deschizi umbrela! În plus, era o maşina destinată să transporte fotoreporterii care-l însoţeau pe şeful statului din vremea aceea, în vizitele sale de lucru“, spune inginerul piteştean. Cu fiţuica în faţă a plecat la treabă. Avea deja în cap o maşină fără pavilion, cu aproape un metru mai lungă decât modelul de la care pornise. „M-am întors în atelierul de proiectare şi m-am apucat de lucru plecând de la modelul de origine, Dacia berlină. Pe care l-am lungit până am reuşit să mai «urc» un pasager între ocupanţii locurilor faţă şi spate. Cu uşa de rigoare.

Pe hârtie, nu era o formă deosebit de apetisantă, dar era o maşină în care nu treceai neobservat. În total, lungimea a fost mărită cu circa 850 mm. Nu-mi mai amintesc exact cifra. Iar modelul l-am botezat «Dacia Superlong»“, mai spune Nicolae Cosmescu. Spre deosebire de ea, cea de faţă are precizie dimensională. Are rigoare şi e înnobilată cu elemente ce nu se regăseau ab initio. Aceea avea un unic merit: sugera. În schimb, aceasta avea răspunsuri ce au permis realizarea”

Din precarul “caiet de sarcini”, aşa cum l-a numit Nicolae Cosmescu, nu reieşeau, printre multe altele, tocmai punctele forte. Ranforsările structurii originale a Daciei berlină, ce pe atunci părea a fi eternă. A fost imperios necesar să i se adauge elemente noi, de altă culoare în imagine. Fără acestea, portierele ar fi fost doar elemente pur decorative.

„Ar fi trebuit să primim salarii de 10 ori mai mari“

Nu i-a trebuit mult timp pentru a găsi soluţiile cele mai la îndemână pentru depăşirea tuturor impedimentelor pe care le presupunea o asemenea alungire. „Linia generală o dată definită, mai rămâneau de elaborat soluţiile de convertire a caroseriei într-una plein air, care să nu sufere de răul endemic al unei rigidităţi precare, specific unor asemenea structuri. Constrângeri rapid soluţionate. Trebuie spus, ca un fapt cu iz anecdotic, că un tehician proiectant a desenat toate piesele de tablă ce urmau a fi modificate într-o singură lună! Prin metoda copy-paste, la care se adăuga cota pomenită. Un volum atât de mare de desene ar fi dat peste cap Normativul, şi ar fi trebuit să primim salarii de 10 ori mai mari! Evident, nu s-a întâplat deloc aşa“, mai spune inginerul.

În execuţie, maşina a mai avut nevoie de câteva îmbunătăţiri, dar şi pentru acestea s-au găsit soluţii fără prea mari bătăi de cap. „Un tinichigiu de mare clasă, domnul Pintea, a făcut o muncă fantastică, într-un timp delirant de scurt. Iniţial n-am aplicat întreaga gamă a ranforsărilor, curios să văd cum reacţionează o astfel de structură. E o probă clasică ce consta în măsurarea săgeţii caroseriei la mijlocul distanţei dintre axe. La noi, fără a apela la ranforsări, săgeata era cam mare. Iar drept consecinţă perversă nu se puteau deschide uşile. Moment depăşit prin adăugarea încă unor profile în praguri, şi între acestea şi planşeu. Dar şi a unor legături între stâlpii uşilor, pentru a îmbunătăţi cât mai mult posibil rigiditatea torsională“, mai spune inginerul piteştean.

„A ieşit din maşină şi ne-a felicitat! Era ce dorise“

Modelul a fost finalizat într-un timp nesperat de scurt. Şi, în ciuda vitezei în care a fost realizată, maşina s-a dovedit mai mult decât aptă să treacă CTC-ul. „Curând, totul a fost gata. Aşa că, tot într-o dimineaţă, împreună cu domul Pintea, am dus automobilul la pavilion să-l vadă directorului general, care a coborât, l-a privit şi, surprinzător la el, i-am sesizat un uşor zâmbet. Semn că «era de bine».

S-a urcat la volan şi a făcut vreo câteva sute de metri, după care a revenit. În aşteptarea verdictului păream a fi singuri pe planetă. Nimeni nu era în zonă. Dar îi simţeam pe ocupanţii clădirii, privindu-ne din spatele ferestrelor. A ieşit din maşină şi ne-a felicitat! Era ce dorise. O maşină elegantă, chiar seducătoare. Efectul asupra noastră, a celor câţiva implicaţi în realizarea proiectului, a fost prima acordată, care se se apropia de valoarea salariului lunar! Destul de însemnată în acele timpuri“, mai spune Nicolae Cosmescu

A fost vedetă într-un videoclip

Din păcate, maşina n-a ajuns niciodată în coloanele oficiale ale vizitelor prezidenţiale. Şi nu pentru că ar fi existat plângeri împotriva senzaţionalei creaţii. „Nu a existat nicio disfuncţionalitate. A fost, fără discuţie, o realizare originală. Care însă nu a ajuns niciodată ce s-a vrut a fi: o maşină de paradă. Este posibil să fi dobândit o altă soartă faţă de cea iniţială prin faptul că la scurt timp, dar fără nicio legătură cu maşina, fostul director general a fost înlocuit cu un altul, inginerul S. Săpunaru, care avea alte viziuni privind viitorul gamei de autoturisme. Probabil că Dacia Superlong s-a născut într-un moment nepotrivit.

Poate că dacă fostul director Mihai Dumitru şi-ar fi continuat activitatea de conducere şi ar fi vrut să o arate ca pe o realizare pentru dotarea coloanelor oficiaţe, maşina şi-ar fi atins, într-adevăr, obiectivul pentru care a fost gândită. Dar este doar o supoziţie!”, mai spune inginerul piteştean. N-a ajuns Dacia Superlong să asigure deplasarea fotoreporterilor care-l însoţeau pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu în vizitele sale de lucru, dar vedetă tot a devenit. „A beneficiat de un parfum de exclusivitate pentru profilul flatant de adevărată vedetă. A avut parte de o «carieră artistică», trăindu-şi viaţa printre alte celebrităţi ale recuzitei studiourilor Buftea. Îmi amintesc faptul că doi-trei ani după ce o realizasem, am văzut-o într-un clip video al vremii, pe Magheru, avându-le la bord pe componentele unei formaţii de muzică uşoara en vogue, pe atunci, «5T»“, mai spune Nicolae Cosmescu.

Citeste mai mult pe adevarul.ro

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperiri

Pământ interzis în România, de o frumusețe izbitoare. Nu poate fi locuit și nimănui nu-i este permis să-l viziteze. Insula Sacalin de lângă Marea Neagra

Published

on

Pentru românii care încă nu au aflat, este vorba de cel mai nou pământ românesc care s-a format în urmă cu aproximativ 150 de ani şi a primit numele de insula Sacalin. Cu toate că teritoriul este de o frumusețe incredibilă, acest loc din România nu poate să fie vizitat sau populat.

Insula Sacalin se află în Marea Neagră, la mică distanţă de coasta românească, în dreptul bratului Sfântu Gheorghe al Deltei Dunării, şi are un teritoriu de 21.410 hectare, dimensiune apropiată de cea a Bucureştiului.

Guvernul României a interzis popularea insulei încă din 1938, măsura luată pentru protejarea păsărilor rare care îşi au cuibul pe acest teritoriu. Aici se regăsesc cele mai mari colonii de chire de mare şi pelicani creţi. În apele din proximitate se găsesc peşti rari, sturioni, dar şi plante rare, cum ar fi varza de mare şi canarul bălţii.

Intersant este că insula are o mişcare de rotaţie în jurul punctului de legătură cu ţărmul, de la est la vest, potrivit inginerul Octavian Buzatu. Fenomenul are o explicaţie ştiinţifică: peninsula este erodată de curenţii marini şi de vântul foarte puternic de pe mare.

Iniţial, peninsula Sacalin era formată din două insule mai mici: Sacalinu Mare şi Sacalinu Mic. Însă, cu timpul, cele două s-au unit şi au format o peninsulă. Ca o ciudăţenie, peninsula are o mişcare de rotaţie în jurul punctului de legătură cu ţărmul, de la est la vest. Acest lucru a fost descoperit, spune inginerul constănţean Octavian Buzatu, ca urmare a suprapunerii unor hărţi vechi cu unele actuale. Fenomenul are o explicaţie ştiinţifică: peninsula este erodată de curenţii marini şi de vântul foarte puternic de pe mare.

Insula adăposteste o mare varietate de păsări, mamifere și reptile populează insula. Aici se găsesc cele mai mari colonii de chire de mare și pelicani creți, insula fiind principala zonă de cuibărit, hrănire și iernare a acestor specii. Pe insulă au fost recenzate 229 de specii de păsări. În apele insulei se găsesc pești rari, sturioni, dar și plante rare, cum ar fi varza de mare și canarul bălții.

Există două zone unde se produce avansarea Deltei în mare: una pornește de la Sfântu Gheorghe spre Insula Sacalin și probabil că în zece ani se va închide, formând un nou lac, iar alta este la nord de Sulina.

Contraamiralul (r) Eugen Laurian cunoaşte bine modul în care s-a format şi apoi a evoluat acest pământ românesc, de altfel, singura peninsulă pe care o are România în Marea Neagră. Insula Şerpilor aparţine Ucrainei.

Iniţial, spune el, a apărut insula de nord, apoi cea de sud. Erau două limbi de pământ, iar ulterior s-a unit partea de sud a braţului Sfântu Gheorghe cu Sacalin

„Eu am fost pentru prima dată pe insulă în anul 1975, atunci când se făceau trageri de artilerie de pe farul Olinca, farul vechi din Sfântu Gheorghe. La prima vizită, insula era nisipoasă în proporţie de 80 – 90%,  însă între timp pe ea a crescut multă vegetaţie, sălcii cu preponderenţă. Acum câţiva ani, aici am întâlnit mai multe vaci ale localnicilor care erau lăsate acolo la păscut. Partea de nord era plină de sălcii şi, în general, pe insulă, există o tendinţă de împădurire“, spune Eugen Laurian.

Dacă toţi o numesc insulă, specialiştii ţin neapărat să-i spună peninsulă, întrucât ea este o continuare neîntreruptă a ţărmului.

Citeste mai mult pe Adevarul.ro

Citește mai departe>>

Descoperiri

Amintirile transmise prin ADN generaţiilor următoare

Published

on

By

Oamenii de ştiinţă au descoperit că amintirile pot fi transmise prin ADN generaţiilor viitoare.

Cercetători din cadrul Universităţii de Medicina Emory din Atlanta au arătat că este posibil ca unele informații să fie moștenite biologic prin modificările chimice care au loc in ADN. În timpul testelor au aflat că şoarecii pot transmite informații despre experiențele traumatice sau stresante – în acest caz o teamă de mirosul de floare de cireş – generațiilor următoare.

Dr. Brian Dias, de la departamentul de psihiatrie al Universităţii Emory, a declarat: „Dintr-o perspectiva translaționala, rezultatele ne permit să apreciem modul în care experiențele unui părinte, înainte chiar de a concepe urmași, influențează semnificativ atât structura, cât şi funcţia sistemului nervos al generațiilor următoare.”

„Un asemenea fenomen poate contribui la etiologia și potenţialul de transmitere între generații a riscului pentru tulburările neuropsihiatrice, cum ar fi fobii, anxietate și tulburarea de stres post-traumatic.”

Acest lucru sugerează că experiențele sunt oarecum transferate din creier în genom, permițându-le să fie transmise generațiilor ulterioare.

Cercetătorii speră acum să continue studiile pentru a înţelege cum informațiile ajung să fie stocate în ADN. De asemenea, ei doresc să exploreze dacă efecte similare pot fi observate în genele oamenilor.

Profesorul Marcus Pembrey, un genetician pediatru la University College din Londra, a declarat că lucrarea a furnizat „dovezi convingătoare” pentru transmiterea biologică de memorie.

El a adăugat: „Se adresează fricilor care stau la baza fobiilor, anxietăţii și tulburărilor de stres post-traumatic, plus subiectului controversat de transmitere a „memoriei” ancestrale din generație în generație.

„Este timpul ca oamenii de ştiinţă să ia în serios răspunsuri transgeneraționale umane.

„Nu vom înțelege creșterea tulburărilor neuropsihiatrice sau a obezităţii, a diabetului și perturbațiilor metabolice în general, fără o abordare a mai multor generaţii.”

Profesorul Wolf Reik, de la conducerea departamentului de Epigenetica a Institutului Babraham din Cambridge, a declarat, însă, ca sunt necesare studii suplimentare înainte ca aceste rezultate sa poata fi aplicate oamenilor.

El a spus: „Aceste tipuri de rezultate sunt încurajatoare, deoarece sugerează că există moștenire transgeneraţională și este mediată de epigenetica, dar este nevoie de studii mai aprofundate asupra animalelor înainte de extrapolarea acestor constatări la om.”

Poate ADN-ul nostru să poarte de asemenea amintiri spirituale și cosmice transmise în gene de la strămoșii noștri?

Sursa: suntsanatos.ro

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister