Connect with us

Istorie

Știați că ploaia artificială a fost descoperită în România de savantul român Ștefania Măracineanu? Experimentul a avut loc în vara secetoasă a anului 1931

Published

on

Ștefania Maracineanu, savanta considerata un adevarat fenomen in lumea științifică europeana este considerata savanta care a descoperit radioactivitatea artificiala, o veritabila revoluție în stiinta, precum și procedeul de declanșare artificială a ploii.

Deşi este o somitate a științei mondiale, în țara natală, Ştefania Mărăcineanu a dispărut din conștiința publicului larg. Fiziciana română care a lucrat în laboratorul soților Curie s-a născut la Bucureşti, pe 18 iunie 1882. După ce a terminat liceul „Elena Doamna”, a urmat cursurile Facultății de Științe Fizico- Chimice, pe care o absolvit-o în 1910. A devenit apoi profesoară de fizică şi chimie la Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti, iar în 1919 a primit o bursă de specializare de doi ani la Paris, unde a asistat la cursurile de radioactivitate ţinute de celebra Marie Curie, la Institutul de Radiu.

A ratat un Premiu Nobel în faţa faimosului cuplu de chimişti francezi, în 1935, premiaţi pentru descoperirea radioactivității artificiale, chiar dacă, în urma doctoratului din 1924, Ştefania demonstrase fenomenul în faţa unei săli arhipline.

În 1924 își susține teza de doctorat cu titlul Cercetări privind constanta poloniului şi penetrarea substanțelor radioactive în metale la Facultatea de Științe a Universității din Paris pentru care a primit calificativul Très Honorable. Românca a prezentat în lucrare niște descoperiri senzaționale, printre care observația că substanțele radioactive prezentau fluctuații ale intensității radiațiilor, deși intensitatea lor ar fi trebuit, conform nivelului cunoștințelor științifice din acea vreme, să fie constantă. Ştefania, prin experimentele făcute, punea acest fenomen pe seama radiațiilor solare, după ce observase că suportul de plumb al unor substanțe radioactive devine la rândul său radioactiv, chiar şi după eliminarea acestor substanțe, iar expunerea la soare a acestui suport măreşte de zeci de ori intensitatea radiaţiilor, fenomen pe care l-a denumit radioactivitate artificială.

Teza a entuziasmat asistenţa, iar Marie Curie i-a oferit un post de cercetătoare la laboratorul ei, iar profesorul Deslandres i-a făcut cadou câteva plăci de plumb de pe acoperişul Observatorului astronomic parizian, plăci vechi de 300 de ani. Cu ajutorul acestora a reușit încă odată să confirme radioactivitatea artificială: părţile plăcilor care au fost expuse la soare perioade îndelungate de timp erau radioactive.

Fiziciana nu a protestat când Nobelul i-a fost suflat, deşi Irène Joliot-Curie declarase într-un interviu acordat ziarului „Neues Wiener Journal”, publicat pe 5 iunie 1934, că „ne amintim că savanta română, domnișoara Mărăcineanu, a anunţat în 1924 descoperirea radioactivității artificiale”.

În 1925, s-a întors pentru puţin timp în ţară, unde fusese numită asistenta profesorului Cristache Musceleanu, la Universitatea din Bucureşti, dar a continuat apoi să lucreze pentru Laboratorul Mariei Curie şi pentru Observatoarele din Meudon şi Paris, până în 1930. În România a reuşit, cu mijloace proprii, să creeze primul Laborator de Radioactivitate din ţară.

Una dintre preocupările deosebite ale Ștefaniei a reprezentat-o şi legătura dintre radioactivitate şi meteorologie. Interesul a apărut din perioada când studia la Observatorul din Meudon. Încercând să înțeleagă mecanismul de declanșare a ploiilor, Ștefania a ajuns la concluzia că radiațiile ar putea fi importante în acest fenomen. Astfel, a făcut un experiment, încercând să creeze o concentrație artificială de radioactivitate în nori prin injectarea norilor joşi cu săruri radioactive.

Experimentul a avut loc în vara secetoasă a anului 1931, în Bărăgan. Pentru realizarea lui a primit sprijinul profesorilor Dimitrie Bungeţianu şi N. Vasilescu-Karpen, iar cel care a pilotat avionul din care s-au lansat sărurile radioactive a fost pilotul-prinţ Constantin „Bâzu” Cantacuzino, devenit mai târziu o legendă a aviației române în cel de-al Doilea Război Mondial.

Citește și:
Marie Curie, cea care a descoperit, radiul şi poloniul, a lăsat la 84 de ani de la deces, rămăşiţe şi obiectele personale extrem de radioactive

Experiența a fost un succes, Mărăcineanu fiind apoi însărcinată de guvernul francez să experimenteze „ploaia artificială” şi în Algeria, colonia franceză Africa. După 1945, cercetările în acest domeniu au continuat mai ales în SUA, dar şi în alte ţări, substanţele folosite pentru injectarea norilor fiind numeroase, printre ele numărându-se iodura de argint sau zăpada carbonică.

Daca activitatea științifica a Ștefaniei Maracineanu este bine cunoscuta, viata ei personala rămâne un adevarat mister. S-a nascut la Bucuresti, in 18 iunie 1882, dar nu dorea sa vorbeasca despre anii copilăriei si adolescentei; spunea ca au fost ani întunecați, un capitol din viata de care nu dorea sa-si aminteasca. Se bănuiește doar ca provenea dintr-o familie instarita, daca avusese privilegiul de a fi ținută in scoală.

Savanta s-a îmbolnăvit de cancer, cauzat de iradieri și a murit la data de 15 august 1944. Surse: evz.ro; romaniamea.org

Citeste si ***Tehnologie NASA care ar putea crea nori artificiali ce pot aduce ploaia

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.

Diverse

„Frumoasa și Bestia” au existat în realitate! Povestea din spatele celebrului basm

Published

on

By

„Frumoasa și Bestia” este una dintre cele mai frumoase povești pentru copii din toate timpurile. Ceea ce puțini oameni știu este faptul că personajele Belle și Bestia nu sunt invenții ale unei imaginații bogate, ci au fost inspirate din viața lui Petrus Gonsalvus, un bărbat născut în jurul anului 1537, în insula Tenerife și care suferea de o boală extrem de rară ce îl făcea să arate ca un animal.

Publicat pentru prima oară în 1740, basmul „Frumoasa și Bestia” a trecut prin mai multe modificări, făcute de mai mulți scriitori, până să ajungă în mâinile poetului scoțian Andrew Lang, în 1889. Potrivit mai multor experți, Bestia nu este un personaj închipuit, ci ar fi fost inspirată de povestea lui Petrus Gonsalvus, un bărbat născut în jurul anului 1537.

„Bestia” Petrus Gonsalvus a marcat o premieră în istoria medicală. El a fost primul caz documentat vreodată al unei persoane care suferă de hipertricoză, una dintre cele mai rare boli din lume. Până în ziua de astăzi, există doar 150 de cazuri cunoscute. Cunoscută și ca sindrom Ambras sau sindromul omului-vârcolac, anomalia genetică se manifestă prin creșterea excesivă a părului pe față și în toate zonele care în mod normal ar avea pilozitate redusă.

Prezentat la curtea regelui Henric al II-lea al Franței când avea doar 10 ani, Petrus avea deja fața complet acoperită de păr. A fost primit cu căldură la curtea regală, unde a rămas până în 1559, când a murit regele. A avut o copilărie frumoasă, nu a dus lipsă de nimic, beneficiind și de o educație aleasă.

În această perioadă, s-a căsătorit cu Catherine, o tânără franțuzoaică. La fel ca Belle și Bestia din poveste, Petrus și Catherine au trăit împreună până la adânci bătrâneți și au avut patru copii, dintre care trei au moștenit hipertricoza.

După moartea regelui Henric al II-lea, cei doi au ajuns la curtea Margaretei de Habsburg, ducesa de Parma și guvernatoarea Țărilor de Jos Habsburge. În 1582, ducesa s-a întors în Italia, însoțită de familia Gonsalvus.

Odată ajunși în Italia, familia a devenit renumită. Arhiducele de Austria, Frederic al II-lea, a comandat o serie de portrete pentru fiecare membru al familiei de „ciudați”. Lucrările au fost expuse în Camera Artelor și Curiozităților din castelul Ambras, de lângă Innsbruck și pot fi văzute și astăzi. De aici a venit și denumirea de „sindrom Ambras”, în 1933.

Felul în care sunt ilustrați membrii familiei Gonsalvus este o oglindire perfectă a descrierii medicului și naturalistului italian Ulisse Aldrovandi, unul dintre părinții zoologiei moderne. El a descris întâlnirea cu familia în „Monstrorum historia”. Îl numea pe Petrus „omul pădurii” din Insulele Canare și considera că aparținea unei alte specii de oameni. Teorie greșită, evident, hipertricoza fiind cauzată de o mutație genetică.

Nu se știe nimic despre soarta lui Petrus și a soției sale, Catherine. Singurul membru al familiei Gonsalvus despre care există informații este fiica lor, Tognina. Cu toate că a moștenit boala tatălui ei, s-a căsătorit și a avut mai mulți copii, toți fiind afectați de hipertricoză.

sursa: historia.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Diverse

Metodele prin care Ceauşescu a încercat „să şteargă” Crăciunul din conştiinţa românilor

Published

on

By

Unul dintre principalele obiective ale comuniştilor, în frunte cu Nicolae Ceauşescu, a fost să transforme poporul român, care era în mare parte creştin-ortodox, într-unul ateu. În acest sens, Ceaușescu a încercat să șteargă cuvântul Crăciun din conştiinţa românilor. De altfel, multe voci afirmă că nu este întâmplător faptul că execuţia dictatorului şi a soţiei sale a avut loc pe 25 decembrie 1989, în ziua de Crăciun.

Nicolae Ceaușescu, fostul dictator al României a încercat cu orice preț să șteargă din conștiința românilor conotația creștină a Crăciunului. Astfel, Moș Crăciun a fost înlocuit de Moș Gerilă, iar Bradul de Crăciun a fost transformat în Pom de iarnă. Practic cuvântul Crăciun urma să fie șters din istorie.

Pentru a duce la sfârșit acest plan malefic, comuniștii au transformat zilele de 25 și 26 decembrie în zile lucrătoare. Așa au sperat că vor reuși să șteargă Crăciunul din calendarul românilor.

Din anul 1948, zilele de sărbătoare creştină au fost transformate în zile obişnuite de lucru, iar moșul nu arăta în niciun caz așa cum îl știm noi astăzi cu barbă albă și haine roșii. În ziarele de la vremea respectivă, moșul apărea sub denumirea de Moș Gerilă.

Dacă Moș Crăciun și bradul de Crăciun nu mai existau, în consecință nu mai existau nici Sărbatorile de Crăciun. Acestea s-au regrupat sub numele de Sărbători de iarnă. Iar startul sărbătorilor de iarnă se dădea după 27 decembrie, când trecea Sărbătoarea sfântă. Moş Gerilă venea în ultimele nopţi din an, 30 sau 31 decembrie.

Moşul comunist Gerilă

Moșul devenise un activist de partid, iar serbările de Crăciun erau sinstre. Copiii erau adunați de comuniști în fabrici şi uzine în fața moșului, unde, pentru a primi cadouri, trebuia să recite poezii comuniste.

Versurile special create pentru noul moş ,Gerilă, aveau şi ele tentă socialistă. De aceea printre versurile poeziei, se regăsesc următoarele cuvinte: copii cât mai cuminţi, cu note mari, clase fără corigenţi, cadouri cât mai puţine.

Moş Gerilă şi darurile lui erau produsul societăţii comuniste, iar recunoştinţa copiilor trebuia să se întoarcă către partid. Mesajele din revistele pentru pionieri şi UTC-işti  îndemnau în acest sens.

„Anotimpul alb, zilele care au mai rămas pînă la sfîrşitului anului calendaristic poartă gîndurile copiilor de la bradul frumos împodobit ce scînteiază în lumina jocului de artificii, la sacul plin cu daruri al lui Moş Gerilă, pe care-l întîmpină cu voioşia cîntecului, cu fapte frumoase, cu notele bune şi foarte bune din carnetul de elev. Surprizele care-i aşteaptă sînt multe şi foarte plăcute căci societatea noastră s-a îngrijit din vreme ca cei aproape 4,2 milioane de copii ai ţării să aibă o vacanţă plină de bucurii, iar tradiţionalele sărbători ale pomului de iarnă să fie mai strălucitoare ca oricînd”, scria revista „Cutezătorii din anii 80”, potrivit Adevărul.

Pluguşorul comunist al lui Ceaușescu

Comuniștii și-au pus amprenta pe tot ceea ce înseamnă tradiție de Crăciun. Prin urmare, cântecele și colindele clasice, au suferit modificări majore.

Pluguşorul în varianta clasică a dispărut vreme de câteva decenii, sub Ceauşescu, acesta a fost înlocuit cu o variantă agreată de partid, în care copiii şi tinerii care mergeau la uratul nu uitau să amintească recunoştinţa faţă de partid şi, mai ales, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

„Aho, aho, copii şi fraţi/ Staţi puţin şi nu mînaţi/ Şi urarea mi-ascultaţi/ C-am pornit-o de cu zori/ Prin ţară colindători/ Prin oraşe, prin comune/ Cu urările străbune/ De viaţă, de sănătate/ La constructorii voinici/ La mineri, la-nvăţători/ Că ni-e ţara cîmp de flori/ Răsădit de muncitori/ Tînăr să se-nalţe-n soare/ Cu uzine, cu ogoare/Şi cu vise minunate (…)Anul care s-a-ncheiat/ A fost mîndru … Pentru zile minunate/ De partid asigurate/Anul care s-a-ncheiat/A fost mîndru şi bogat/Am’nălţat un imn ales/ Pentru-al XII-lea Congres/Cîntând dragostea fierbinte/ Pentru bravul preşedinte/Reales de-al ţării For/ Şi de întregul popor/ Să ne fie înainte/Înţelept conducător/ Nalt exemplu, far şi zbor ….” suna Pluguşorul din 1980.

Crăciunul cu perdeaua trasă

Crăciunul copiilor din vremea lui Ceaușescu, a fost îngrozitor. Ei intrau în vacanța de iarnă după 22 decembrie, dar nu aveau voie să se bucure de Crăciun decât după 27 decembrie. Și tot după această dată aveau voie să împodobească „pomul de iarnă”.

Cei care îndrăzneau să împodobească bradul mai devreme îl așezau departe de ferestre și nu puneau în niciun caz instalații de iluminat, pentru că nu voiau să atragă atenția. Podoabele principale erau globulețele și aranjamentele din hârtie creponată, deoarece beteala nu se găsea în magazine. Sărbătorile de iarnă începeau cu Revelionul, iar trecerea dintre ani se făcea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

„Dragi tovarăşi şi preteni, cetăţeni ai Republicii Socialiste România, intrăm în noul an cu încrederea deplină în forţele poporului nostru, în capacitatea sa creatoare. Pe baza realizărilor de până acum, privim cu încredere deplină în realizarea programelor de dezvoltare economico-socială, în victoria socialismului şi comunismului în patria noastră”, spunea Nicolae Ceauşescu, la Revelionul din 1988, ultimul său mesaj transmis în noaptea dintre ani.

Sursa: playtech.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister