Connect with us

Diverse

Pericolul din cuburile de gheaţă

Published

on

Cuburile de gheaţă sunt cea mai populară soluţie de a păstra băuturile reci, în special în lunile călduroase de vară. Puţini dintre noi ştiu însă la ce riscuri se expun atunci când le folosesc.

Iată cât de periculoase sunt, de fapt, cuburile de gheaţă.

Surse de bacterii

În general, în ţările dezvoltate, autorităţile reglementează calitatea apei potabile, stabilind un număr maxim admis de bacterii la fiecare centimetru cub, precum şi anumiţi parametri chimici şi microbiologici. Astfel, cuburile de gheaţă produse cu apă de la robinet ar trebui să fie sigure pentru consum, relatează Huffington Post.

Din păcate însă, aparatele de refrigerare individuale nu sunt controlate, astfel că apa poate să fie contaminată în timpul procesului de îngheţare.

Un studiu realizat pe automatele de gheaţă de la restaurantele din Las Vegas, Statele Unite, a arătat că 33.3% dintre mostrele obţinute depăşeau reglementările EPA (n.r. Environmental Protection Agency, agenţia de protecţie a mediului, în limba engleză) privind numărul de bacterii heterotrofe şi 72.2% prezentau urme posibile de bacterii coliforme.

Din păcate, acest lucru înseamnă că, probabil, şi alte alimente din restaurante prezintă aceleaşi caracteristici şi chiar dacă nu, riscul ca acestea să devină contaminate în contact cu gheaţa este unul crescut, spune Pritish Tosh, medic de boli infecţioase şi cercetător la Mayo Clinic.

Gheaţă cu mucegai

Martin Bucknavage, asociat al departamentului de ştiinţă alimentară din cadrul Universităţii Pennsylvania, spune că mucegaiul este probabil principalul vinovat în cazul contaminării gheţii. Din păcate, acesta se găseşte frecvent în maşinile de gheaţă din restaurante şi, uneori, apare şi în frigiderele şi congelatoarele din gospodării.

Temperatura scăzută din congelatoare împiedică, de obicei, dezvoltarea acestuia, dar problemele apar atunci când aparatele sunt oprite şi pornite în mod frecvent.  „Dacă maşina de făcut gheaţă ori frigiderul dumneavoastră încetează să funcţioneze pentru o vreme, curăţarea acestora este necesară înaintea folosirii”, spune Bucknavage.

Alte surse de contaminare

Dacă folosiţi un cleşte pentru gheaţă fără a vă spăla pe mâini şi îl puneţi apoi la loc în frapieră, cuburile pot fi contaminate cu bacteriile care se află deja pe mâini ori pe cleşte. La fel, dacă scoateţi gheaţa din tavă cu mâinile goale, fără a vă spăla, cuburile şi băutura pot fi contaminate. Acest lucru poate să cauzeze probleme serioase de sănătate sau chiar moartea, aşa cum s-a întâmplat în cazul unui băiat de 15 ani din Statele Unite.

„Cei mai mulţi nu realizează riscul la care se expun. Gheaţa contaminată nu miroase diferit, nu arată diferit, bacteriile sunt microscopice. Nici nu ai şti ce s-a întâmplat”, spune Debra Huffman, microbiolog la Universitatea din South Florida.

Un studiu realizat în 49 de restaurante, baruri şi hoteluri din Chicago, în anul 2007, a arătat că în 20% dintre acestea gheaţa era contaminată cu un număr mare de bacterii fecale coliforme.

„Cleştii pentru gheaţă trebuie curăţaţi, la fel ca orice altă ustensilă de bucătărie. Iar cuburile nu trebuie scoase cu mâinile goale din maşina de făcut gheaţă, pentru că acestea sunt o potenţială sursă de bacterii”, spune Bucknavage.

Deşi prezenţa acestor contaminanţi este neliniştitoare pentru cei mai mulţi dintre noi, riscurile de sănătate pe care le exercită asupra unui sistem imunitar sănătos sunt relativ reduse. Atât Pritish Tosh cât şi Martin Bucknavage spun că, deşi ocazional unii viruşi mortali se transmit prin intermediul gheţii, aceste situaţii sunt extrem de rare. Ca măsuri de precauţie, aceştia recomandă curăţarea frecventă a aparatelor de refrigerare şi a ustensilelor de bucătărie, precum şi evitarea barurilor şi a restaurantelor care par murdare, pentru că, probabil, în astfel de locuri normele de igienă nu sunt respectate.

Citeste mai mult pe csid.ro

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Nouă lucruri interesante văzute și auzite în Coreea de Sud, de la freza lui Kim Jong-un, la zidul Berlinului din stația de tren Dorasan

Published

on

By

Coreea de sud are multe de arătat potențialilor turiști, dar sunt câteva lucruri mai puțin știute despre această țară.

Steagul României comuniste

Un drum spre Zona Demilitarizată din Coreea de Sud te duce automat și în orașul Paju. Acolo este un muzeu în aer liber, unde pot fi văzute o locomotivă veche, Podul libertății și altele. Totuși, deși te afli în Coreea de sud, ce îți atrage atenția, ca român, este o poza afișată afară. Aceasta a fost realizată în Coreea de Nord, dar este expusă la Paju. În imagine, steagul nord-coreean este vizavi de cel românesc, iar mesajul dintre ele spune că ne înfrățim cu ei. Poza a fost realizată, cel mai probabil, în timpul vizitei lui Nicolae Ceaușescu în această țară.

Cel de-al treilea tunel din zona demilitarizată

În zona demilitarizată există un tunel, renumit ca fiind al treilea și cel mai aproape de Seul, la 52 kilometri. Acesta a fost descoperit pe 17 octombrie 1978 și este considerat mai amenințător decât celelalte identificate. Se află la 73 de metri sub pământ, are un diametru de 2 metri, o lungime de 635 metri, iar calculele arată că 30.000 de soldați ar putea parcurge tunelul într-o oră. A fost descoperit din greșeală, când sud-coreenii făceau niște studii pentru a vedea resursele din zonă. Nord-coreenii, care săpau tunelul cu instrumente rudimentare pentru a nu fi descoperiți, au luat pauza de masă și, pentru că s-au apucat să gătească în subteran, a început să iasă fum, moment în care au fost surprinși. Tunelul a fost sigilat la scurt timp după eveniment. Deși este realizat de Nord, Sudul îl folosește în scop turistic.

Sud-coreenii sunt geloși pe Germania

Când ne gândim la Zidul Berlinului și Coreea de Sud, vedem o oarecare asemănare. Ei bine, sud-coreenii sunt puțin geloși pe ce a reușit Germania în 1989 și încearcă să învețe din procesul german de unificare. Mai mult, o bucată din Zidul Berlinului se află în Coreea de Sud, în stația Dorasan, de lângă Zona Demilitarizată, pentru a-și reaminti că trebuie să urmeze exemplul german. Stația, în sine, așteaptă să se realizeze unificarea pentru ca trenul să plece spre Nord.

Ce spun sud-coreenii despre freza lui Kim Jong-un

Reproducem exact ce ne-a spus un sud-coreean:

„Știți de ce are acea freză ciudată? Există un motiv. Și el știe că este o freză haioasă. S-a născut în 1984 și nu e primul născut. El este al treilea copil. Practic e copilul celei de-a patra femei a tatălui său, fiind al doilea fiu al ei. Kim Ir-sen, fondatorul Coreei de Nord, a avut 5 femei. Kim Jong-un copiază stilul tatălui său, nu numai stilul frezei, precum și gesturile. Unii sud-coreeni chiar cred că a făcut operație estetică. Când a devenit lider în 2011, după ce tatăl său a murit, nu era o figură cunoscută. Era foarte tânăr. Oamenii lui i-au sugerat să aibă aceeași freză. Nu i-a plăcut, dar a trebuit să facă asta.”

Arta din fața sediilor multor companii mari

La tot pasul, în fața sediilor companiilor mari sunt obiecte de artă. Există o „bătălie” între companii pentru care are cea mai frumoasă și mai reprezentativă lucrare. Se spune că un bărbat a studiat arta în afara țării și, la revenirea în țară, nu prea avea bani. Într-o zi a avut ideea să fie ca un broker între artiști și firme. În urmă cu 10 ani, o companie l-a căutat pentru o sculptură în fata sediului acesteia, iar la scurt timp după finalizare, tot mai multe firme au apelat la serviciile acestuia. Acum este bogat, iar industria este în expansiune, pe măsură ce companiile sunt din ce în ce mai mari.

Oraşul administrativ sud-coreean

Ai putea crede că țara este condusă de miniștri din Seul. Ei bine, doar președintele mai are acolo reședința. În 2009 autoritățile s-au apucat de construit capitala administrativă la Sejong, la circa 120 kilometri de Capitală. Acum orașul are peste 300.000 de locuitori, mulți dintre ei lucrând pentru guvern. Oficialii sud-coreeni spun ca au decis construirea acestui oraș pentru a dezvolta zona, dar cel mai probabil au făcut acest lucru de teama unui atac din Coreea de Nord.

Oamenii străzii din pasaje

Nu veți observa în timpul zilei, dar seara, dacă umblați prin oraș intrând și ieșind din pasaje, veți realiza că sunt mulți oameni ai străzii care dorm acolo. Ei își fac paturi din carton și nu deranjează trecătorii cerșind sau ținându-se după ei. Statul a demarat, recent, un program pentru a-i ajuta să intre în câmpul muncii și a le oferi adăpost.

Brand de oraș: I Seoul U

Cei care au mers în Seul recent, în centru au putut vedea scris cu litere mari „I Seoul U”, chiar în fața Primăriei. Deși sună cumva ciudat în engleză, trebuie precizat că este Seul în coreeană se pronunță Sol, cu accent pe „l” și seamănă cu „soul” (suflet, în engleză). Cu alte cuvinte, I Seoul U, e un fel de „I love you” cu accent pe suflet, reprezentând și o iubire față de oraș. Mulți sud-coreeni spun că nu le place acest brand.

Mașina cu nume pervers

Coreea de Sud are o industrie auto dezvoltată în acest moment. Totuși, prima mașină a fost realizată în 1955 și poartă numele unei înjurături: Sibal. Sibal mai înseamnă ceva în coreeană, respectiv „început”. Din motive ce țin de limbaj, nu putem reproduce ceea ce reprezintă. Mașina a fost realizată după războiul coreean, cu piese la mâna a doua de la mașinile armatei americane. Aceasta poate fi văzută la Muzeul de Istorie Contemporană din Seul, amplasat în fața intrării principale a marelui palat Gyeongbokgung.

Sursa: HotNews

Citește mai departe>>

Diverse

„Poarta Iadului pe Pământ”: un crater care arde de 47 de ani fără încetare VIDEO

Published

on

By

„Poarta Iadului” – aşa au botezat localnicii din Derweze, un sat din deşertul Karakum, Turkmenistan, craterul uriaş care arde neîntrerupt de 47 de ani. Se pare că această gaură cu un diametru de 70 de metri este plină cu gaz, care arde din 1971.

Atlas Obscura: În fierbintele deşert Karakum, din Turkmenistan, cele aproape 350 de persoane ale satului Derweze cred că asupra lor tronează un blestem. În satul lor arde neîncetat timp de 40 de ani un crater cu diametrul de 70 de metri. Groapa se vede de la kilometri depărtare şi este o curiozitate chiar şi pentru oamenii de ştiinţă.

„Poarta Iadului” nu este o minune a naturii, ci este cauza unui accident industrial. În 1971, o sondă de forare a ruşilor a intrat din greşeală într-o pungă de gaz natural aflată sub pământ. Acest lucru a dus la prăbuşirea pământului şi la formarea acestui crater uriaş. Odata cu prăbuşirea pământului a fost înghiţită şi sonda de forare. Pentru că fusese perforată o pungă de gaze, un fum otrăvitor a început să iasă din crater, îngrijorându-i pe specialişti.

Pentru a pune capăt problemei şi a evita o catastrofă naturală, ruşii au dat foc craterului, însă focul nu s-a oprit de atunci. Timp de 40 de ani arde neîntrerupt. Deşi nu se ştiu prea multe lucruri despre sonda de forare, se pare că aceasta s-ar afla încă pe fundul gropii.

Sursa: stirileprotv.ro

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister