Connect with us

Istorie

Pedeapsa cu moartea în epoca lui Nicolae Ceauşescu: 104 persoane executate prin împuşcare. Cine a fost ultimul condamnat la moarte

Published

on

Regimul comunist instaurat în 1945 la Bucureşti a încercat să abolească toate formele de rezistenţă anticomunistă, modificând astfel legile penale şi reinstituind pedeapsa capitală. Pedeapsa cu moartea a fost reintrodusă în legislaţia penală din România printr-o serie de legi şi decrete, cele mai importante dintre acestea fiind Legea nr. 50 din 21 ianuarie 1945 şi Legea nr. 312 din 24 aprilie 1945. Existau din timpul celui de-al Doilea Război Mondial decrete speciale date de regimul mareșalului Antonescu pentru a reintroduce această pedeapsă, precum și în timpul lui Carol al II-lea.

Până la acest moment pedeapsa capitală fusese abolită în România încă din vremea lui Alexandru Ioan Cuza și singurii care mai puteau cădea sub incidența ei erau militarii trădători (dezertori). România este prima țară europeană care a abolit această pedeapsă,în 1865, din păcate nu definitiv, scrie „Historia”.

Regimul comunist nu s-a limitat doar la a da legi, ci pe lângă aceasta au fost create şi organismele necesare aplicării ei. Aşa au fost înfiinţate tribunalele militare, instanţe cu rol de eliminare a tuturor oponenţilor regimului.

Un tribunal militar era considerat „braţul înarmat al poporului”. Pedeapsa cu moartea se aplica în primul rând celor care se răzvrăteau împotriva regimului, deţinuţilor politici, dar şi celor de drept comun, în această categorie intrând criminalii deosebit de periculoşi, violatorii sau toţi cei care comiteau infracţiuni grave împotriva ordinei şi liniştii publice.

Imaginea „călăilor”

Potrivit legilor, executarea celor condamnaţi la pedeapsa capitală se efectua prin împuşcare, de către plutoanele de execuţie. Fiecare pluton era alcătuit din 12 membri, care primeau încărcătoare cu câte 5 cartuşe şi trăgeau foc după foc.

„Călăii” erau foarte atent selecţionaţi, pe baza unui profil psihologic foarte bine conturat. Mai mult, ei semnau declaraţii de confidenţialitate, iar dacă divulgau secrete de serviciu puteau fi arestaţi şi condamnaţi la rândul lor la pedeapsa cu moartea.

În perioada ceauşistă, execuţiile se realizau doar în cadrul închisorilor Jilava şi Rahova. În documentele de arhivă se păstrează încă informaţii despre temutul „Fort 13” de la Jilava, adică spaţiul special amenajat pentru executarea condamnaţilor la moarte. În prezent, aici se află groapa de gunoi a penitenciarului. La Rahova, execuţiile se petreceau într-un poligon subteran, care, după 1990, a fost dezafectat, în momentul în care a început renovarea puşcăriei.

Ceremonialul executării

Până la momentul executării efective, un întreg ceremonial trebuia desfăşurat. Astfel, potrivit legilor, condamnatul la moarte era legat de mâini şi de picioare şi ţinut câteva ore într-o cameră întunecată, fără niciun pic de lumină. În momentul în care era scos din respectivul spaţiu, el devenea extrem de bulversat din cauza luminii de afară.

Ultimul condamnat la moarte

În epoca Ceauşescu (1965 – 1989) în România au fost condamnaţi la moarte şi executaţi prin împuşcare 104 oameni, intelectuali sau infractori de drept comun. De notorietate este cazul lui Ion Râmaru sau al lui Gheorghe Ştefănescu, botezat şi „Bachus”, afaceristul inculpat care a vândut milioane de litri de vin contrafăcut.

Ultimul român care a murit sub ploaia de gloanţe a plutonului de execuţie a fost Ion Pistol, cetăţean condamnat la pedeapsa cu moartea de Tribunalul Judeţean Teleorman, pentru omor deosebit de grav. Execuţia lui s-a desfăşurat pe data de 12 mai 1987.

Citește și:
Omul care indraznea sa il contrazica chiar si pe Nicolae Ceausescu. "Măi, Nicule! Unde dracu’ să mai cauţi dreptatea asta că nici în pădure nu o găseşti!"

După căderea regimului comunist, pedeapsa cu moartea a fost abrogată prin Decretul – Lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990. Potrivit actualei legi penale din România, intrată în vigoare la 1 februarie 2014, cea mai gravă pedeapsă care i se poate aplica unui inculpat este condamnarea la pedeapsa închisorii pe viaţă.

Loading...
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Risti Olimpia

    2 decembrie 2018 at 12:36 pm

    Ultimi executati in regimul comunist a fost Nicolae si Elena Ceausescu de catre Ioan Iliescu cel mai mare tradator si infractor al Romaniei si catei lui.Procesul lor a fost o inscenare mizerabila iar politica lui Iliescu continua si astazi. In fiecare tara din lume au fost ‘HOTI” si”TRADATORI” dar fiecare i-si primea pedeapsa in functie de legile statului respectiv. La noi ii pun presedinte,senator primar, ministru etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Din secretele istoriei: metodele prin care nemţii au fost învăţaţi să păstreze curăţenia

Published

on

By

Ordinea, disciplina şi curăţenia sunt câteva dintre calităţile care îi caracterizează pe nemţi. Istoria consemnează însă că acestea nu au fost înnăscute, ci, mai degrabă impuse, la un moment dat.

Mult timp, germanii au aruncat gunoiul, cenuşa, resturile alimentare sau chiar animalele moarte peste gard sau le lăsau în jurul propriei case. Rezultatul – condiţii neigienice de trai, apă şi aer poluate şi, de aici, o mulţime de maladii.

În secolul al XV-lea, graful de Württemberg a emis un ordin prin care a îndemnat oamenii să ducă gunoiul la periferia satelor şi a oraşelor. La început, nemţii nu au luat în serios acest lucru şi nu s-au conformat, mai ales că era imposibil să fie verificaţi.

Mai târziu, graful a emis un nou ordin, care a dat rezultate uimitoare. Acest document prevedea: „dacă aţi observat că vecinul vostru nu a dus gunoiul de lângă casă câteva săptămâni şi nu aţi informat informat autorităţile, veţi fi amendaţi ambii. Dacă, însă, veţi denunţa vecinii, veţi primi o parte din pământurile acestora”.

Drept urmare, în fiecare sâmbătă, toţi localnicii îşi duceau deşeurile în locuri special amenajate, ferindu-se cu atenţie să nu fie pârâţi de vecini.

Pe de o parte, astfel de metode pot fi considerate acte de constrângere şi violenţă împotriva persoanei, dar, pe de altă parte, şvabii s-au acomodat destul de repede cu aceste impuneri şi au curăţat oraşele şi satele de gunoi.

Sursa: calatorul.net

Loading...
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Articole interesante

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister