Connect with us

Istorie

Una dintre cele mai interesante pățanii cu PROȘTI, de pe vremea când marele Caragiale era inspector școlar: ..” Nimic mai greu decât să cârmuiești proștii”

Published

on

La vârsta de 30 de ani, Caragiale a fost numit, prin decret regal, revizor școlar pentru județele Baia (Suceava) şi Neamț, cu reședință la Piatra Neamţ. Deşi mandatul era pentru patru ani, Caragiale a activat doar în perioada 1 octombrie 1881 – 28 februarie 1882.

„Atunci l’am văzut şi cunoscut întâia oară. Era tânăr, de vreo 30 ani, voinic şi chipeş. Cu lumea intelectuală de la noi, n’a prea avut multe legături de prietenie, căci în scurtul timp cât a funcționat ca revizor şcolar, era mai mult pe drumuri”, amintea D. Hogea în lucrarea sa, „Din trecutul oraşului Piatra-Neamţ.

„Deşi a activat o scurtă perioadă ca revizor şcolar în nordul Moldovei,  Caragiale a rămas cu multe amintiri din acele vremuri. După aproape trei decenii, în urma unei vizite pe care i-a făcut-o lui Octavian Goga, aflat în detenţie la penitenciarul din Seghedin, Nenea Iancu i-a povestit o întâmplare haioasă petrecută în anii în care era revizor şcolar la Neamţ.Episodul a fost făcut cunoscut apoi de Goga, în lucrarea „Amintiri despre Caragiale”.

„La Seghedin, în închisoarea unde ispăşeam o pedeapsă ungurească, acolo l-am văzut ultima oară”, mărturisea Octavian Goga despre întâlnirea cu Nenea Iancu. Aflat la Berlin, Caragiale îi trimitea zi de zi cărţi poştale, telegrame sau pachete cu cărţi nemţeşti, iar într-una din zile (martie 1911) a venit personal să stea de vorbă cu scriitorul întemnițat.

„… Uite, ţi-am adus nişte merinde şi două sticle de şampanie, să le bem noi laolaltă aici în Kecskemet, la magyar kiralyi allamfoghaz (Închisoarea regală maghiară de stat), mă rog frumos…”   Cu un an înainte de a muri (9 iunie 1912), la vârsta de 59 de ani, Nenea Iancu era descris de Goga „mai tânăr ca oricând”.

„Se plimba de-a lungul odăii cu paşi lungi, se oprea câteodată, îşi potrivea ochelarii de după care strălucea acelaşi neastâmpăr al ochilor cu sclipiri de oţel şi vorba lui era vechea împletitură de fulgere cari cădeau tumultuos ca totdeauna”.

În cele trei ore în care a fost în vizită, Caragiale i-a povestit lui Goga şi un episod din vremea în care era revizor şcolar la Piatra Neamţ.

„Trenuri nu găseai prin Moldova, mergeam la inspecţii călare … Avea popa o iapă murgă … Zic, <să mi-o=”” dai,=”” părinte,=”” dimineaţa=”” style=”color: rgb(51, 51, 51); font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; font-style: normal; font-variant-ligatures: normal; font-variant-caps: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-decoration-style: initial; text-decoration-color: initial;”>… Popa zâmbea.  Şi-am plecat …”

Nenea Iancu avea însă destul de mult de furcă în a stăpâni iapa, după cum el însuşi povestea:    „Cât m-a zolit iapa ceea, mă … Oricum dam din căpăstru ieșea rău … N-o puteam cârmui nicidecum…”

La revenirea din inspecţie, Caragiale a purtat un dialog spumos cu preotul de la care împrumutase iapa, redat în amintirile lui O. Goga:  „M-am intors la vreo doua ceasuri tot apă: – Părinte, cât face iapa asta? – Face zece galbeni! – Ei, pui d-ta cinci, să pui şi eu cinci, s-o tăiem, a-n asta-i om… ”   Proprietarul iepei nărăvaşe i-a dat lui Caragiale şi soluţia pentru a o putea stăpâni şi conduce pe drumurile lungi din inspecţii:   „Ba să n-o tăiem, domnule Iancule, mai bine să-i învăţăm năravul … Ştii ce? Când o încaleci şi ajungi la o răspântie, dacă vrei să apuce la stânga, tu să tragi de frâu la dreapta … Da’ să tragi cumplit, auzi … Să vezi c-o ia la stânga … ”

Caragiale a menționat că i-a urmat sfatul preotului, iar concluzia sa a fost: „Ei vezi, la prost, trebuie meșteșug, nu glumă … Ascultă-mă …

Povestea lui Caragiale s-a vrut o pildă pentru prietenul ajuns în închisoare în urma articolelor publicate de Goga în revista „Ţara noastră” unde a adoptat o poziţie critică faţă de exploatarea la care erau supuşi țăranii din România şi faţă de guvernanții de atunci.

„Ţi-am spus de-atâtea ori, nu te mai bate cu proştii, că te răpun … Ce crezi tu, pe urma cui am suferit eu în viaţă? Pe urma deştepţilor? Prostia, suverana prostie, e totdeauna mai tare. În zadar lupţi frumos cu tăieturi fine de floretă, el loveşte greu cu lăstarul în moalele capului. Şi în zadar risipeşti spirit şi vervă, el e tare ca piatra. Cum să-ţi spun, prostul are o concepţie telurică a vieţii. Uite aşa îşi înfundă ochii şi urechile, îşi infige capul în pământ ca struţul, ridică spatele şi trec pe deasupra lui toate curentele … Nimic mai greu decât să cârmuieşti proştii … Ei au un instinct de împotrivire organică”.

Citește și:
Turnul Eiffel, simbolul Franței a fost construit cu ajutorul tehnologiei inventate de un român, care pentru mulți dintre noi este un anonim

Află mai multe pe Adevarul.ro

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Published

on

By

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era numit, părea inexpugnabil în faţa maşinilor de război antice. Nici armata romană nu a reuşit să-l doboare.

Mare parte a cetăţilor dacice care s-au constituit în inelul de apărare al marii capitale a regatului geto-dac din munţii Orăştie, Sarmizegetusa Regia, au fost înconjurate de ziduri din piatră. Dacologii, dar şi mulţi specialişti în arheologie au identificat la structura de apărare a acestor cetăţi un anumit tip de fortificaţie, numit „murus dacicus” sau în traducere liberă „zidul dacic”.

Considerat o structură inginerească militară unicat în Europa, zidurile ridicate de daci în special în Munţii Orăştiei s-au dovedit practic inexpugnabile, mult peste tehnica militară a acelor vremuri, o îmbunătăţire a zidurilor greceşti imposibil de spart sau de distrus cu maşinile de război ale vremii.

Murus dacicus – model grecesc perfecţionat

Dacii construiau puţin ziduri din piatră. Dar acolo unde au făcut-o, spun istoricii, aproape au atins perfecţiunea. Majoritatea cetăţilor dacice de pe teritoriul României erau construite după metodele tradiţionale, moştenite de la triburile tracice din Epoca Bronzului. Pe o zonă supraînăltaţă se construia aşezarea, fiind apoi înconjurată de şanţuri de apărare, valuri de pământ pe care în cele din urmă se ridicau palisade groase din buşteni.

Excepţia o reprezentau fortăreţele din zonele montane, în special din munţii Orăştiei, acolo unde piatra se găsea din belşug. În această zonă au fost identificat de către arheologi un anumit tip de fortificaţie unicat în Europa. I-au spus „murus dacicus” şi era deosebit de complex. Îl descrie reputatul arheolog Hadrian Daicoviciu, în lucrarea sa ”Dacia de la Burebista la cucerirea romană”. ”Acest sistem constructiv presupune două parametre din blocuri de piatră, formate cu un emplecton din pământ cu pietriş compactat. Parametrele erau consolidate cu bârne fixate în lăcaşe de forma cozii de rândunică, cioplite în blocurile fiecărei asize”, preciza arheologul.

Descrierea zidului dacic este prezentă şi la Dionisie Pippidi în „Dicţionarul de Istorie veche a României”, parametrii fiind prezentaţi explicit. „Murus Dacicus are de obicei o lăţime de 3 metri şi înălţime de 4-5 metri. Era construit din două rânduri de ziduri din blocuri fasonate de calcar, legate între ele prin bârne solide de lemn încastrate în blocurile de piatră în nişte jgheaburi speciale săpate în piatră. Spaţiul dintre cele două ziduri de piatră se umplea cu pământ şi piatră neprelucrată”. Specialiştii spun că acest tip de ziduri erau de inspiraţie elenistică.

Practic, urmând modelul zidurilor ciclopice greceşti, cu inspiraţia propriilor ingineri a rezultat „murus dacicus”. Acelaşi lucru este susţinut de Hadrian Daicoviciu, care spune că zidul dacic a apărut prin retehnologizarea zidurilor de inspiraţie elenistică, folosind piatra masivă din Munţii Orăştiei.

Murus dacicus, fortificaţiile inexpugnabile

Murus dacicus a apărut, spun istoricii, în perioada secolul I îHR şi secolul I d Hr, practic pe parcusul a 200 de ani, în perioada în care ameninţarea romană se contura la Dunăre. Cel care ar fi iniţiat ridicarea acestui tip de ziduri a fost Burebista, primul mare rege al dacilor. Cu toate acestea, murus dacicus şi-a găsit vocaţia în timpul războaielor daco-romane din perioada 101-106, fiind folosit pentru a fortifica „inima” regatului dac al lui Decebal. Practic cu „murus dacicus” au fost fortificate Sarmisegetusa Regia şi cetăţile care o apărau: Luncani-Piatra Roşie, Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Căpâlna şi Băniţa.

Despre aceste ziduri istoricii spun că erau inexpugnabile. Maşinile de război antice precum balistele sau berbecii erau practic inutile în faţa zidurilor dacice. „Funcţia principală a zidului în tehnica murus dacicus pare a fi militară, construcţiile astfel ridicate fiind menite a rezista la atacuri şi asedii, fiind cerute de anume necesităţi ale războiului. Rezistenţa dată de structura solidă a lui murus dacicus este una deosebită, fiind greu de incendiat sau spart”, scrie în „Murus dacicus, simbol al războiului sau al păcii” Paul Pupeza.

Drept dovadă stă povestea asedierii Sarmizegetusei în 106. Cetatea a rezistat tuturor maşinilor de asediu romane şi chiar incendierii. A cedat doar în faţa trădării dacului Bacilis, care a arătat romanilor rezervele de apă ale cetăţii.

Murus dacicus – Simbol al puterii

Paradoxal, deşi „murus dacicus” rezistau la asedii prelungite şi practic nu putea fi distruse cu ajutorul tehnicii militare antice, cetăţile dacice nu erau foarte bine pregătite pentru asedii. Specialiştii spun că spaţiul mic din interiorul zidurilor şi lipsa unor rezerve importante de apă le făcea doar bastioane de apărare temporare, unde garnizoana nu putea rezista mult timp.”Cetăţile dacice au elemente de fortificare solide, dar ele nu par făcute pentru a rezista mult timp unui asediu. Suprafaţa utilă din interiorul lor nu este foarte mare, numărul apărătorilor fiind reduse de spaţiul mic. Totodată, în interiorul cetăţilor nu s-au descoperit instalaţii pentru depozitarea apei”, scrie Paul Pupeza.

Citește și:
Turnul Eiffel, simbolul Franței a fost construit cu ajutorul tehnologiei inventate de un român, care pentru mulți dintre noi este un anonim

În schimb, pentru aceşti specialişti, cetăţile cu „murus dacicus” par să aibă o puternică funcţie ideologică. Sunt, prin impenetrabilitatea lor, un simbol al puterii basileilor dacici, drept dovadă stând şi turnurile-locuinţă din interiorul acestora. Majoritatea aşezărilor erau din lemn şi pământ, în timp ce „inima” stăpânirii dacice era dăltuită în piatră, înconjurată de „murus dacicus”, zise şi zidurile zeilor, care nu pot fi pătrunse de forţa omenească.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbont

Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Recomandările zilei

DiverseO zi ago

Secretele minţii umane. Cele două mecanisme care ne controlează viaţa şi greşelile cognitive care ne influenţează deciziile

Psihologul Daniel Kahneman susţine că gândirea umană este controlată de două sisteme: sistemul 1, pe care îl numeşte „thinking fast”...

Medicină2 zile ago

Bioritmul organelor interne și orele de refacere ale acestora. Țineți cont ca acestea au o activitate maximă timp de 2 ore pe zi

Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor interne. Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult,...

Diverse3 zile ago

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era...

Diverse3 zile ago

Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între minte şi organele vitale

Între starea de spirit şi corpul fizic există o legătură profundă. Această legătură este intermediată de nervul vag, care este...

Dezvăluiri5 zile ago

Lumea de Dincolo explicată de Prof. Dr. Constantin Dulcan: „Nu Dumnezeu ne pedepseşte, ne pedepsim singuri, aici, pe pământ”

Prof. Dr. Constantin Dulcan,  medic neurolog, psihiatru şi cercetător în domeniul conştiinţei, a reuşit, în lucrările sale, performanţa absolut originală...

Medicină5 zile ago

Adevărul pe care nimeni nu îl spune despre urzici. Sunt ele bune, dar nu le mâncați dacă suferiți de aceste boli

Urzica este, cu siguranță, vedeta primăverii. Această plantă este ceea ce îi trebuie organismului nostru pentru a elimina toxinele acumulate...

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister