Articole adăugate recent

Lumea crestina a sarbatorit Pastele in doua zile diferite, anul acesta, existand o saptamana distanta intre sarbatoarea catolica si cea ortodoxa. Acest eveniment ne reaminteste ca, odata, intre ortodoxie si catolicism s-a intamplat ceva. In randurile urmatoare, vom incerca sa aducem cateva informatii despre asa-numita Mare Schisma Est-Vest.

Exista mai multe motive pentru separarea Bisericii de Est de cea din Vest. Unul dintre ele il reprezinta lupta pentru putere dintre patriarhul Romei (Papa) si patriarhul Constantinopolului (Patriarhul Ecumenic). Odata cu raspandirea islamului, in secolul al VII-lea, in cele 5 patriarhiate din Antiohia, Alexandria, Ierusalim, Constantinopol si Roma influenta crestina si-o pastreaza doar ultimele doua.

Astfel se inteteste lupta pentru suprematie intre cele doua orase, pentru stapanirea lumii crestine, care atinge punctul culminant in 1054, cand cele doua Biserici se separa ireconciliabil, scrie Deutsche Welle.

Papa aduce in apararea sa mai multe argumente: locul unde se afla scaunul sau papal este capitala fostului Imperiu Roman si, chiar mai important, locul unde Apostolii Petru si Pavel au propovaduit inca din zorii crestinismului ideile lui Iisus. Insusi Iisus i-ar fi spus lui Petru, conform Noului Testament, ca „el va fi piatra in jurul careia isi va zidi propria Biserica”.

Argumentele Constantinopolului au fost de natura politica si militara. In timp ce Europa Vestica era dominata de haos, dupa divizarea Imperiului Roman, Bizantul era o regiune stabila, cu traditii bine impamantenite, cu o armata puternica si o flota maritima pe masura, avand o influenta politica si religioasa puternica asupra tarilor vecine.

Un alt motiv important pentru divizare il constituie diferentele radicale intre credintele religioase. Acestea s-au format in secole de izolare relativa, dar fara o scindare adevarata. In anul 589, intr-un consiliu al Bisericii spaniole desfasurat in Toledo, este schimbat un principiu fundamental al crestinsimului, Simbolul Credintei (Crezul). Se accepta, astfel, ca Duhul Sfant vine de la Tata si Fiu, care sunt egali.

Citește și:
Complexul subteran secret unde nazistii dezvoltau arme nucleare, descoperit după 70 de ani

In urmatoarele secole, aceasta doctrina se raspandeste in toata lumea vestica. Desi un pic vaga, aceasta formulare devine zidul care imparte iremediabil cele doua Biserici. In Europa de Est, postulatul ortodox ramane neschimbat: se recunoaste ca doar Tatal este sursa Duhului Sfant.

Exista si alte diferente care au dus la aceasta schisma. La Est se vorbea greaca, iar in Occident, latina. Existau diferente in modul cum erau numiti episcopii si preotii. In plus, puterea seculara bizantina era mai presus de religie: Imparatul numeste si demite Patriarhii, in timp ce fiecare conducator din Vest avea nevoie de blagoslovirea si acceptul Papei pentru a putea conduce tara in liniste.

Schisma dintre cele doua Biserici a intervenit intr-un moment in care Bizantul era dependent de un pact militar cu Occidentul, din cauza invaziei normande. Patriarhul Constantinopolului, speriat ca va trebui sa se supuna Papei, in mod precaut, ii expulzeaza pe prelatii latini din capitala bizantina, declarand ca acestia erau corupti.

Papa nu se lasa mai prejos si trimite o scrisoare Patriarhului, in care il numeste „corupt”. Ajunsa la Constantinopol, scrisoarea Papei, care intre timp decedase, aduce Bizantul in pragul unui razboi civil. Ultimul pas hotarator al schismei celor doua Biserici este cucerirea Constantinopolului de catre trupele latine, in anul 1204. De atunci lumea crestina cunoaste doua curente ale crestinismului: ortodox si catolic.

sursa ziare.com


Vă așteptăm și pe PAGINA DE FACEBOOK pentru a comenta împreună articolele noastre.


Nu ratați aceste articole !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here