Connect with us

Dezvăluiri

Fabulosul tunel din Banat, inclus între „comorile ascunse ale Europei“, poate fi găsit doar cu GPS-ul

Published

on

Între Obreja şi Glimboca (Caraş-Severin), pe o linie de cale ferată nefolosită în momentul de faţă, pe o suprafaţă de câteva sute de metri, vegetaţia densă a creat un efect de tunel natural.

Locul a fost descoperit întâmplător de doi pasionaţi de fotografie, în urmă cu aproape cinci ani. De altfel, fotografiile celor doi, Florin Avramescu şi Mihai Tămăşilă, au ajuns în întreaga lume şi au făcut obiectivul celebru printre utilizatorii reţelelor sociale, scrie adevarul.ro.

În prima fază au creat discuţii aprinse, mulţi dintre cei care le-au văzut considerând că sunt făcute în Ucraina, la obiectivul care era deja celebru. Asta l-a făcut pe Florin Avramescu să deschidă un blog unde să explice unde sunt făcute fotografiile şi unde se află exact tunelul românesc al iubirii.

„În urma atâtor discuţii aprinse de pe paginile grupurilor care promovează locurile frumoase din România precum ca acest loc ar fi în Ucraina şi nu în Romania m-am gândit că ar fi bine să încerc să documentez şi prin alte poze şi prin povestea lui ca locul este în Romania şi nicidecum în altă parte. Totul a inceput in Februarie 2013, atunci cand am vazut din autobuzul cu care mă întorceam de la serviciu un deal de pe care credeam că dădea bine apusul în poză. Pe 4 Februarie împreună cu prietenul şi colegul meu de suferinţă Mihai, ne-am hotărât să mergem sa pozăm apusul de pe acel deal. Mihai rămăsese puţin în urma să pozeze nu ştiu ce plante, iar eu am ajuns primul la calea ferată şi m-am oprit probabil şi din respirat când am văzut ce ascundea locul ăla, pot să vă asigur că atmosfera creată de lumina apusului a fost una de neuitat“, aşa descrie Florin Avramescu, pe blogul său, momentul când a descoperit tunelul.

Chiar dacă au trecut cinci ani şi fotografiile celor doi au fost văzute şi comentate de mii de persoane din toată lumea, celebritatea tunelului a rămas mai mult în mediul virtual. Asta pentru că în teren, lucrurile stau destul de prost. Deşi sunt trei primării, una de oraş şi două de comune, în vecinătatea obiectivului, care s-ar putea implica şi promova obiectivul, în momentul de faţă dacă nu ai coordonatele GPS, e destul de greu să ajungi la el. Un singur drum de pământ, total neamenajat, fără nici măcar un indicator care să arate direcţia spre obiectivul turistic devenit celebru.

„Tunelul iubirii“ din Caraş Severin este împărţit de comunele Glimboca şi Obreja. Primarul din Glimboca spune că el nu poate să facă nimic pentru că drumul de acces se află pe terenul Primăriei Obreja. “E foarte frumos, dar nu e la mine. E la Obreja. Dacă ar fi la mine eu aş şti ce să fac, dar drumul e pe teritoriul lor de la mine nu se poate intra la tunel. Orice proiect aş vrea să fac, mă întreabă dacă sunt intabulat şi nu sunt. Ar trebui un drum, o parcare acolo. Vine lumea! Anul trecut au venit foarte mulţi şi s-au orientat după datele de GPS, însă alea îi aduc la noi aici, în comună. Chiar eu m-am întâlnit de câteva ori cu ei şi le-am arătat cum să ajungă”, spune Petru Crâsnic, primarul din Glimboca.

Citește și:
Adevăr sau mit?Țăranii români făceau comerț cu oi prin tuneluri de mare adâncime ce legau țara noastră de Turcia pe sub Marea Neagră

Citeste mai mult: adev.ro/p71sau

Dezvăluiri

Copilărie sub anestezie! Cum se face „lobotomizarea chimică” a copiilor din centrele de plasament

Published

on

By

Mii de copii sunt sedați în centre de plasament, fără să aibă probleme psihice. Aceasta este o practică în sistem, iar cei care lucrează acolo spun că e o metodă de a face față lipsei de personal.

Potrivit Ştirilor ProTV, 5.700 de copii iau cocktail-uri de patru medicamente antipsihotice sau antidepresive, care îi ţin moleşiţi sau chiar adormiţi. Cu anii.

Paula Herlo a intrat în mai multe centre din ţară și a vorbit cu zeci de copii aflaţi sub un astfel de tratament. I-au spus că doar majoratul îi va ajuta să scape de ceea ce un medic psihiatru român numeşte lobotomizare chimică.

Imaginea cosmetizată a sistemului de protecţie a copilului ne arată prunci veseli, care decupează şi fac felicitări de ziua mamei inexistente în viaţa lor. Copii care studiază pentru şcoală, mulţumiţi de ce le oferă părintele surogat: statul român.

Dar viaţa lor nu e ceea ce li se prezintă vizitatorilor când intră în aceste case uriaşe. În spatele zâmbetelor se asund de multe ori dramele a zeci de mii de copii abandonaţi, pentru care aşa zisul sistem de protecţie e mai degrabă abuzator decât protector.

Oficial, un copil din trei este sedat în centre. Neoficial, specialiştii care lucrează cu ei vorbesc de două treimi. Copii care iau cockteiluri cu patru, cinci sau chiar şase pastile psihotrope sau neuroleptice ca să fie cuminţiți. Să se liniştească. Să nu mai creeze probleme. Iar despre asta vorbeşte chiar angajata unui centru, care nu este de acord cu această practică.

Angajata unui centru: „Nu-i oblig, dacă consider că au nevoie de sprijin emoţional nu le mai dau, mă fac că le-o dau şi… E şi lipsa personalului şi atunci copilul e medicat. Nu de medicii din Protecţie, e dat de psihiatri, care la rândul lor sunt tot ai sistemului românesc.”

Sunt 5.700 în scripte. În realitate, nu le ştie nimeni numărul. Ca să înţelegem cum ajung aceşti copii să fie sedaţi cu bună ştiinţă am plecat prin centrele din ţară. În toate am găsit copii tranchilizaţi, deşi cei mai mulţi n-aveau dizabilităţi mentale.

Toţi cei din sistem ştiu ce se întâmplă în aceste locuri. Şi totuşi nu fac nimic. Pasează de la unii la alţii vina de a privi cum destinele a mii de copii sunt ruinate chiar de cei care ar trebui să le poarte de grijă. Nu-i mai bat, nu-i mai leagă, ci le pun cămăşi de fortă chimică.

Dr. Gabriel Diaconu, medic psihiatru: „Mii de copii care sunt lobotomizari chimic şi prin asta li se încalcă drepturi, iar statul român se face vinovat de un lent, dar inexorabil, genocid al acestor copii.”

Copil din centru: „Dormim tot timpul. Ne dă pastile, ne trezim, mâncăm, dormim, ne trezim, ne dă să desenăm, să nu mai facem prostii.”

Bogdan Simion, președintele Fundației „Sera”: „În anii ’90 vedeaţi copii legaţi de pat, se numeşte în termeni tehnici contenționare fizică treptată, am devenit mai umani şi acum îi contenționăm medicamenos, adică le dăm neuroleptice anticonvulsive, aşa încât sa fie mai liniştiţi.”

Prima vizită am făcut-o într-un centru care adăposteşte fete. Era linişte în clădire când am ajuns noi, deoarce copilele erau la cursuri. Angajatele apucaseră să dea cu mopul în aşteptarea vizitei noastre, anunţată în ultimul moment.

O fată, căreia îi vom spune Diana ca să o protejăm, venise mai devreme de la şcoală şi scria. Aveam să aflu mai târziu că aşa se elibera de stres. Scria compuneri. Despre suferinţele ei şi, de cele mai multe ori, fuga surorii din centru. A stat plecată câteva săptămâni, timp în care Diana s-a simţit sfârşită. O avea doar pe ea, care decisese să o părăsească, aşa cum făcuseră părinţii şi asistentele maternale.

– Tu ai fost și în asistență maternală?

– Da

– Unde?

– La vreo cinci maternali.

– Și?

– Primul ne-a luat direct din centrul de primiri urgențe. Maternala s-a stabilit între timp în străinătate. Dar acolo, când venea asistenta social, ne găsea mereu dormind. Ne dădea pastile și dormeam mereu.

– Cine îţi dădea pastile?

– Maternala.

Despre prima asistentă spune că le bătea. Şi le dădea picături pentru somn. A doua a fost cea mai bună, dar a renunţat la sujba de asistent maternal, ca să se angajeze la primărie. A treia familie a renunţat la ele după ce soţul maternalei s-a îmbolnăvit.

Cât timp au fost la ea amândouă au ajuns la neuropsihiatrie, pentru că apăruseră semnele fricii de abandon. Erau agresive. La a patra mamă surogat au ajuns când erau deja pe tratament. Şi a renunţat la ele pentru că i s-a părut greu să aibă grijă de ele.

– Ce ați simțit la fiecare despărțire de ele?

– Eu, sincer să vă spun, ați văzut cum e terenul de fotbal? Cum dau jucătorii în minge cu piciorul? Asta am simțit eu. Că sunt o minge și toți sunt jucători și sunt dată de la unul la altul.

Ei, jucătorii, sunt angajaţii sistemului de protecţie care atunci când ele îşi strigau durerea, ei le linişteau. Cu pastile. Antipsihotice, stabilizatoare de dispoziţie, antidepresive sau sedative.

– La maternală luăm MEDIKINET (recomandat pentru ADHD), luăm CONCERTA (recomandat pentru ADHD), de la acela am leşinat.

– De la CONCERTA?

– Da, de 36. Și acum iau, dar nu mai am nimic. Luăm CARBAMAZEPINA (tranchilizant), RISPEN (antipsihotic), CONVULEX (antiepileptic, epidoase maniacale). Într-un timp luasem și LEVO (antipsihotic), de la care dormeam până seara.

Înşiră cu uşurinţă medicamentele antipsihotice, despre care noi nu ştim mai nimic. Copiii din centre nu doar că le ştiu numele, dar ştiu şi pentru ce sunt prescrise.

– Când îți dau pastile?

– Dimineața și seara. Dar eu nu le mai iau dimineața.

– De ce?

– Pentru că dorm pe bancă și mă certau doamnele alea.

– Când le iei? Doar seara?

– Nici seara nu le mai iau. Le bag sub limbă și le scuip. Nu vreau să le iau, nu mai vreau eu…

– Simți că nu-ți fac bine?

– Îhî!

Sursa: stirileprotv.ro

Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Recomandările zilei

Medicină6 ore ago

Bioritmul organelor interne și orele de refacere ale acestora. Țineți cont ca acestea au o activitate maximă timp de 2 ore pe zi

Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor interne. Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult,...

DiverseO zi ago

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era...

Diverse2 zile ago

Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între minte şi organele vitale

Între starea de spirit şi corpul fizic există o legătură profundă. Această legătură este intermediată de nervul vag, care este...

Dezvăluiri4 zile ago

Lumea de Dincolo explicată de Prof. Dr. Constantin Dulcan: „Nu Dumnezeu ne pedepseşte, ne pedepsim singuri, aici, pe pământ”

Prof. Dr. Constantin Dulcan,  medic neurolog, psihiatru şi cercetător în domeniul conştiinţei, a reuşit, în lucrările sale, performanţa absolut originală...

Medicină4 zile ago

Adevărul pe care nimeni nu îl spune despre urzici. Sunt ele bune, dar nu le mâncați dacă suferiți de aceste boli

Urzica este, cu siguranță, vedeta primăverii. Această plantă este ceea ce îi trebuie organismului nostru pentru a elimina toxinele acumulate...

Descoperiri4 zile ago

Un român poate schimba în bine lumea medicală a următorilor 100 de ani. E pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii – cancerul

A inventat una dintre cele mai eficiente imuno-terapii oncologice din lume şi a primit echivalentul Premiului Nobel în Biotehnologie, în...

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister