Există în Argentina, nu departe de Buenos Aires, un oraș acum abandonat. Pe 23 ianuarie 1921, autoritățile tăiau panglica stațiunii VILLA EPECUEN. Situat pe malul lagunei cu același nume, noul orășel prindea viata, gratie faptului ca specialiștii descoperiseră ca apele de acolo, extrem de sărate, aveau același proprietăți ca cele din Marea Moarta. Epecuen înseamna “izvorul etern”, iar legenda spune ca lacul a apărut din lacrimile unui sef de trib, care a plâns după moartea iubitei.

Ceea ce pana atunci era o simpla ”așezare” avea sa se transforme într-o stațiune balneoclimaterica de succes, mai ales in anii ’60, când cei stabiliți în patria tangoului au ”inundat” Villa Epecuen. In fiecare vara, aici ajungeau 25.000 de turiști pentru a-si trata problemele reumatice.

Alături de Sanatoriul ”Marea Epecuen” orașul s-a ridicat, ușor-ușor. Au apărut hoteluri, fabrici, zone rezidențiale, chiar si o cale ferata, pentru a lega locul de restul Argentinei.

10 noiembrie 1985 a însemnat însă sfârșitul scurtei vieți a orașului. A fost un an ploios, o vreme neobișnuită pentru acea zonă. Clădirile nu erau construite să reziste unor asemenea intemperii, așa cum nu era nici digul care apăra orașul. La începutul lunii noiembrie 1985, digul a cedat, iar apa a inundat progresiv orașul. Din fericire, inundația s-a produs suficient de lent cât să permită tuturor celor 1.500 de locuitori ai orașului să fugă către locuri mai sigure.

In doar câteva zile, apa care acoperea orașul a ajuns la o adâncime de 10 de metri. Apele au înghițit 280 de puncte comerciale care funcționau în oraș până la momentul inundației, cele mai multe dintre ele fiind hoteluri, pensiuni, magazine și bănci. Acestea deserveau miilor de turiști care veneau an de an la tratament, în stațiune, între lunile martie și noiembrie. În vârful sezonului, stațiunea acomoda și 5.000 de turiști, dar inundația a lovit exact la sfârșitul sezonului.

In doua sapa mani, orașul era, practic, scufundat in totalitate, iar populația a părăsit zona. Cu excepția lui Pablo Novak, unicul locuitor care a refuzat sa se despartă de casa sa. Mai în gluma, mai in serios, a devenit unicul supraviețuitor al Lumii Apelor, asemenea lui Kevin Costner.

„Sunt bine aici. Sunt singur. Stau şi citesc ziarul”, a povestit bătrânul în vârstă de 81 de ani. „Întotdeauna m-am gândit la epoca de aur a orașului, în anii ’60-’70”, a adăugat acesta, referindu-se la perioada în care stațiunea era celebră pentru lacul ei sărat, ale cărui calități terapeutice erau similare Mării Moarte.

Cei aproximativ 20.000 de turişti care soseau anual în Villa Epecuen puteau urma tratamente împotriva reumatismului, depresiei, diverselor boli de piele, anemiei şi chiar diabetului.

Vreme de câțiva ani, situația a fost acceptata. Apoi, prin 1993, diferite firme au început sa-si arata interesul pentru asanarea zonei. Încet-incet, apa s-a retras, digul a fost căptușit si, orașul a apărut, intr-un peisaj terifiant: cruci din vechiul cimitir, jumătate din făbricile de conserve, chiar si strazi ce duc spre nicăieri. Văzuta din avion, zona pare frumoasa, de pe pământ, însa, e altceva: arata ca după un bombardament atomic.

Citește și:
Misterele din orașul scufundat în urmă cu 1200 de ani fascinează și acum oamenii de știință

În ultima perioadă, mai multi vizitatori, printre care şi foști locuitori, au sosit în zonă în încercarea de a recupera orice poate fi refolosit. Orașul nu a fost reconstruit și nici nu există intenții în acest sens, spre încântarea producătorilor de film. Mai multe reclame și chiar un film de Hollywood a fost turnat acolo. Dar dacă înainte de inundație, oricine putea ajunge în Epecuen luând trenul din Buenos Aires, acum orașul este rupt de lume. Poze din acest oraș fantoma găsiți aici

Surse: imopedia.ro  a1.ro


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați aceste articole !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here