Connect with us

Istorie

9 tone de aur, atât a fost evaluată averea celui mai bogat român din toate timpurile, olteanul Jean Mihail

Published

on

Olteanul Jean Mihail a fost considerat cel mai bogat român din perioada interbelică. Deținea sute de mii de hectare de teren şi era totodată proprietarul unei averi, în bani, de un miliard de lei. Transformată, bogăția lui depășea valoarea a nouă tone de aur. Jean Mihail (1875-1936) era al doilea fiu al latifundiarului Constantin Mihail, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Oltenia.

Tatăl craioveanului deținea 100.000 de hectare de teren, dar şi reședințe în ţară. „A avut o vilă pe Calea Victoriei în București, o casă la Floreşti în Prahova, dar şi Castelul Zamora din Bușteni. Acestea sunt cele mai importante proprietății pe care le-a deținut familia Mihail“, a povestit pentru Adevarul, Toma Rădulescu, istoric.

Constantin Dinu Mihail s-a căsătorit la Viena cu Matilda Spiro, iar împreună au avut doi băieţi: Nicolae şi Jean Mihail. Boierul a decis, la scurt timp de la căsătorie, să se întoarcă la Craiova şi a cumpărat moşii în Dolj, Gorj, Mehedinți, Romanaţi, Teleorman, Ilfov şi Tecuci. În centrul Băniei, Constantin Dinu Mihail şi-a construit o reședința (în prezent este clădirea în care funcționează Muzeul de Artă).  „

Pentru construcția clădirii a apelat la serviciile arhitectului Curţii Regale. Proprietarul i-a cerut regelui aprobarea să acopere palatul cu monede de aur. Scara de onoare a fost făcută din marmură de Carrara, iar candelabrele din Cristal de Murano. Pereții au fost tapisați cu mătase de Lyon. Craioveanul nu a mai reușit, însă, să îşi inaugureze palatul, pentru că, în anul 1908, a decedat. Reşedinta a fost inaugurată un an mai târziu, în 1909, de cei doi fii ai săi. Jean Mihail a fost băiatul cel mic al boierului, iar el a fost şi cel care a moștenit toată averea“, a mai precizat istoricul Toma Rădulescu.

A fost cel mai bogat om din țară, la vremea sa, iar în anii crizei economice mondiale din 1929-1933 se spune că Jean Mihail a girat cu averea sa statul român pentru o parte din împrumuturile pe care acesta le-a contractat în străinătate. Dragostea, însă, nu i-a surâs nici lui. A avut multe amante, iar în ultimele luni din viață a fost logodit. „Trebuia să se căsătorească, după postul Paștelui, cu domnișoara Victoria Maria Dimo (strănepoata pictorului Theodor Aman și nepoata sculptorului D. Pavelescu – Dimo)“, notează Paul Rezeanu. El avea 57 de ani, ea… 22. Povestea lor de dragoste s-a curmat brusc, căci Jean Mihail s-a îmbolnăvit de „broncoponemie“ și în a patra zi a bolii a murit la București.

Olteanul a lăsat averea, prin testament, statului. A cerut înființarea unei fundații care să îi poarte numele. Din păcate nu s-a construit nimic, iar de banii lui s-a ales praful. În urmă a rămas doar Muzeul de Artă din Craiova. Jean Mihail, pe lângă averea primită de la tatăl său, a mai moștenit şi averea a două mătuşi bogate, ajungând să deţină sute de mii de hectare de teren. La începutul anilor 1920, lichiditățile olteanului au fost evaluate la peste nouă tone de aur.

Odată cu venirea comuniștilor, din palatul familiei Mihail din Bănie au început să dispărut importante piese de mobilier. „O parte din mobilier a ajuns în casele unor oameni ai căror copii sau nepoți sunt acum persoane publice, mă refer la profesori universitari sau academicieni“, mai spune istoricul. Toma Rădulescu susține că propietăţile boierului au fost naționalizate de comuniști, iar conturile au ajuns pe mâna oamenilor importanți din Partidul Comunist Român.

Citește și:
Cel mai înalt om care a trăit vreodată. La 8 ani avea 1,80 m, la 13 ani avea 2,43 m, iar înainte de moarte avea 2,72 m

Istoria familiei Mihail se încheie odată cu dispariția ultimului membru, Jean Mihail. Memoria acestor oameni este însă vie în rândul muritorilor de rând, căci ctitoriile lor le-au fost lăsate moștenire, cu rugămintea nescrisă de a le duce mai departe povestea.

Citește mai multe pe: Adevarul.ro si pe gds.ro

Diverse

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Published

on

By

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era numit, părea inexpugnabil în faţa maşinilor de război antice. Nici armata romană nu a reuşit să-l doboare.

Mare parte a cetăţilor dacice care s-au constituit în inelul de apărare al marii capitale a regatului geto-dac din munţii Orăştie, Sarmizegetusa Regia, au fost înconjurate de ziduri din piatră. Dacologii, dar şi mulţi specialişti în arheologie au identificat la structura de apărare a acestor cetăţi un anumit tip de fortificaţie, numit „murus dacicus” sau în traducere liberă „zidul dacic”.

Considerat o structură inginerească militară unicat în Europa, zidurile ridicate de daci în special în Munţii Orăştiei s-au dovedit practic inexpugnabile, mult peste tehnica militară a acelor vremuri, o îmbunătăţire a zidurilor greceşti imposibil de spart sau de distrus cu maşinile de război ale vremii.

Murus dacicus – model grecesc perfecţionat

Dacii construiau puţin ziduri din piatră. Dar acolo unde au făcut-o, spun istoricii, aproape au atins perfecţiunea. Majoritatea cetăţilor dacice de pe teritoriul României erau construite după metodele tradiţionale, moştenite de la triburile tracice din Epoca Bronzului. Pe o zonă supraînăltaţă se construia aşezarea, fiind apoi înconjurată de şanţuri de apărare, valuri de pământ pe care în cele din urmă se ridicau palisade groase din buşteni.

Excepţia o reprezentau fortăreţele din zonele montane, în special din munţii Orăştiei, acolo unde piatra se găsea din belşug. În această zonă au fost identificat de către arheologi un anumit tip de fortificaţie unicat în Europa. I-au spus „murus dacicus” şi era deosebit de complex. Îl descrie reputatul arheolog Hadrian Daicoviciu, în lucrarea sa ”Dacia de la Burebista la cucerirea romană”. ”Acest sistem constructiv presupune două parametre din blocuri de piatră, formate cu un emplecton din pământ cu pietriş compactat. Parametrele erau consolidate cu bârne fixate în lăcaşe de forma cozii de rândunică, cioplite în blocurile fiecărei asize”, preciza arheologul.

Descrierea zidului dacic este prezentă şi la Dionisie Pippidi în „Dicţionarul de Istorie veche a României”, parametrii fiind prezentaţi explicit. „Murus Dacicus are de obicei o lăţime de 3 metri şi înălţime de 4-5 metri. Era construit din două rânduri de ziduri din blocuri fasonate de calcar, legate între ele prin bârne solide de lemn încastrate în blocurile de piatră în nişte jgheaburi speciale săpate în piatră. Spaţiul dintre cele două ziduri de piatră se umplea cu pământ şi piatră neprelucrată”. Specialiştii spun că acest tip de ziduri erau de inspiraţie elenistică.

Practic, urmând modelul zidurilor ciclopice greceşti, cu inspiraţia propriilor ingineri a rezultat „murus dacicus”. Acelaşi lucru este susţinut de Hadrian Daicoviciu, care spune că zidul dacic a apărut prin retehnologizarea zidurilor de inspiraţie elenistică, folosind piatra masivă din Munţii Orăştiei.

Murus dacicus, fortificaţiile inexpugnabile

Murus dacicus a apărut, spun istoricii, în perioada secolul I îHR şi secolul I d Hr, practic pe parcusul a 200 de ani, în perioada în care ameninţarea romană se contura la Dunăre. Cel care ar fi iniţiat ridicarea acestui tip de ziduri a fost Burebista, primul mare rege al dacilor. Cu toate acestea, murus dacicus şi-a găsit vocaţia în timpul războaielor daco-romane din perioada 101-106, fiind folosit pentru a fortifica „inima” regatului dac al lui Decebal. Practic cu „murus dacicus” au fost fortificate Sarmisegetusa Regia şi cetăţile care o apărau: Luncani-Piatra Roşie, Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Căpâlna şi Băniţa.

Despre aceste ziduri istoricii spun că erau inexpugnabile. Maşinile de război antice precum balistele sau berbecii erau practic inutile în faţa zidurilor dacice. „Funcţia principală a zidului în tehnica murus dacicus pare a fi militară, construcţiile astfel ridicate fiind menite a rezista la atacuri şi asedii, fiind cerute de anume necesităţi ale războiului. Rezistenţa dată de structura solidă a lui murus dacicus este una deosebită, fiind greu de incendiat sau spart”, scrie în „Murus dacicus, simbol al războiului sau al păcii” Paul Pupeza.

Drept dovadă stă povestea asedierii Sarmizegetusei în 106. Cetatea a rezistat tuturor maşinilor de asediu romane şi chiar incendierii. A cedat doar în faţa trădării dacului Bacilis, care a arătat romanilor rezervele de apă ale cetăţii.

Murus dacicus – Simbol al puterii

Paradoxal, deşi „murus dacicus” rezistau la asedii prelungite şi practic nu putea fi distruse cu ajutorul tehnicii militare antice, cetăţile dacice nu erau foarte bine pregătite pentru asedii. Specialiştii spun că spaţiul mic din interiorul zidurilor şi lipsa unor rezerve importante de apă le făcea doar bastioane de apărare temporare, unde garnizoana nu putea rezista mult timp.”Cetăţile dacice au elemente de fortificare solide, dar ele nu par făcute pentru a rezista mult timp unui asediu. Suprafaţa utilă din interiorul lor nu este foarte mare, numărul apărătorilor fiind reduse de spaţiul mic. Totodată, în interiorul cetăţilor nu s-au descoperit instalaţii pentru depozitarea apei”, scrie Paul Pupeza.

Citește și:
De unde provin numele judeţelor din România: explicaţiile controversate ale savanţilor pentru originile denumirilor

În schimb, pentru aceşti specialişti, cetăţile cu „murus dacicus” par să aibă o puternică funcţie ideologică. Sunt, prin impenetrabilitatea lor, un simbol al puterii basileilor dacici, drept dovadă stând şi turnurile-locuinţă din interiorul acestora. Majoritatea aşezărilor erau din lemn şi pământ, în timp ce „inima” stăpânirii dacice era dăltuită în piatră, înconjurată de „murus dacicus”, zise şi zidurile zeilor, care nu pot fi pătrunse de forţa omenească.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbont

Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Recomandările zilei

DiverseO zi ago

Secretele minţii umane. Cele două mecanisme care ne controlează viaţa şi greşelile cognitive care ne influenţează deciziile

Psihologul Daniel Kahneman susţine că gândirea umană este controlată de două sisteme: sistemul 1, pe care îl numeşte „thinking fast”...

Medicină2 zile ago

Bioritmul organelor interne și orele de refacere ale acestora. Țineți cont ca acestea au o activitate maximă timp de 2 ore pe zi

Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor interne. Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult,...

Diverse3 zile ago

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era...

Diverse3 zile ago

Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între minte şi organele vitale

Între starea de spirit şi corpul fizic există o legătură profundă. Această legătură este intermediată de nervul vag, care este...

Dezvăluiri5 zile ago

Lumea de Dincolo explicată de Prof. Dr. Constantin Dulcan: „Nu Dumnezeu ne pedepseşte, ne pedepsim singuri, aici, pe pământ”

Prof. Dr. Constantin Dulcan,  medic neurolog, psihiatru şi cercetător în domeniul conştiinţei, a reuşit, în lucrările sale, performanţa absolut originală...

Medicină5 zile ago

Adevărul pe care nimeni nu îl spune despre urzici. Sunt ele bune, dar nu le mâncați dacă suferiți de aceste boli

Urzica este, cu siguranță, vedeta primăverii. Această plantă este ceea ce îi trebuie organismului nostru pentru a elimina toxinele acumulate...

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister