Connect with us

Istorie

Munții din sud-estul României mai bătrâni decât dinozaurii

Published

on

Munții Măcinului, cei mai vechi munţi din România, mai bătrâni decât dinozaurii, sunt situați în sud-estul României, respectiv în nord-vestul Dobrogei, în județul Tulcea, între Valea Dunării, Valea Luncaviței și înșeuarea Cerna-Horia. Asemeni Sfinxului din Muntii Bucegi, fratele mai mic din Dobrogea este tot o stânca șlefuita de ape si vant, care a luat forma unui barbat îngândurat, cu riduri şi cu fruntea îndreptată spre pământ. Zici că-i chipul unui dobrogean pe care poverile l-au răpus.

Roca este amplasata in zona de nord a Culmii Pricopanului si face parte din Rezervatia Naturala Muntii Macin. Desi zona este foarte arida, trebuie sa stii ca acele roci au sute de milioane de ani in spate, iar Culmea Pricopanului detine zeci de specii de plante deosebite, care s-au adaptat la mediu. Ai sa fii surprins, de exemplu, sa vezi ici-colo cate o floare rasarita de nicaieri.

Sfinxul din Dobrogea nu este singurul punct de atracţie din Rezervaţia Naturală Munţii Măcin. Aici se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri pe Pământ. Indiferent pe ce traseu ai apuca ochii îţi vor fi vrăjiţi de peisaje aride, de stânci ranitice, de păduri mediteraneene, păduri de silvostepă unde creşte bujorul dobrogean, păduri de fagi, canioane săpate de cursurile de apă, poieni cu flori variate. Toate acestea se împletesc armonios şi fac un aceşti munţi un peisaj unic în ţara noastră.

Rezervaţia Naturală Munţii Măcin vă propune nu mai puţin de nouă trasee turistice.

Rezervatia Naturala Muntii Macin propune nu mai putin de noua trasee turistice. Traseul Culmea Pricopanului, in lungime de sase kilometri, are urmatoarea ruta: Macin – Regia Tutunului – Vf. Sulucu Mare – Piatra Raioasa – saua serparu – Vf. Caramalau – Fantana de Leac – Macin Traseul Culmea Pricopanului poarta pasii vizitatorului printre formatiuni geologice spectaculoase care au luat nastere acum 255 de milioane de ani.

Masivul Pricopan constituie creasta cea mai spectaculoasa din aria parcului. Aici pot fi admirate uriase formațiuni granitice, stanci semețe si panorame vaste. Doar aici poti admira peisaje de gol alpin. Printre stancarii golase intalnim plante rare de importanta internationala precum: clopotelul dobrogean, garofita pitica, merinana. Aceasta creasta cu vegeratie pitica si stancarii este un bun habitat pentru reptile: testoasa dobrogeana, gusterul dobrogean, sarpele rau, dar si pentru mamifere mici: dihorul patat, jderul de piatra, dihorul de stepa.

Culmea Pricopanului este principalul punct de monitorizare a migratiei pasarilor rapitoare ce ne traverseaza tara.

Traseul „Povestile Macinului“ se adreseaza tuturor categoriilor de turisti sau vizitatori fiind un traseu de dificultate medie. Traseul are punctul de plecare din localitatea Greci, intrandu-se in parc pe Valea Racova, urca pe Dealul cu Drum spre varful Cartalu, pe care il ocoleste prin stanga, se continua spre varful Calcata si coboara pe Valea Carabalu in localitatea Greci.

In primul punct de pe traseu, reprezentantii parcului national ti-au pregatit cateva informatii generale: o scurta istorie a Dobrogei si cateva date despre zona Macinului si peisajele uimitoare de aici. in acest punct te poti odihni pe bancuta, la umbra unui arbore racoros, inainte de a porni mai departe.

La punctul doi poti descoperi cum se poate adapta un arbore la conditiile climatice putin cam aspre ale Dobrogei: precipitatii putine, caldura mare, strat redus de sol. si totuti unii arbori reusesc si „pregatesc terenul” pentru altii. La punctul trei te asteapta o scurta istorie a evolutiei peisajului, intr-un loc ce-ti ofera o frumoasa panorama.

Daca este senin poti vedea si Dunarea in departare.Am adaugat pentru tine si o mica legenda locala a denumirii localitatii Greci. Parcurgand traseul la punctul patru vei afla cateva dintre secretele plantelor din Parcul National Muntii Macinului. Unele plante de pe aceste melaeguri sunt extrem de rare, altele se gasesc doar aici.

Pentru a supravietui in conditii de ariditate fiecare planta are mici secrete pentru adaptare. Aici vei descoperi o zona speciala in cadrul parcului: Rezervatia Moroianu. Aici se gasesc specii de flora extrem de variate, unele foarte rare si chiar cateva flori „venite” din indepartatul Caucaz, Iran sau Asia Mica.

Citește și:
O o cetate plină de istorie abandonată la marginea Bucureștiului. În desișurile de la marginea orașului, este ascunsă o fortăreață impresionantă

La punctul sase te asteapta o intalnire pe …hartie, cu cateva specii de animale din Parcul National Muntii Macinului. Daca ai ajuns deja la numarul sapte, vei afla ceea ce putini stiu: in Macin se gasesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decat primii dinozauri pe Pamant, scrie adevarul.

Surse: adevarul.ro

Loading...
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Din secretele istoriei: metodele prin care nemţii au fost învăţaţi să păstreze curăţenia

Published

on

By

Ordinea, disciplina şi curăţenia sunt câteva dintre calităţile care îi caracterizează pe nemţi. Istoria consemnează însă că acestea nu au fost înnăscute, ci, mai degrabă impuse, la un moment dat.

Mult timp, germanii au aruncat gunoiul, cenuşa, resturile alimentare sau chiar animalele moarte peste gard sau le lăsau în jurul propriei case. Rezultatul – condiţii neigienice de trai, apă şi aer poluate şi, de aici, o mulţime de maladii.

În secolul al XV-lea, graful de Württemberg a emis un ordin prin care a îndemnat oamenii să ducă gunoiul la periferia satelor şi a oraşelor. La început, nemţii nu au luat în serios acest lucru şi nu s-au conformat, mai ales că era imposibil să fie verificaţi.

Mai târziu, graful a emis un nou ordin, care a dat rezultate uimitoare. Acest document prevedea: „dacă aţi observat că vecinul vostru nu a dus gunoiul de lângă casă câteva săptămâni şi nu aţi informat informat autorităţile, veţi fi amendaţi ambii. Dacă, însă, veţi denunţa vecinii, veţi primi o parte din pământurile acestora”.

Drept urmare, în fiecare sâmbătă, toţi localnicii îşi duceau deşeurile în locuri special amenajate, ferindu-se cu atenţie să nu fie pârâţi de vecini.

Pe de o parte, astfel de metode pot fi considerate acte de constrângere şi violenţă împotriva persoanei, dar, pe de altă parte, şvabii s-au acomodat destul de repede cu aceste impuneri şi au curăţat oraşele şi satele de gunoi.

Sursa: calatorul.net

Loading...
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Articole interesante

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister