Connect with us

Diverse

Motivele pentru care copiii trebuie să stea cât mai mult afară, chiar şi iarna. Frigul nu face rău şi nu îmbolnăveşte

Published

on

A venit iarna, iar vacanţa şi zăpada oferă prilejul pentru multe ore petrecute distractiv afară. Nu opriţi copilul să iasă afară! Mergeţi cu el la plimbări prin parc şi distraţi-vă făcând oameni de zăpadă, lasaţi-l să stea afară cu alţi copii şi să se joace! Trebuie doar să îl protejaţi, dar a-l ţine în casă nu este o soluţie. Dimpotrivă, petrecerea timpului în aer liber şi toamna, şi iarna aduce o serie întreagă de beneficii pentru copii, atât în ceea ce priveşte sănătatea, cât şi dezvoltarea psihico-fizică.

Nu este o surpriză faptul că mulți copii care sunt crescuți la țară, sunt mai rezistenți și mai sănătoși decât cei care stau în mediul urban. Acest lucru se datorează faptului că, în mod regulat, ei se joacă în aer liber, în orice anotimp, și sunt expuși la murdărie și animale, în fiecare anotimp bacteriile fiind diferite. Când copiii vin în contact cu aceste lucruri în mod natural și regulat, riscul de a dezvolta tulburări autoimune și alergii este mult mai mic.

Nu contează daca este vară sau iarnă: dacă nu este bolnav, un copil nu ar trebui să îşi petreacă după-amiezile în interior!

„Părinţii cred, de cele mai multe ori, că atunci când temperaturile scad şi soarele dispare trebuie să îşi ascundă copiii în case. Dar nu este aşa!”, susţine Monica Castagnetti, psiholog şi formator în cadrul Centrului de Sănătate din Trieste, Italia. Specialistul continuă spunând că acest lucru nu este recomandat „nici din punctul de vedere al sănătăţii şi nici pentru nevoile mai generale ale copilului şi posibilităţile sale de dezvoltare fizică şi mentală”.

„Să demontăm rapid mitul potrivit căruia frigul ne face rău”, spune şi medicul italian Laura Reali, specialist în pediatrie. „În afară de faptul că, odată cu schimbările climatice în curs de desfăşurare şi încălzirea globală rezultată, perioadele foarte reci sunt în scădere, ideea că frigul ne afectează aparţine deja trecutului, atunci când casele nu erau încălzite în mod corespunzător şi nici îmbrăcămintea nu era suficientă.”

E adevărat că unii viruşi, cum ar fi, de exemplu, virusul gripal, rezistă mai bine la frig, dar mulţi alţii nu, şi, prin urmare, se înmulţesc mai greu. În plus, mediul deschis reduce semnificativ posibilitatea răspândirii bolilor. „În medii încălzite şi în spaţii închise, aşa cum sunt grădiniţele şi şcolile, viruşii şi bacteriile proliferează, iar colectivitatea este cea care sporeşte riscul de transmitere de la un copil la altul.

Citește și:
De ce au loc mai multe cutremure in noptile cu Luna plina

În aer liber, este mult mai dificil acest lucru, motiv pentru care specialiştii citaţi sugerează chiar că, în sezonul rece, copiii de grădiniţă şi de şcoală primară să petreacă cât mai mult timp în aer liber.

Mai mult, expunerea la lumina naturală, la lumina soarelui, ajută la fixarea vitaminei D în organism care este foarte importantă inclusiv în metabolizarea calciului şi în prevenirea infecţiilor. E adevărat că iarna lumina soarelui este mult diminuată, însă chiar şi puţina vitamină D obţinută astfel este mai bună decât nimic.

Parcul este locul ideal pentru joaca în aer liber. Copiii care petrec timpul liber în spaţii deschise fac, pe de o parte, mai multă mişcare, iar pe de alta, petrec mai puţin timp în faţa televizorului, caz în care creşte şi riscul de a consuma alimente nesănătoase, care pot duce la obezitate.

Pentru părinţii care cred că aerul poluat de afara i-ar putea face rău copilului, pediatrii au o veste proastă: în interior, mediul este de două ori mai poluat, întrucât preia şi poluanţii din afară şi pe cei din casă, astfel că alergenii, viruşii şi bacteriile sunt în număr mult mai mare şi circulă mai uşor în spaţiile închise.

Mai mult decât atât, jocul în aer liber este esenţial pentru creştere. Fiind vorba despre o oră, cel mult două de petrecut în afara casei, în parc, chiar dacă afară este rece, copilul nu trebuie îmbrăcat cu toate hainele din dulap.

Trebuie să poarte îmbrăcăminte confortabilă, în mai multe straturi, aşa încât să se poată îmbrăca sau dezbrăca în funcţie de temperatura de afară. Dacă exista riscul să se ude, pentru că ştim foarte bine că cei mici adoră să sară în toate bălţile şi în zăpada cea mai adâncă, soluţia este să îl îmbraci cu haine impermeabile. În fond, cum poate un copil să înveţe să se adapteze, daca nu simte în mod direct frigul, vântul, apa?

Sursa: copilul.ro

Diverse

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Published

on

By

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era numit, părea inexpugnabil în faţa maşinilor de război antice. Nici armata romană nu a reuşit să-l doboare.

Mare parte a cetăţilor dacice care s-au constituit în inelul de apărare al marii capitale a regatului geto-dac din munţii Orăştie, Sarmizegetusa Regia, au fost înconjurate de ziduri din piatră. Dacologii, dar şi mulţi specialişti în arheologie au identificat la structura de apărare a acestor cetăţi un anumit tip de fortificaţie, numit „murus dacicus” sau în traducere liberă „zidul dacic”.

Considerat o structură inginerească militară unicat în Europa, zidurile ridicate de daci în special în Munţii Orăştiei s-au dovedit practic inexpugnabile, mult peste tehnica militară a acelor vremuri, o îmbunătăţire a zidurilor greceşti imposibil de spart sau de distrus cu maşinile de război ale vremii.

Murus dacicus – model grecesc perfecţionat

Dacii construiau puţin ziduri din piatră. Dar acolo unde au făcut-o, spun istoricii, aproape au atins perfecţiunea. Majoritatea cetăţilor dacice de pe teritoriul României erau construite după metodele tradiţionale, moştenite de la triburile tracice din Epoca Bronzului. Pe o zonă supraînăltaţă se construia aşezarea, fiind apoi înconjurată de şanţuri de apărare, valuri de pământ pe care în cele din urmă se ridicau palisade groase din buşteni.

Excepţia o reprezentau fortăreţele din zonele montane, în special din munţii Orăştiei, acolo unde piatra se găsea din belşug. În această zonă au fost identificat de către arheologi un anumit tip de fortificaţie unicat în Europa. I-au spus „murus dacicus” şi era deosebit de complex. Îl descrie reputatul arheolog Hadrian Daicoviciu, în lucrarea sa ”Dacia de la Burebista la cucerirea romană”. ”Acest sistem constructiv presupune două parametre din blocuri de piatră, formate cu un emplecton din pământ cu pietriş compactat. Parametrele erau consolidate cu bârne fixate în lăcaşe de forma cozii de rândunică, cioplite în blocurile fiecărei asize”, preciza arheologul.

Descrierea zidului dacic este prezentă şi la Dionisie Pippidi în „Dicţionarul de Istorie veche a României”, parametrii fiind prezentaţi explicit. „Murus Dacicus are de obicei o lăţime de 3 metri şi înălţime de 4-5 metri. Era construit din două rânduri de ziduri din blocuri fasonate de calcar, legate între ele prin bârne solide de lemn încastrate în blocurile de piatră în nişte jgheaburi speciale săpate în piatră. Spaţiul dintre cele două ziduri de piatră se umplea cu pământ şi piatră neprelucrată”. Specialiştii spun că acest tip de ziduri erau de inspiraţie elenistică.

Practic, urmând modelul zidurilor ciclopice greceşti, cu inspiraţia propriilor ingineri a rezultat „murus dacicus”. Acelaşi lucru este susţinut de Hadrian Daicoviciu, care spune că zidul dacic a apărut prin retehnologizarea zidurilor de inspiraţie elenistică, folosind piatra masivă din Munţii Orăştiei.

Murus dacicus, fortificaţiile inexpugnabile

Murus dacicus a apărut, spun istoricii, în perioada secolul I îHR şi secolul I d Hr, practic pe parcusul a 200 de ani, în perioada în care ameninţarea romană se contura la Dunăre. Cel care ar fi iniţiat ridicarea acestui tip de ziduri a fost Burebista, primul mare rege al dacilor. Cu toate acestea, murus dacicus şi-a găsit vocaţia în timpul războaielor daco-romane din perioada 101-106, fiind folosit pentru a fortifica „inima” regatului dac al lui Decebal. Practic cu „murus dacicus” au fost fortificate Sarmisegetusa Regia şi cetăţile care o apărau: Luncani-Piatra Roşie, Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Căpâlna şi Băniţa.

Despre aceste ziduri istoricii spun că erau inexpugnabile. Maşinile de război antice precum balistele sau berbecii erau practic inutile în faţa zidurilor dacice. „Funcţia principală a zidului în tehnica murus dacicus pare a fi militară, construcţiile astfel ridicate fiind menite a rezista la atacuri şi asedii, fiind cerute de anume necesităţi ale războiului. Rezistenţa dată de structura solidă a lui murus dacicus este una deosebită, fiind greu de incendiat sau spart”, scrie în „Murus dacicus, simbol al războiului sau al păcii” Paul Pupeza.

Drept dovadă stă povestea asedierii Sarmizegetusei în 106. Cetatea a rezistat tuturor maşinilor de asediu romane şi chiar incendierii. A cedat doar în faţa trădării dacului Bacilis, care a arătat romanilor rezervele de apă ale cetăţii.

Murus dacicus – Simbol al puterii

Paradoxal, deşi „murus dacicus” rezistau la asedii prelungite şi practic nu putea fi distruse cu ajutorul tehnicii militare antice, cetăţile dacice nu erau foarte bine pregătite pentru asedii. Specialiştii spun că spaţiul mic din interiorul zidurilor şi lipsa unor rezerve importante de apă le făcea doar bastioane de apărare temporare, unde garnizoana nu putea rezista mult timp.”Cetăţile dacice au elemente de fortificare solide, dar ele nu par făcute pentru a rezista mult timp unui asediu. Suprafaţa utilă din interiorul lor nu este foarte mare, numărul apărătorilor fiind reduse de spaţiul mic. Totodată, în interiorul cetăţilor nu s-au descoperit instalaţii pentru depozitarea apei”, scrie Paul Pupeza.

Citește și:
După pesta porcină și gripa aviară, urmează gripa care ucide omul. Se răspândește ca focul peste tot în lume, ținând oamenii în pat chiar și o lună

În schimb, pentru aceşti specialişti, cetăţile cu „murus dacicus” par să aibă o puternică funcţie ideologică. Sunt, prin impenetrabilitatea lor, un simbol al puterii basileilor dacici, drept dovadă stând şi turnurile-locuinţă din interiorul acestora. Majoritatea aşezărilor erau din lemn şi pământ, în timp ce „inima” stăpânirii dacice era dăltuită în piatră, înconjurată de „murus dacicus”, zise şi zidurile zeilor, care nu pot fi pătrunse de forţa omenească.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbont

Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Recomandările zilei

Medicină6 ore ago

Bioritmul organelor interne și orele de refacere ale acestora. Țineți cont ca acestea au o activitate maximă timp de 2 ore pe zi

Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor interne. Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult,...

DiverseO zi ago

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era...

Diverse2 zile ago

Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între minte şi organele vitale

Între starea de spirit şi corpul fizic există o legătură profundă. Această legătură este intermediată de nervul vag, care este...

Dezvăluiri4 zile ago

Lumea de Dincolo explicată de Prof. Dr. Constantin Dulcan: „Nu Dumnezeu ne pedepseşte, ne pedepsim singuri, aici, pe pământ”

Prof. Dr. Constantin Dulcan,  medic neurolog, psihiatru şi cercetător în domeniul conştiinţei, a reuşit, în lucrările sale, performanţa absolut originală...

Medicină4 zile ago

Adevărul pe care nimeni nu îl spune despre urzici. Sunt ele bune, dar nu le mâncați dacă suferiți de aceste boli

Urzica este, cu siguranță, vedeta primăverii. Această plantă este ceea ce îi trebuie organismului nostru pentru a elimina toxinele acumulate...

Descoperiri4 zile ago

Un român poate schimba în bine lumea medicală a următorilor 100 de ani. E pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii – cancerul

A inventat una dintre cele mai eficiente imuno-terapii oncologice din lume şi a primit echivalentul Premiului Nobel în Biotehnologie, în...

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister