Un mormânt al unei vrăjitoare din „mileniul întunecat”, descoperit întâmplător de arheologi la Satu Mare - Știința-Mister.ro
Connect with us

Descoperiri

Un mormânt al unei vrăjitoare din „mileniul întunecat”, descoperit întâmplător de arheologi la Satu Mare

Published

on

În timpul săpăturilor de la centura ocolitoare a municipiului Carei a fost descoperit întâmplător mormântul unei vrăjitoare din „mileniul întunecat” ce conținea pandantive cu ciocanul zeului Thor și nodul lui Hercule.

Arheologi au fost încântați și surprinși de descoperirea lor ținând cont că nu aștepau să găsească un cimitir gepidic.

Mormânul a fost descoperit în urmă cu câțiva ani în timpul lucrărilor la centura Careiului, dar de curând și-au dat seama cât de importante sunt obiectele pe care le-au găsit, a spus Arheologul Robert Gindele, din cadrul Muzeului Județean Satu Mare.

Cimitirul gepidic din secolul VI ar putea avea și 1.000 de morminte, până acum s-au făcut însă săpături doar la 28 dintre acestea.

„Suntem în anii 550-600, este o populația germanică, gepizii, puțini au auzi de ei, au stat în „mileniul întunecat” pe meleagurile noastre. Un mormânt reprezintă un interes cu totul deosebit, nici nu mi-am dat seama când am săpat, numai în curs de prelucrare mi-am dat seama că avem în față mormântul unei femei speciale, să zicem cu legături cu lumea cealaltă, cu lumea magiei. Pe centura ei, a fost descoperit, foarte interesant, ca piesă principală un pandantiv, o amuletă-pandantiv, al zeității germanice Thor din chihlimbar, o chestie foarte rară. Numai la vikingi am găsit analogii. O altă piesă este așa zisul nod al lui Hercule, care vine din lumea greco-romană și simbolizează practic căsătoria. Mai sunt câteva piese pe această centură, un dinte de cerb, care are legături cu lumea cealaltă. Foarte probabil stăm în fața unui mormânt al unei vrăjitoare, pe limbajul actual”, a spus Gindele, pentru Agerpres.

Recomandare:   O descoperire arheologică excepțională făcută în Transilvania a fost acoperită la scurt timp cu pământ. Motivul este greu de înțeles

Piesele găsite sunt foarte rare, nefiind găsite printre ele analogii.

„Aceste piese sunt foarte foarte rare, nici n-am găsit analogii pentru ele. Cel mai important este acest pandantiv, Zeul Thor, era în mitologia germanică zeul fulgerului, zeul puterii, avea un ciocan în mână. Sunt filme multe, sute, mii care se cunosc. Acum avem descoperit la noi un simbol al acestei zeități Thor. Analogii sunt câteva, din os, în spațiul nostru, dar chihlimbar deloc nu am găsit. Singura analogie pe care am găsit-o este mai târzie, doar la vikingi, am găsit o fabrică-manufactură de asemenea pandantive a ciocanului lui Thor.

Asta era mai târziu, la 200 de ani distanță de mormântul gepidic de la Carei. Nodul lui Hercule din lumea greco-romană continuă ideea, tradiția, și femeia germanică a preluat de la romani probabil această idee. Sunt un fel de inelușe, dar nu au fost purtate pe degete, au fost purtate pe lanț ca și pandantiv, aducătoare de noroc, simbolizează căsătoria, legătura între femei și bărbat. Practic nodul reprezintă această legătură strânsă între femeie și bărbat, un nod care nu se poate desface foarte ușor sau, au crezut ei, chiar deloc dacă purtau acest obiect”, a mai spus Gindele.

Despre femeia-vrăjitoare nu se cunosc informații, după mai multe săpături și cercetări să se poate afla detalii.

Descoperiri

Descoperire surprinzătoare într-o piramidă din Mexic. Ce-a scos la lumină un cutremur puternic – video

Published

on

Anul trecut, pe 19 septembrie a avut loc în Mexic un cutremur cu magnitudinea peste 7.

Seismul care a devastat centrul Mexicului pe 19 septembrie a permis descoperirea ruinelor unui templu dedicat lui Tláloc, zeul aztec al ploii, fertilităţii şi al apei, în interiorul piramidei Teopanzolco, din statul central mexican Morelos.

Templul a fost prezentat presei joi la Cuernavaca, capitala statului Morelos unde se află în prezent piramida Teopanzolco, emblemă a culturii Tlahuica care s-a dezvoltat în regiune.

Din cauza cutremurului, „piramida a suferit o modificare considerabilă a centrului structurii sale”, a explicat presei Barbara Koniecza, arheoloagă la Institutul naţional de Antropologie şi Istorie (INAH).

Pe 19 septembrie, la sfârşitul după-amiezii, un cutremur cu magnitudinea 7,1, al cărui epicentru a fost localizat între statele Morelos şi Puebla, a zguduit centrul Mexicului, provocând 369 de decese, majoritatea în capitală.

Cutremurul a afectat în principal partea superioară a piramidei, unde fuseseră deja descoperite două temple, unul dedicat zeului mesoamerican al soarelui şi războiului, Huitzilopochtli, şi unul lui Tláloc, zeul ploii.

Atunci când INAH a efectuat cercetări cu georadarul pentru a examina structura piramidei, echipa sa a descoperit ruinele unei structuri ascunse, de asemenea dedicată lui Tláloc, alături de resturi de ceramică din perioada culturii Tlahuica.

Structura ar data din jurul anului 1.150. Templul ar fi măsurat circa şase metri lungime şi patru metri lăţime, având o scară de acces în partea de vest a monumentului, chiar pe locul unde se află scara actuală, vizibilă, şi integrată în piramidă.

sursa yoda.ro

Recomandare:   Misterul copiilor crescuţi în sălbăticie
Citește mai departe>>

Descoperiri

Povestea fascinanta a Daciei Superlong, un proiect gândit pentru delegaţiile oficiale ale lui Nicolae Ceauşescu

Published

on

Dacia Superlong a fost un proiect gândit pentru delegaţiile oficiale ale lui Nicolae Ceauşescu, iar povestea de mai jos va destainuie povestea din spatele acestuia.

Autoturismul cu şase uşi, gândit şi conceput în 1978 pentru deplasarea jurnaliştilor din staff-ul prezidenţial în vizitele de lucru ale celui mai iubit fiu al poporului, a fost unul dintre cele mai excentrice şi exotice proiecte auto concepute în Epoca de Aur.

Povestea elegantului autoturism fără pavilion s-a scris la Colibaşi, la exact 10 ani de la producerea primului automobil Dacia, în anul încetării contractului de licenţă cu Renault, fără însă nicio legătură cu toate aceste evenimente. A fost pur şi simplu o idee zeloasă, născută în sânul PCR Argeş pentru un scop măreţ: dotarea coloanelor oficiale ale Secretarului General al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „Într-o dimineaţă din toamna lui ʼ78 sunt chemat la director. Fără prea multă introducere, acesta îmi întinde o foaie de calc ridicol de mică. O fiţuică, nu alta! Pe care era desenată sumar o Dacie. Fără pavilion, dar cu o uşă în plus (pe fiecare parte)! La rândul său, acesta o primise de la directorul general, la care ajunsese pe linie de partid“, povesteşte, pentru „Weekend Adevărul“, Nicolae Cosmescu, inginerul însărcinat, la vremea aceea, cu proiectarea şi asistenţa tehnică a realizării exoticului model.

Cosmescu este cel care, mai târziu, după detaşarea de la Centrul de Cercetare şi Proiectare al Dacia (CCSITA), la IATSA Ştefăneşi, avea să fie implicat în proiectarea şi punerea la punct a fabricaţiei altor câteva mode uluitoare. Printre ele, Dacia Sport şi Dacia MD87, două maşini pe care Weekend Adevărul le-a prezentat deja. Dovadă ca a ştiut încă de la începutul carierei sale să răspundă uimitor la provocări, stă şi povestea Daciei Superlong. „Un «caiet de sarcini» extrem de precar era tema pentru o realizare la scară naturală. Esenţiale erau cele şase uşi şi caroseria «descoperită». Gustul aventurii la care tocmai mă angajasem degaja un exotism puternic. O construcţie în cel mai a very british stil, care atunci când plouă te obligă să opreşti şi să-ţi deschizi umbrela! În plus, era o maşina destinată să transporte fotoreporterii care-l însoţeau pe şeful statului din vremea aceea, în vizitele sale de lucru“, spune inginerul piteştean. Cu fiţuica în faţă a plecat la treabă. Avea deja în cap o maşină fără pavilion, cu aproape un metru mai lungă decât modelul de la care pornise. „M-am întors în atelierul de proiectare şi m-am apucat de lucru plecând de la modelul de origine, Dacia berlină. Pe care l-am lungit până am reuşit să mai «urc» un pasager între ocupanţii locurilor faţă şi spate. Cu uşa de rigoare.

Pe hârtie, nu era o formă deosebit de apetisantă, dar era o maşină în care nu treceai neobservat. În total, lungimea a fost mărită cu circa 850 mm. Nu-mi mai amintesc exact cifra. Iar modelul l-am botezat «Dacia Superlong»“, mai spune Nicolae Cosmescu. Spre deosebire de ea, cea de faţă are precizie dimensională. Are rigoare şi e înnobilată cu elemente ce nu se regăseau ab initio. Aceea avea un unic merit: sugera. În schimb, aceasta avea răspunsuri ce au permis realizarea”

Din precarul “caiet de sarcini”, aşa cum l-a numit Nicolae Cosmescu, nu reieşeau, printre multe altele, tocmai punctele forte. Ranforsările structurii originale a Daciei berlină, ce pe atunci părea a fi eternă. A fost imperios necesar să i se adauge elemente noi, de altă culoare în imagine. Fără acestea, portierele ar fi fost doar elemente pur decorative.

„Ar fi trebuit să primim salarii de 10 ori mai mari“

Nu i-a trebuit mult timp pentru a găsi soluţiile cele mai la îndemână pentru depăşirea tuturor impedimentelor pe care le presupunea o asemenea alungire. „Linia generală o dată definită, mai rămâneau de elaborat soluţiile de convertire a caroseriei într-una plein air, care să nu sufere de răul endemic al unei rigidităţi precare, specific unor asemenea structuri. Constrângeri rapid soluţionate. Trebuie spus, ca un fapt cu iz anecdotic, că un tehician proiectant a desenat toate piesele de tablă ce urmau a fi modificate într-o singură lună! Prin metoda copy-paste, la care se adăuga cota pomenită. Un volum atât de mare de desene ar fi dat peste cap Normativul, şi ar fi trebuit să primim salarii de 10 ori mai mari! Evident, nu s-a întâplat deloc aşa“, mai spune inginerul.

Recomandare:   Misterul scheletelor de uriași descoperite în pământul "viu" de sub București

În execuţie, maşina a mai avut nevoie de câteva îmbunătăţiri, dar şi pentru acestea s-au găsit soluţii fără prea mari bătăi de cap. „Un tinichigiu de mare clasă, domnul Pintea, a făcut o muncă fantastică, într-un timp delirant de scurt. Iniţial n-am aplicat întreaga gamă a ranforsărilor, curios să văd cum reacţionează o astfel de structură. E o probă clasică ce consta în măsurarea săgeţii caroseriei la mijlocul distanţei dintre axe. La noi, fără a apela la ranforsări, săgeata era cam mare. Iar drept consecinţă perversă nu se puteau deschide uşile. Moment depăşit prin adăugarea încă unor profile în praguri, şi între acestea şi planşeu. Dar şi a unor legături între stâlpii uşilor, pentru a îmbunătăţi cât mai mult posibil rigiditatea torsională“, mai spune inginerul piteştean.

„A ieşit din maşină şi ne-a felicitat! Era ce dorise“

Modelul a fost finalizat într-un timp nesperat de scurt. Şi, în ciuda vitezei în care a fost realizată, maşina s-a dovedit mai mult decât aptă să treacă CTC-ul. „Curând, totul a fost gata. Aşa că, tot într-o dimineaţă, împreună cu domul Pintea, am dus automobilul la pavilion să-l vadă directorului general, care a coborât, l-a privit şi, surprinzător la el, i-am sesizat un uşor zâmbet. Semn că «era de bine».

S-a urcat la volan şi a făcut vreo câteva sute de metri, după care a revenit. În aşteptarea verdictului păream a fi singuri pe planetă. Nimeni nu era în zonă. Dar îi simţeam pe ocupanţii clădirii, privindu-ne din spatele ferestrelor. A ieşit din maşină şi ne-a felicitat! Era ce dorise. O maşină elegantă, chiar seducătoare. Efectul asupra noastră, a celor câţiva implicaţi în realizarea proiectului, a fost prima acordată, care se se apropia de valoarea salariului lunar! Destul de însemnată în acele timpuri“, mai spune Nicolae Cosmescu

A fost vedetă într-un videoclip

Din păcate, maşina n-a ajuns niciodată în coloanele oficiale ale vizitelor prezidenţiale. Şi nu pentru că ar fi existat plângeri împotriva senzaţionalei creaţii. „Nu a existat nicio disfuncţionalitate. A fost, fără discuţie, o realizare originală. Care însă nu a ajuns niciodată ce s-a vrut a fi: o maşină de paradă. Este posibil să fi dobândit o altă soartă faţă de cea iniţială prin faptul că la scurt timp, dar fără nicio legătură cu maşina, fostul director general a fost înlocuit cu un altul, inginerul S. Săpunaru, care avea alte viziuni privind viitorul gamei de autoturisme. Probabil că Dacia Superlong s-a născut într-un moment nepotrivit.

Poate că dacă fostul director Mihai Dumitru şi-ar fi continuat activitatea de conducere şi ar fi vrut să o arate ca pe o realizare pentru dotarea coloanelor oficiaţe, maşina şi-ar fi atins, într-adevăr, obiectivul pentru care a fost gândită. Dar este doar o supoziţie!”, mai spune inginerul piteştean. N-a ajuns Dacia Superlong să asigure deplasarea fotoreporterilor care-l însoţeau pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu în vizitele sale de lucru, dar vedetă tot a devenit. „A beneficiat de un parfum de exclusivitate pentru profilul flatant de adevărată vedetă. A avut parte de o «carieră artistică», trăindu-şi viaţa printre alte celebrităţi ale recuzitei studiourilor Buftea. Îmi amintesc faptul că doi-trei ani după ce o realizasem, am văzut-o într-un clip video al vremii, pe Magheru, avându-le la bord pe componentele unei formaţii de muzică uşoara en vogue, pe atunci, «5T»“, mai spune Nicolae Cosmescu.

Citeste mai mult pe adevarul.ro

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister