Connect with us

Diverse

Accidentul în care au pierit artiştii Doina şi Ion Aldea Teodorovici încă învăluit în mister, la 26 de ani de la tragedie

Published

on

Doina şi Ion Aldea Teodorovici au pierit în anul 1992, în noaptea de 29 spre 30 octombrie, în urma unui accident de circulație produs pe raza localității Coșereni. Mașina în care se aflau cei doi a derapat și s-a izbit de un copac de pe marginea drumului. Asupra producerii accidentului au planat tot felul de ipoteze care arătau că cei doi artiști au fost, de fapt, uciși, având în vedere politica lor militantă împotriva regimului comunist de la Chișinău şi promovarea ideii de unitate a Basarabiei cu România.

Pe 30 octombrie se împlinesc 26 de la accidentul rutier în care artiştii basarabeni Doina şi Ion Aldea Teodorovici şi-au pierdut viaţa. Tragedia de la Coşereni, din judeţul Ialomiţa a ridicat de nenumărate ori multe semne de întrebare. Unele teorii  încearcă să convingă faptul că totul a fost o întâmplare, în timp ce altele vorbesc despre o moarte premeditată.

Martorii evenimentului petrecut în trecut sunt greu de găsit. Singurele mărturii care încearcă să facă lumină în acest caz sunt ziarele care au relatat evenimentul petrecut în noaptea de 29/30 octombrie 1992.

Potrivit relatării făcute de reporterii ziarului local „Ialomiţa” de la Slobozia, moartea artiştilor basarabeni a survenit, potrivit tuturor informaţiilor oficiale prezentate în 1992, accidentului rutier.

Datele arată că în zona localităţii Coşereni, la ora 02.30, maşina artiştilor s-a lovit de un copac, de pe marginea drumului. În urma impactului, Doina şi Ion Aldea Teodorovici au murit pe loc.

La faţa locului poliţiştii nu au intervenit, organele statului demarând o anchetă câteva ore mai târziu, când trupurile artiştilor au fost transportate la Spitalul Municipal Urziceni. Accidentul s-a petrecut sub ochii moldovenilor Nicolae Măereanu (judeţul Vaslui) şi Elaine Artur (judeţul Iaşi).

Cei doi şi-au făcut curaj şi au dus victimele la spital. Jurnaliştii relatează: „primii care au intervenit şi au constatat ceea ce se poate constata într-o nenorocire de proporţiile aceleia au fost Nicolae Măereanu şi Elaine Artur, turişti în tranzit ca şi victimele accidentului respectiv. Cei doi au luat răniţii în maşină şi i-au transportat la Spitalul Urziceni. Spitalul a anunţat poliţia”.

Citește și:
În viitorul apropiat, cancerul va afecta una dintre două persoane

Vuietul morţii marilor artişti a ajuns şi la Bucureşti. Încă din acele momente s-a pus în discuţie ca posibilul accident să fie de fapt premeditat. S-a presupus că ceea ce ar fi condus la moartea artiştilor a fost promovarea ideii de unitate a Basarabiei cu România.

La câteva zile de la accident, pe data de 2 noiembrie 1992, ziarul „Adevărul” lansează într-o ştire ideea potrivit căreia accidentul ar fi fost provocat: „ceea ce nu se înţelege este cum a fost posibil să se lovească în spate, atât de puternic, automobilul. Oricât de mare ar fi fost viteza cu care circula, ar fi trebuit să se sfărâme partea din faţă. Ori aceasta a rămas intactă. Lăsând la o parte speculaţiile potrivit cărora accidentul s-ar datora şi altor cauze decât viteza excesivă, nu putem să nu ne întrebăm şi noi dacă o asemenea tragedie putea fi premeditată?”

Fost şef al Serviciului Rutier Ialomiţa, maiorul Vasile Gălăţeanu oferea 1992 presei locale din Slobozia explicaţia potrivit căreia s-a produs accidentul rutier de la Coşereni. „cauza accidentului: viteza excesivă şi plus neatenţia şi chiar aţipirea la volan (…) nu a fost vorba de nicio defecţiunea, direcţia, frânele şi luminile în regulă eliminând orice suspiciune” scrie ziarul „Ialomiţa” la început de noiembrie 1992.

Fostul poliţist şi-a continuat explicaţiile prin aceea că maşina, în urma impactului, a „învăluit pur şi simplu pomul în care a pătruns, până la bancheta din spate”.

Citeste mai mult: adev.ro/phf6mw

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.

Diverse

România, expusă unor ameninţări, odată cu preluarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

By

Specialiştii în securitate cibernetică avertizează că ameninţările la adresa României cresc în condiţiile în care ţara noastră a preluat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi are programate alegeri prezidenţiale în acest an.

Inclusiv companiile energetice ar putea fi ţinţa piraţilor cibernetici, spun specialiştii. De exemplu, grupul GreyEnergy, specializat în atacuri asupra companiilor energetice, a dezvoltat noi atacuri periculoase şi a reuşit să lase 230.000 de cetăţeni din Ucraina fără curent electric. Un astfel de atac ar putea fi devastator pentru ţara noastră, scrie Digi 24.

„Vedem atacuri în timp real între diverse state ale lumii. În partea de jos, avem top 5 industrii care sunt targetate de astfel de atacuri: servicii financiare, servicii de consultanţă, telecomunicaţii, manufacturare şi industria de asigurări”, explică, în fața unui ecran uriaș cu mapamondul, Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint al SRI.

Specialiştii estimează că atacurile cibernetice se vor înmulţi şi vor creşte în complexitate odată cu preluarea preşedinţiei rotative a Consiliului UE.

„Gândiți-vă că vor fi sute de evenimente gestionate de România în cadrul președinției Consiliului UE. De asemenea, în cele două rânduri de alegeri, vom avea foarte mulți actori din România implicați şi vor fi date de interes strategic pentru Guvern sau pentru partidele din România, candidații la președintie, exfiltrarea lor și folosirea lor în scop infracțional”, atrage atenția Anton Rog.

În doar 24 de ore, sistemul de monitorizare a evenimentelor cibernetice a înregistrat peste 600.000 de încercări de spargere a mai multor conturi. În acelaşi interval de timp s-au primit peste 400.000 de autentificări eşuate pe un singur cont şi peste 300.000 de situaţii în care diverse instituţii au fost ţinte.

Ameninţări cibernetice în 24 de ore:

Multiple autentificări eşuate cu sursă comună 647.055;

Multiple autentificări eşuate cu destinaţie comună 477.112;

Restricţionare acces site web 450.160;

Multiple conexiuni respinse 342.784;

Posibilă epidemie – număr ridicat de conexiuni 314.133;

Atac identificat din surse multiple 108.732;

Citește și:
Holocaustul din Transnistria, anii în care românii au fost călăi. Aici ar fi pierit aproape 400 de mii de evrei

O ţintă majoră sunt companiile energetice.

„Avem celebrul caz din decembrie 2015 când o treime din teritoriul Ucrainei a fost lăsat fără energie. Consecința ar fi una dramatică. Cum ar fi acum, iarna, Bucureștiul să nu aibă energie electrică trei zile? Ar fi de neînchipuit!”, spune Anton Rog.

„Avem o statistică referitoare la atacurile monitorizate în cadrul Proiectului Ţiţeica prin care protejăm infrastructurile cu valenţe critice din zona guvernamentală. În ultimele 24 de ore am monitorizat 44.321.746 de evenimente cibernetice”, adaugă specialistul.

„Într-un sistem, cel mai ușor de hackerit este persoana. Vă dau un exemplu: am fost la cineva în birou, o persoană cu poziție importantă, care spunea: cu siguranță mie nu mi se poate întâmpla așa ceva. Am studiat puțin în ziua respectivă, după ce am plecat de acolo, și am văzut că e fanul unei mărci de mașini. I-am trimis de pe un nr. un SMS în care îi spuneam că îi oferim un drive-test cu ultimul model, ne trebuie CNP-ul și adresa ca să putem să îl băgăm în sistem. Ce credeți, ni le-a dat? Vă spun eu: Da!”, a povestit Anton Rog.

Tehnologia ne poate deveni rapid un inamic periculos.

„Grupările de criminalitate cibernetică folosesc aceste tehnologii pentru a automatiza atacurile și pentru a le face extrem de complexe. În loc să folosească 100 de dezvoltatori ca să facă o campanie complexă, folosesc astfel de algoritmi și o generează într-un timp de 10 ori mai scurt și cu de 10 ori mai puțini oameni. Foarte multe dintre ele nu mai sunt detectabile cu tehnologiile clasice, rulează exact pe perioada în care trebuie să-și facă treaba și apoi se autodistrug”, a explicat șeful specialiștilor de la Centrul Național Cyberint al SRI.

Pentru a-i pregăti pe viitorii specialişti în securitate cibernetică, Centrul Naţional Cyberint dezvoltă deja, în cadrul mai multor universităţi, programe de master.

Sursa: digi24.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Diverse

Ce înseamnă, de fapt, să mănânci sănătos? Medicul care te învaţă cum să mănânci corect: „Greutatea normală este cel mai puternic atu al sănătăţii noastre“

Published

on

By

Medicul  Magdalena Moroşanu conferenţiar universitar la Facultatea de Medicină din Galaţi şi directoarea unei clinici de nutriţie şi de diagnosticare a diabetului, a vorbit, într-un interviu acordat publicaţiei „Adevărul”, despre ceea ce înseamnă a mânca sănătos.

„Ideea de a mânca sănătos porneşte de la dorinţa de a atinge o greutate sănătoasă, spune Magdalena Moroşanu. Asta trebuie să aibă în minte fiecare dintre noi. Ceea ce înseamnă că, în funcţie de înălţimea cu care m-a lăsat Dumnezeu, să am o anumită greutate. Atunci organismul funcţionează aşa cum trebuie şi dă randament 100%. Când depăşim greutatea ideală pentru înălţimea noastră, corpul începe să se forţeze. Greutatea normală este cel mai puternic atu al sănătăţii noastre. Deci nu contează neapărat cât mănânci, ci acest raport înălţime-greutate de care vă vorbesc. Ca să mâncăm sănătos, este bine să începem cu baza, şi anume să mâncăm de trei ori pe zi – dimineaţa, la prânz şi seara. Mâncarea stă în stomac o oră şi jumătate, două ore. După ce stomacul se goleşte, fabrică acid gastric şi atunci este bine să luăm o gustare. Acesta este rolul gustărilor, să fie ceva în stomac. Prin urmare, o alimentaţie sănătoasă înseamnă să mâncăm de trei ori pe zi, iar între cele trei mese să luăm o mică gustare. Eu o numesc o amăgeală, adică să-i dai ceva stomacului.”

„Întrebarea cea mai importantă este: care e măsura în farfurie pentru a-mi păstra o anumită greutate?

Trebuie să ne luăm măsura între cantitatea de alimente pe care le consumăm şi numărul de calorii pe care acestea le conţin. Fiecare organism funcţionează după o lege fundamentală: fiecare plus de calorii de care organismul nu are nevoie îl transformă automat în grăsime. Caloria este măsura unei alimentaţii sănătoase pentru o greutate normală. Noi nu prea ne dăm seama de cât avem nevoie. Noi avem o programare, care este plăcerea de a mânca. Din acest motiv, această plăcere ne face să întrecem măsura când este vorba de calorii şi problema este că nu realizăm, nu conştientizăm. Suntem mereu pe fugă şi nu este bine să mâncăm aşa.”

Cum este bine să mâncăm?

Citește și:
De acum, românii pot refuza să dea buletinul de identitate. Schimbarea adusă de GDPR

„Când te aşezi la masă, nu te uiţi la televizor sau la calculator, nu citeşti şi nu faci nimic altceva, doar mănânci. Te gândeşti la faptul că mănânci. Bunicii noştri aveau o vorbă: «La masă nu se vorbeşte». Această expresie sintetizează practic ce înseamnă modul sănătos de a mânca. Întotdeauna am crezut că explicându-i omului cu creionul în mână ce are de mâncat în diabet, va înţelege mai bine. Ca să mă conving că a înţeles cum trebuie ce are de făcut, îi dădeam din prima zi un creion şi hârtie ca să scrie exact ce a înţeles, să văd cu ce a rămas după discuţia cu mine. Am constatat atunci cu bucurie că toată lumea era bucuroasă că ştie cum să mănânce şi ce să mănânce. În primii ani la secţia de diabet din spital, cred că aveam şi cinci come diabetice pe săptămână. Coma diabetică cere o mare dedicaţie, o atenţie deosebită. Trebuie să stai lângă pacient până când îl vezi că se dă jos din pat. După 20 de ani de explicaţii date fiecărui pacient şi după ce am instruit asistentele medicale ca să ştie şi ele să explice aceleaşi lucruri, nu am mai avut come diabetice ca să le arăt rezidenţilor care veneau pe secţie. Diabeticii au înţeles ce le făcea rău şi nu au mai făcut acele lucruri şi le-au transmis şi ei mai departe, iar lipsa comelor diabetice în spital a fost rezultatul. Nu este o laudă, ci efectul pe termen lung. Abia după 20 de ani vezi care sunt efectele muncii tale. De când am clinica de diabet şi nutriţie, m-am axat pe prevenţia complicaţiilor cronice la diabetici.”

„În privinţa acestor complicaţii, efectele sunt dezastruoase: paralizie, arterite, amputaţii de membre, neuropatii, gastropareze, tahicardii, chiar şi infarct. Din cinci internări, la două sau chiar trei cazuri am de intervenit. Din miile de pacienţi pe care îi avem, mulţi dintre ei vor avea mai puţine astfel de complicaţii în anii ce vin.”

Citeşte mai mult pe adevarul.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister