Articole adăugate recent

O imagine cu o pagină dintr-un roman al scriitorului Dean Koontz, care conține sintagma „Wuhan-400”, s-a viralizat și a lansat teoria potrivit căreia apariția noului Coronavirus ar fi fost prezisă încă din 1981.

În romanul „The Eyes of Darkness” („Ochii întunericului”), publicat de Dean Koontz  în 1981, apare o pagină care face referire la o armă biologică, Gorki-400, creată în laborator și numită după orașul din Rusia în care s-a răspândit. 15 ani mai târziu, în ediția din 1996, numele virusului este înlocuit cu Wuhan-400.

Cu toate acestea, Dean Koontz nu a făcut propriu-zis o predicție: cu excepția numelui orașului, virusul fictiv nu are nimic în comun cu cel care a declanșat epidemia din China. Wuhan-400 este un virus realizat în laborator, în timp ce coronavirusul se transmite de la animale către om. E adevărat, Wuhan din China este centrul epidemiei din 2020, însă asemănările se opresc aici. În carte, rata mortalității celor care contactează boala este de 100%, iar perioada de incubare este de 4 ore. În cazul coronavirus, rata mortalității este de 2%, iar perioada de incubare este mult mai mare. Autorul însuși a negat prezicerea acestui virus, afirmând că, fiind vorba despre o operă de ficțiune, orice asemănări cu situații prezente sunt doar simple coincidențe.

Realitatea are, însă, asemănări stranii cu cartea. Izbucnirea exact în Wuhan a epidemiei de coronavirus în 2019, la 13 ani după ediția din 1996 a romanului, pare să transforme ficțiunea în ceva ce arată ca o ciudată profeție.

Dar, făcând o sumară investigație, lucrurile încep să se lege. Dintr-un articol din „South China Morning Post” , publicație bine informată, cu contributori inclusiv chinezi care au acces la știri interne din China, aflăm că în Wuhan există într-adevăr un Institut de Virusologie, aflat la doar 32 km de epicentrul epidemiei de azi. Creat pentru a trata boli infecțioase precum Ebola, institutul are singurul laborator de maximă clasificare („grad 4 de biosecuritate”) din China acreditat pentru cercetarea biotehnologiilor, în primul rând studierea virușilor letali. Se mai afirmă că acest laborator „a fost unul dintre primele care au secvenționat coronavirusul” („the lab was one of the first to sequence the coronavirus”).

Geografic, orașul Wuhan se află chiar în centrul Chinei, la răscrucea unor mari artere de transport – linia ferată de mare viteză nord-sud (Beijing-Canton-Hong Kong) și fluviul Yangtze care curge de la est la vest până la Pacific. „Unde mai bine decât la Wuhan poți plasa o epidemie (ficțională sau chiar reală)?” speculează articolul. Unde, într-adevăr? Mai adaugă, printre altele, că pe vremuri și japonezii au depozitat arme chimice în Wuhan.

N-au întârziat să apară voci care au susținut că actuala epidemie din China a fost provocată de un virus modificat genetic și că probabil a scăpat chiar din laboratorul de lângă Wuhan, dar au fost expediate sumar ca simple teorii ale conspirației. La rândul său, institutul neagă că „pacientul zero” al epidemiei ar fi fost angajata sa pe nume Huang Yanling, iar Ministerul chinez al Științei și Tehnologiei respinge și el alegațiile că ar exista o legătură între 2019-nCov (alias Covid-19) și Institutul de stat, ori că virusul ar fi ajuns accidental din laborator în faimoasa piață din Wuhan mai înainte ca de acolo să se răspândească eventual în rândul populației.

Citește și:
In Tibet există o populație de oameni stranii, care nu poate fi încadrată în nicio rasă umană terestră. Ei fac parte din triburile Dropa şi Ham

Dar cercetătorii chinezi ai primelor cazuri de contaminare au confirmat că prima persoană cu simptome nu a avut nici o legătură cu respectiva piață. În lumina acestor date, unele dintre variantele teoriei conspirației nu mai par chiar atât de implauzibile.

Concluzionând, ar fi trei variante posibile privind originea epidemiei cu 2019-nCov:

1) Actualul coronavirus a apărut pe căi naturale, fără nici o legătură cu vreun laborator. Orice asemănare cu ficțiunea lui Koontz e pur întâmplătoare, simplă coincidență.

2) 2019-nCov a scăpat accidental din laboratorul din Wuhan. Asemănarea cu ediția din 1996 a romanului se explică prin aceea că autorul s-a documentat și a ales această locație știind că în realitate chiar exista acolo respectivul institut de virusologie, precum și din motivele geografice menționate mai sus. Koontz poate chiar a avut o sursă de informare din interiorul serviciilor americane, asemenea colaborări nefiind rare în rândul scriitorilor de thrillere.

3) Al treilea scenariu îl implică pe al doilea, dar merge mai departe. De ce n-am presupune că, 23 de ani mai târziu, cineva cu intenții ostile (un stat inamic?) a folosit scenariul din romanul lui Koontz ca „action plan”, punându-l în practică pentru a „planta” intenționat o epidemie? În acest caz, alegerea Wuhanului a fost motivată exact de criteriile de mai sus, respectiv să îndrepte eventualele (și inevitabilele) suspiciuni că virusul ar fi ADN-Recombined tocmai către institutul existent acolo (scenariul cel mai „dark”, deloc imposibil).

Dean Koontz a lucrat pe post de consilier pentru copiii defavorizati, apoi ca profesor de engleză. Dorința sa de a deveni scriitor a determinat-o pe soția lui, Gerda, să-i facă o propunere pe care nu a putut s-o refuze: „O să te susțin material timp de 5 ani și dacă nu reușești să devii scriitor în tot acest timp, nu o să reușești niciodată“. La sfârşitul celor cinci ani, Gerda a renunțat la slujbă pentru a se ocupa de cariera de scriitor a soțului ei. Romanele lui Koontz, considerat de revista Rolling Stones drept „cel mai popular autor de cărți de suspans din Statele Unite“ au fost traduse în 38 de limbi și vândute în peste 400 de milioane de exemplare.

Sursa: cuvantul-ortodox.ro


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați !

Loading...

Nu ratați !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here