Articole adăugate recent

Mențiuni cu privire la oameni din vechime care ar fi trăit 900 de ani si chiar mai mult nu apar numai in Biblie. Numeroase texte antice, care au aparținut unor culturi total diferite si fara legătura unele cu altele, atribuie strămoșilor noștri o longevitate care astăzi ni se pare imposibila.

Aceste cifre șocante au determinat multi cercetători sa pună la îndoiala modul cum numărau anii predecesorii noștri, unii socotind chiar ca vârstele menționate in texte străvechi aveau o valoare strict simbolica, noteaza portalul Mixtuf, citat de ziare.com.

Dar orice ipoteza si-a gasit de fiecare data contra-argumente greu de contrazis. Cel mai frecvent dintre acestea se referă la ipoteza ca înțelepții antichității numărau anii după alte criterii, decât cel al ciclului solar.

Reluând calculul după un ciclu lunar, a rezultat ca Adam n-a trait 930 de ani conform traditiei, ci numai 77 de ani, iar Matusalem vreo 80, in loc de 969, conform Bibliei. Dar in acest caz, rezulta ca Enoh l-a conceput pe Matusalem la 5 ani si reluand informațiile despre toti acesti longevivi, aproape la fiecare descoperim cum devenea tata chiar si in leagăn. Nu ține.

Ce spune matematica?

Matematicienii au luat ca baza doua texte ce aparțin unor culturi diferite: Biblia si lista regilor din Sumer si Akkad. Si intr-unul si in celalalt apar personaje cu vârste matusalemice.
Tot făcând comparații, matematicienii au observat ca înainte de potop apar personaje cu varste mult mai înaintate decat cele de după potop. Chiar si regii de dinaintea potopului trăiau mai mult decat cei de dupa diluviu.

De altfel, este usor sa faci aceasta constatare, urmarind personajele din Biblie: Adam a trait 930 de ani, Neah 500 de ani, iar Avraam (dupa potop) 175 de ani.

Un specialist de la Brandeis University, SUA, a observant ca un rege aflat pe lista Sumer si Akkad, pe nume Ethan, desi apartine perioadei de dupa potop, traise 1.560 de ani. Dar, facand o verificare aritmetica, a constatat ca aceasta vârsta corespunde cu însumarea vârstei sale cu cea a unor predecesori ai sai.

Ciudata descoperire: anticii apreciau vârsta regilor adunând-o cu cea a părinților, bunicilor si poate a străbunicilor.

Pe de alta parte, expertul Artur Mendes din Texas a observat ca declinul speranței de viata a oamenilor de dupa potop se corelează cu rata dispariției unor organisme, supuse din diferite motive radiațiilor si influentei substanțelor toxice. Sa fi intervenit oare factori naturali care au modificat durata de viata a oamenilor?

In ziua de astazi

Despre centenarii contemporani se spune ca cei mai multi provin din zone rurale, chiar izolate, de obicei muntoase. Dar sunt si exceptii notorii. Regina-mama Elisabeta, mama actualei regine Elisabeta a II-a a decedat cu putin inainte de a implini 102 ani.

Se spune de asemenea ca longevivii se afla printre nefumatori si nebautori. Dar presa relata acum vreo patru decenii cazul unui locuitor din Caucaz care a murit cu putin inainte de a implini 109 ani, desi a fumat toată viata (moderat, ce e drept) si n-a conceput un pranz fara un pahar de vin rosu.

S-a mai comentat la timpul sau si faptul ca in zona erau multi longevivi (nu neaparat centenari), iar unul din alimentele nelipsite din meniul lor zilnic era iaurtul din lapte de iapa, asa numitul „kumys”. S-a comentat, dar nu s-a dovedit nimic.

In 1966, un oarecare Narayan Chuadhary din Nepal era recunoscut ca având vârsta de 141 de ani, dar nu poseda un act de naștere, iar vârsta nu-i era confirmata decât de rude. Același lucru se întâmplă si azi cu numeroșii centenari din Caucaz, băutori de kumys.

Persoana cea mai in vârsta cu acte in regula consemnata de statistici este franțuzoaica Jeanne Calment, care a decedat la 4 august 1997, având vârsta de 122 de ani si 164 zile. Si care n-a baut niciodată iaurt de iapa.

Întorcându-ne la trecutul îndepărtat

Dar, asa stand lucrurile cu centenarii zilelor noastre, se pune pe drept cuvânt problema cata baza putem pune pe varsta patriarhilor consemnati in scripturi sau in lista regilor din Sumer si Akkad, documente transcrise de mai multe ori pana astăzi si traduse de fiecare cum s-a priceput.

Citește și:
Cum a reuşit Moise să despartă apele Mării Roşii? Explicaţia ştiinţifică

Gândind asa, am putea arunca toata tradiția in derizoriu, daca cercetările făcute pe unele schelete umane străvechi n-ar sta mărturie pentru anii îndelungați pe care le-au trăit acestea, poate chiar de ordin centenar, in orice caz incomparabil mai mult decât speranța la viata de acum un secol, vreo 40 de ani.

Pana la urma, rămânem decepționați aflând concluzia expertului de la Brandeis University, publicata in presa americana: este foarte posibil ca Matusalem sa fi trăit cu adevarat 969 de ani. Posibil, dar nu probabil.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați aceste articole !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here