Articole adăugate recent

După ce a intrat în contact cu un virus, sistemul imunitar nu-l mai uită niciodată datorită celulelor din bariera imunitară sangvină. Denumite și „celulele de memorie”, acestea au capacitatea de se clona în urma contactului cu un patogen, păstrând în celula copie informația necesară pentru o exterminare viitoare a inamicului, în caz că acesta revine. Mai mult decât atât, aceste clone sunt învelite într-un strat energetic necesar sistemului imunitar în „luptele” sale. Există totuşi un virus care șterge până la 50% din anticorpi, cauzând amnezia imună a organismului.

Spre deosebire de memoria cognitivă, care, așa cum știm, mai și uită – uneori chiar informații pe care ne-am fi dorit să nu le pierdem – memoria imunitară pare să fie veritabilă. Celulele sistemului imunitar nu uită niciodată informația stocată în urma contactului cu un virus sau microb interceptat. O reține până la adânci bătrâneți, pentru ca organismul să fie invincibil în fața atacurilor cu care s-a familiarizat în istoria lui. Iar acest lucru se datorează celulelor B de memorie, fără a căror muncă extraordinară, sistemul imunitar ar trebui să învețe din nou informațiile despre agenții patogeni care atacă a doua oară.

Sistemul imunitar mai și „visează”

Pe baza unui studiu recent realizat la Stanford University School, unii cercetători au concluzionat că sistemul imunitar poate lupta și împotriva germenilor cu care nu a intrat niciodată în contact, accesând o memorie a corpurilor care nu au pătruns niciodată în organism. Iar asta pentru că o parte din celulele T de memorie, pe lângă capacitatea de a memora pentru totdeuna un microb întâlnit, mai pot să și „viseze” epitopii agenților patogeni cu care nu s-au întâlnit încă.

Citește și:
Despre prăbușirea disciplinei în școli și a calității actului educațional explicată de un psihiatru. Totul pleacă de la părinţi

Așa cum spune autorul studiului, acest detaliu poate fi o excelentă explicație pentru obiceiul copiilor de a mânca pământ. „Memoria imună preexistentă a agenților patogeni periculoși cu care sistemul nostru imunitar nu s-a întâlnit anterior ar putea rezulta în urma expunerii noastre constante la microorganisme omniprezente, în cea mai mare parte inofensive, care se pot regăsi în sol, în produsele alimentare și la nivelul pielii noastre, pe clanța ușii noastre sau pe telefoane”, afirmă Mark Davis.

Aşadar, puțină joacă „în țărână”, o răceală din când în când și puțină expunere în general îi pot căli bine pe cei mici, ajutând-i să extindă „cultura generală” a propriului sistem imunitar și să crească tot mai rezistenți.

Există însă un duşman al memoriei imunitare: virusul rujeolei poate afecta memoria imunitară a organismului, provocând așa-numita amnezie imună. Confom unui raport publicat în jurnalul „Science”, virusul rujeolic elimină de la 11% la 73% din diverși anticorpi ce protejează împotriva tulpinilor virale și bacteriene la care o persoană a fost anterior imună, de la la gripă și herpes până la bacterii ce provoacă pneumonie și infecții ale pielii.

„Amenințarea rujeolei pentru oameni este mult mai mare decât ne-am imaginat anterior. Acum înțelegem că mecanismul este un pericol pe termen lung din cauza ștergerii memoriei imune, ceea ce demonstrează că vaccinul împotriva rujeolei este mult mai benefic decât am crezut anterior”, a explicat autorul senior Stephen Elledge, profesor de genetică și medicină la Institutul Blavatnik de la Harvard Medical School și Women’s Hospital, citat de sciencedaily.com.

Surse: 360medical.ro; cavit.ro


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați !

Loading...

Nu ratați !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here