Connect with us

Medicină

„In următoarele decenii o să avem bacterii pe care nu le putem omorî cu absolut nimic”

Published

on

În fiecare an, mii de români pleacă din spitale mai bolnavi decât au intrat, din cauza infecţiilor nosocomiale. Cele mai multe sunt provocate de germeni rezistenţi la majoritatea tipurilor de antibiotice uzuale. Zi de zi hrănim aceşți supermicrobi greu de ucis prin consumul excesiv şi abuziv de antibiotice. Un exces care porneşte mai ales din teamă.

Potiviti DIGI24.ro, ani buni România a dominat clasamentul european al consumului de antibiotice. Abia în 2017 a căzut, pentru prima dată, de pe acest podium ruşinos. pe locul 4. Performanţa a fost posibilă şi mulţumită unor măsuri luate de autorități, în 2016. Tragedia de la Colectiv a fost un semnal de alarmă, legat și de excesul de antibiotice.

„Consumul iraţional de antibiotice duce la selectarea unor bacterii rezistente la tratament. Or aceste bacterii rezistente la tratament de obicei sunt cele care reuşesc să reziste mai mult condiţiilor din spital şi problema practic are doi versanţi. E acelaşi munte cu doi versanţi”, afirmă Vlad Mixich, expert politici de sănătate, Observatorul Român de Sănătate.

În 2017, guvernul a stopat patru din cele cinci acţiuni iniţiate pentru a încuraja utilizarea raționala a antibioticelor. Cu un an înainte, statul începuse să aloce fonduri pentru că pacienţii să fie testaţi, chiar la internare, pentru infecţii cu bacterii multirezistente. Unii pacienți sunt doar purtători. Nu se îmbolnăvesc, dar îi pot îmbolnăvi pe alţii. Anul trecut, fondurile au fost tăiate, iar ministerul a întors mingea în curtea directorilor de spitale.

În perioada 2010-2015, spitalele româneșți au raportat 57.000 de infecții nosocomiale.

„Nu mai există un program dedicat. Până la urmă, asigurarea condiţiilor care să prevină răspândirea infecţiilor în spital revine managementului spitalelor”, afirmă Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului Sănătățîi.

Planul naţional din 2016 mai prevedea campanii de comunicare, dar şi alte măsuri concrete care copiau ce se face în ţările civilizate pentru a feri pacienţîi de infecţîi nosocomiale sau diferite complicaţii.

„S-au deschis posturi în spitale special pentru medici care să fie însărcinaţi cu supravegherea consumului de antibiotice şi în acelaşi timp a infecţiilor intraspitaliceşti. Pentru că e nevoie de o persoană care să se ocupe numai de asta”, spune Vlad Mixich, expert politici de sănătate, Observatorul Român de Sănătate.

„Când este nevoie de antibiotic, ar fi bine să se prescrie antibioticul eficient, dar cu spectru cât mai îngust, pentru a există un risc cât mai mic să se selecteze rezistenţa bacteriană la antibioticul respectiv”, afirmă Gabriel Popescu, medic primar boli infecțioase.

De aceea e nevoie de medici infecţionişți dedicaţi în toate spitalele, nu doar în cele de boli infecţioase. Însă şi la această măsură, ministerul pare să fi renunțat. Astfel că românii consumă încă multe din antibioticele care favorizează şi agravează fenomenul apariţiei bacteriilor rezistente la tratament.

„Se folosesc multe antibiotice a căror utilizare ar trebui să fie limitată. Această rezistenţă dobândită nu apare decât dacă bacteria nu intră în contact cu antibioticul. Dacă nu intră în contact cu antibioticul, nu apare. Şi atunci trebuie să îi dăm bacteriei cât mai puţine ocazii de a intră în contact cu antibioticul”, spune Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului Sănătățîi.

Mai mult de un sfert din antibioticele consumate la noi în țară sunt antibiotice cu risc major de a declanşa infecţii cu Clostridium difficile.

„Există şi în România copii cu Clostridium difficile toxigen. Şi care ar putea să le pună viaţa în pericol”, spune Mihai Craiu, medic primar pediatrie.

În plus, o utilizare excesivă a celor mai puternice dintre antibiotice, aşa-zisele antibiotice de rezervă, poate, de fapt, să le slăbească foarte mult eficienţa, atunci când au de luptat cu duşmani redutabili.

„Nu toate infecţiile sunt cu asemenea germeni foarte rezistenţi la multe categorii de antibiotice şi, din păcate, această utilizare în exces a lor le toceşte eficienţa. Or aicea nu mai avem în spatele lor alte linii de apărare. Antibiotice noi au apărut foarte puţine în ultimii 30 de ani”, spune Gabriel Popescu, medic primar boli infecţioase.

Astfel că miza este de a păstra cât mai multă vreme eficienţa acestor medicamente.

În următorii 20-30 de ani, o să avem bacterii pe care nu le putem omorî cu nimic, cu absolut nimic”, spune Mihai Craiu, medic primar pediatru.

Anul trecut, consumul total de antibiotice în România a scăzut cu 11%, însă administrarea lor în spitale a continuat să crească. De vină este şi o medicină defensivă.

„Medicii prescriu antibiotic chiar dacă nu este nevoie, că să se asigure că nu vor fi acuzați mai târziu de malpraxis”, adaugă Vlad Mixich, expert politici de sănătate, Observatorul Român de Sănătate.

Un studiu internaţional recent spune că principalele cauze ale rezistenţei la antibiotice sunt corupţia şi nerespectarea regulilor.

Rămânem campionii Europei la folosirea antibioticelor fără prescripţie medicală, inclusiv pentru tratarea răcelilor banale la copii. Tot la cei mici, mulţi medici prescriu inutil antibiotice, la insistenţele părinţilor speriați.

„Una din principalele cauze de folosire inadecvată a antibioticelor este excesul de prescripție. Din două motive, unul că se așteaptă părintele să primească. Şi al doilea că este uşa cea mai comodă de ieşire dintr-o situaţie pentru medicul pediatru sau medicul de familie”, afirmă Mihai Craiu, medic primar pediatru.

Şi industria farmaceutică a încurajat abuzul de antibiotice, prin mijloace de promovare chestionabile – arată un raport al Observatorului Român de Sănătate.

În ultimii zece ani, nu s-au mai dezvoltat molecule noi de antibiotic.

„Pe de-o parte că să descoperi o nouă moleculă, trebuie o investiţie foarte mare. Pe de altă parte, că să-ţi amortizezi investiția, ar trebui să poţi să utilizezi o perioadă destul de lungă produsul respectiv. Iar antibioticele sunt nişte produse care nu se utilizează permanent”, spune Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului Sănătăţîi.

Aflați mai multe pe  pe digi24.ro

Diverse

Lumina albastră îţi face ochii să se autodistrugă

Published

on

By

Expunerea excesivă la lumina albastră reprezintă un pericol pentru ochi şi contribuie la pierderea vederii în timp.

Cercetătorii din cadrul Universităţii din Toledo, SUA, au descoperit cum funcţionează acest efect toxic. Conform Science Alert, informaţiile sunt extrem de importante pentru persoanele ce au un risc crescut de dezvoltare a afecţiunilor oculare degenerative.

Pentru persoanele care nu sunt supuse acestui risc, descoperirea reprezintă un motiv în plus pentru limitarea utilizării ecranelor cu lumină rece noaptea.

„Nu este un secret faptul că lumina albastră este dăunătoare pentru vedere, prin intermediul distrugerii retinei”, a declarat chimistul Ajith Karunarathne. „Experimentele noastre explică cum are loc degradarea şi sperăm că aceste informaţii să contribuie la dezvoltarea terapiilor pentru încetinirea degenerescenţei maculare”, a adăugat el.

Degenerescenţa maculară asociată vârstei implică degradarea celulelor care se află în spatele ţesutului sensibil la lumină din interiorul globului ocular. Treptat, retina se distruge şi lasă în urmă un punct de orbire care se dezvoltă în timp.

Lungimile de undă ale luminii albastre şi violet sunt cele care agravează degenerescenţa maculară. Karunarathne şi echipa sa a analizat chimicala din retină, denumită retinal. „Este necesară existenţa continuă a moleculelor retinale pentru a putea vedea. Fotoreceptorii sunt nefolositori fără retinal ce este produs de ochi”, a declarat Karunarathne

Retinalul este o formă a vitaminei A ce reacţionează la lumină prin schimbarea formei sale. De obicei, transformarea unei forme a retinalului este reversibilă, însă la unele persoane procesul nu funcţionează corect şi duce la apariţia acumulărilor. În cantităţi suficiente, transformarea retinalului în ATR este considerată toxică. Acest lucru are loc deoarece ATR-ul are tendinţa să se transforme în lipofuscină, molecule ce au capacitatea să distrugă structurile celulare.

Cercetătorii au adăugat retinalul diferitelor culturi de celule şi au analizat rezultatele în timp ce erau expuse diferitelor lungimi de undă ale luminii. Se pare că lipofuscina nu este unul dintre vinovaţi în acest caz.

Atunci când ambele forme ale retinalului erau expuse lungimilor de undă ale luminii albastre, echipa a observat o deformare a membranei celulelor, urmată de o creşterea a nivelului de calciu ce a schimbat forma celulei. În cele din urmă, aceste procese au dus la moartea celulei.

Aceste efecte nu au fost observate şi în timpul depunerii retinalului la alte culori. Se pare că albastru a stimulat molecula încât aceasta a devenit toxică.  „Toxicitatea generată de retinal prin intermediul luminii albastre este universală. Poate ucide orice tip de celulă”, a declarat Karunarathne.

Sursa: descopera.ro

Citește mai departe>>

Medicină

Nanoroboţii, folosiţi în proceduri revoluţionare pentru distrugerea tumorilor canceroase

Published

on

By

Ideea utilizării unor armate de roboţi extrem de mici în corpurile umane pentru efectuarea de operaţii a fost o temă a domeniului ştiinţifico-fantastic de zeci de ani. Abia acum însă au apărut noi perspective pentru tratarea cancerului, cercetătorii folosind cu succes, în premieră, roboţi de dimensiuni nanometrice pentru tratarea tumorilor canceroase la şoareci, informează cotidianul Financial Times.

Cercetătorii Universităţii de Stat din Arizona şi Centrului Naţional pentru Nanoştiinţă şi Tehnologie al Academiei chineze de Ştiinţe au injectat nanoroboţi în fluxul sanguin al şoarecilor. Nanoroboţii profilaţi potrivit ADN-ului au vizat vasele de sânge din jurul tumorilor canceroase, injectându-le cu medicamente specifice pentru oprirea alimentării.

Potrivit studiului, publicat în revista Nature Biotechnology, tratamentul a avut succes în diminuarea tumorilor canceroase.

Oamenii de ştiinţă analizează posibilitatea folosirii nanoroboţilor pentru o serie de probleme de sănătate, nu doar pentru tratamentele anticancer, ci şi pentru deblocarea vaselor de sânge, efectuarea de biopsii şi măsurarea nivelurilor anumitor substanţe chimice în zone inaccesibile.

Nanoroboţii au dimensiuni cuprinse între 0,1 şi 10 microni. Dispozitivul este prea mic pentru a i se adăuga un element de genul unui motor, cip sau cameră, explică Eric Diller, profesor asistent la Universitatea din Toronto. Nanoroboţii profilaţi potrivit ADN-ului, de genul celor folosiţi în testele cu şoareci, au demonstrat că pot trimite cu precizie cantităţi mici de medicamente.

Înainte de a se ajunge la efectuarea de teste clinice, nanoroboţii chirurgicali trebuie să depăşească o serie de obstacole. Cea mai mare provocare este trimiterea unui nanorobot într-un anumic loc al corpului, în contextul vitezei şi frecvenţei fluxului sanguin.

Piaţa nanomedicinei era estimată la valoarea de 138,8 miliarde de dolari în anul 2016, potrivit Institutului Grand View Research.

Sursa: MEDIAFAX

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister