Articole adăugate recent

Considerdat unul dintre cele mai misterioase scrieri descoperite vreodată, scris într-un alfabet necunoscut, cu imagini ale unor plante inexistente, semne zodiacale şi nuduri feminine scăldându-se în bazine diforme, manuscrisul lui Voynich (246 de pagini) reprezintă unul dintre cele mai mari mistere descoperite vreodată. Din 1969, este păstrat în ”Beinecke Rare Book and Manuscript Library” de la Yale University din New Haven, Connecticut.

De la descoperirea sa în secolul al XIX-lea, istorici şi criptografi au încercat să descifreze paginile manuscrisului Voynich, inclusiv specialiştii în spargerea de coduri din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Nimeni nu a reuşit să dezlege, în cei peste 500 de ani care se presupune că ar fi trecut de la redactarea manuscrisului Voynich, misterele care înconjoară neobişnuitul document: origini, autor, scriere, imagini sau limba în care a fost redactat. Şi asta după ce, numai în secolul XX, o veritabilă armată de paleografi, inclusiv specialiştii americani care au descifrat codul german „Enigma”, au eşuat lamentabil.

Documentul, care acum se află în biblioteca Universităţii Yale din Statele Unite, a fost redescoperit în 1912 de către anticarul polonez Wilfried Michael Voynich, de unde şi numele manuscrisului. Acesta l-a găsit „într-un vechi castel din Europa”, mai precis la Colegiul Iezuit Mondragone di Frascati, aflat la sud de Roma, unde se pare că manuscrisul fusese dat uitării câteva secole. Specializat în analiza şi evaluarea documentelor vechi, Voynich a remarcat imediat caracterele misterioase şi imaginile cel puţin bizare ce ilustrau cele 246 de pagini îngălbenite de vreme.

MANUSCRISUL Voynich

Nu mai puţin curioasă era şi scrisoarea găsită între paginile sale, datată „Praga 19 august 1666”, trimisă de  Joannes Marcus Marci, rector al Universităţii din Praga, lui Athanasius Kircher, ilustru gânditor şi lingvist al vremii, unul dintre primii cercetători care încercase, printre altele, descifrarea hieroglifelor egiptene.

Profesorul praghez îl ruga pe Kircher să descifreze manuscrisul, oferindu-i şi câteva date privind istoria acestuia. Marci susţinea că documentul ar fi aparţinut regelui Rudolf al II-lea de Habsburg (1552–1612), care îl achiziţionase în schimbul sumei imense de 600 de ducaţi (aproximativ 60.000 de euro astăzi), în speranţa că ar conţine dezlegarea misterului transformării plumbului sau a oricărui alt metal, în aur. Scrisoarea mai menţionează şi că manuscrisul ar fi putut fi opera lui Roger Bacon, renumitul filosof şi alchimist englez din secolul al XIII-lea, una dintre puţinele persoane din Europa acelor vremuri care ar fi avut cunoştinţele necesare creării unei asemenea opere. Joannes Marcus Marci notează în scrisoare că ar fi renunţat de bună voie la document, după ce îşi dedicase zadarnic întreaga viaţă descifrării sale.

Primul posesor cunoscut al manuscrisului, identificat cu precizie după semnătura existentă pe prima pagină, a fost Jacobus Horicicky de Tepenec, devenit prin grija iezuiţilor un bogat chimist şi farmacist la curtea suveranului de la Praga, căruia îi va deveni confident şi sfetnic. După moartea împăratului, manuscrisul s-a găsit cu siguranţă în posesia medicului curţii imperiale şi este de presupus că suveranul îl obţinuse încă din anul 1586, de la o persoană misterioasă. Cele mai multe opinii consideră că această persoană nu era nimeni alta decât John Dee, navigator, astrolog, matematician, magician, ocultist şi spion englez care, pe la 1584, sosise la Praga pentru a preda cursuri despre Roger Bacon.

Prima impresie, lăsată de imaginile din text, ar fi aceea că documentul este unul cu scop farmaceutic, servind cel mai probabil, ca manual, în medicina timpurie. Nici varianta alchimiei nu este de exclusă, atâta vreme cât pentru mult timp s-a crezut, că informaţiile oferite în manuscris duc la transformarea metalelor în aur sau la descoperirea Pietrei Filozofale. Nici teoriile pseudoştiinţifice nu au întârziat să apară, mulţi pasionaţi de criptologie fiind convinşi că manuscrisul Voynich este, nici mai mult, nici mai puţin, un manual cu instrucţiuni lăsat omenirii de către o rasă extraterestră.

Citește și:
Comisia Europeana a decis: "Schimbarea orei trebuie să înceteze". Fiecare țară trebuie sa aleagă o dată pentru totdeauna

După moartea lui Voynich, în 1930, soţia acestuia, Ethel Lilian Voynich (fiica matematicianului Boole) a păstrat originalul timp de aproape 30 de ani în seiful din New York al “The Guaranty Trust Company”. Anne Nill, fosta secretară a lui Voynich şi o bună prietenă a soţiei acestuia, Ethel, devine moştenitoarea manuscrisului şi va încasa doar 15.000 de dolari din vânzarea lui. Ca un amănunt, documentul este asigurat astăzi contra sumei de 1.000.000 de dolari.

În 2014, Stephen Bax, profesor de lingvistică aplicată la Universitatea Bedfordshire, a anunţat că se găseşte pe calea cea bună în ceea ce privește descifrarea ciudatului manuscris. Prof. Bax a folosit analiza lingvistică pentru a încerca să descifreze manuscrisul literă cu literă. Pe baza rezultatelor preliminare, ar putea fi vorba despre o limbă asiatică sau din Orientul Mijlociu. Omul de ştiinţă britanic afirmă că a reuşit, pentru prima oară, să decodifice câteva cuvinte din textul manuscrisului, ce denumesc plante caienupăr, coriandru, spânz, bumbac, negrilică, şofran, precum şi cuvântul Chiron(numele unui corp ceresc, în astrologie).

https://www.youtube.com/watch?v=fpZD_3D8_WQ

Sursa si detalii mai multe pe rador.ro


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați aceste articole !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here