Connect with us

Diverse

Locul de pe Terra, in apropierea unui vulcan extrem de furios, unde plouă cu olivină, cristale semi-prețioase

Published

on

Cu ani în urmă, a fost dat publicității un material științific prin care era formulată o ipoteză conform căreia în sistemul nostru solar există planete unde au loc ploi în care locul picăturilor de apă e ținut de către… pietrele prețioase. Se vorbea, pe atunci, despre posibilele ploi de diamante de pe Jupiter și Saturn. Recent, s-a confirmat că fenomenul există, într-adevăr, producându-se pe planetele Saturn și Uranus. Cine ar fi crezut că un fenomen asemănător a avut loc, de curând, și undeva pe Terra?!

Nu demult, atenția publicului a fost captată de către puternicele erupții ale vulcanului Kīlauea, din Hawaii. Kilauea este nu doar cel mai activ vulcan din Insulele Hawaii, ci și cel mai activ de pe planetă, în momentul de față. În afară de distrugerile și temerile pe care le-a iscat, vulcanul Kilauea le-a oferit oamenilor care locuiesc în vecinătatea sa și cadouri sub formă de pietre semiprețioase.

Pe lângă scurgerile de lavă și cenușa vulcanică ce a țâșnit din crater, ajungând până la o altitudine de 9000 de metri, înspăimântătoarea erupție a determinat și formarea unor minunate cristale de olivină, care au căzut pe pământ, în repetate rânduri, ca o ploaie cu picături rare, prețioase.

Olivina este o substanță care are în componență, în mici cantități, fier, siliciu sau magneziu. Ca substanță minerală, ea este încadrată printre silicați. Ajunsă la suprafață în urma erupțiilor vulcanice, olivina poate fi observată, mai adesea, sub forma unor mici pete de culoare (verde) în rocile vulcanice, cum ar fi bazaltul. Mai rar observabilă este olivina ce a luat forma unor cristale mari și cu aspect clar, pe care bijutierii o numesc peridot și are formula chimică Mg2SiO4 sau Fe2SiO4. Peridotul este o piatră semiprețioasă ce are o duritate cuprinsă între 6,5 și 7.

În urma erupțiilor vulcanului Kilauea, locuitorii din zonele învecinate au avut surpriza să observe, la nivelul solului, cristale verzui cu aspect atrăgător. Plăcerea de a le culege a fost și mai mare, după ce au aflat că sunt mici bucăți de peridot (clasificat printre pietrele semiprețioase).

Violentele erupții ale vulcanului din Hawaii au proiectat cantități considerabile de materie incandescentă în atmosferă, la înălțimi amețitoare. Acolo, în văzduh, temperatura silicaților a scăzut cu repeziciune, astfel că a survenit fenomenul de solidificare. Laolaltă cu alte materii de proveniență vulcanică, fragmentele de olivină („diamante hawaiiene”) proaspăt formate au căzut pe sol sub forma unei ploi (demnă de lumea visului sau de cea a poveștilor).

Citește și:
„Poarta Iadului pe Pământ” craterul care arde din 1971 fără încetare. Localnicii de aici cred că asupra lor s-a abătut un blestem

Spre deosebire de alte planete, pe Pământ fenomenele de acest fel sunt destul de rare. Ca să ai șansa de a vedea pe sol efectele unei ploi de pietre semiprețioase și de a culege fragmentele de peridot provenite din adâncurile Pământului, dar care au făcut cunoștință și cu tăriile văzduhului, trebuie, în mod cert, să locuiești lângă un vecin furios și imprevizibil, precum vulcanul Kīlauea.

Sursa: cunoastelumea.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.

Destinații

Locul din Banat care sfidează nu doar timpul, ci chiar și tehnologia modernă. Turiștii străini sunt atrași ca un magnet de Morile de apă la Rudăria

Published

on

Unul dintre locurile fascinante din România este complexul mulinologic din Banatjudeţul Caraş-Severin. Este vorba despre cele 22 de mori de apă de pe Valea Rudăriei, care încă mai funcţionează. Astfel, turiştii care ajung în comuna Eftimie Murgu pot vedea cum sunt măcinate grânele ca pe vremea dacilor şi pot primi la plecare şi făină măcinată de la săteni. Prin urmare, morile de apă cu ciutură de la Rudăria sfidează nu doar timpul, ci chiar şi tehnologia modernă.

Localnicii se laudă că făina ieşită din aceste mori are un gust unic. Aceste minuni atrag ca un magnet turişti din toate colţurile lumii. O asemenea moară, care macină 130-140 kg de boabe în 24 de ore, este gospodărită de câte 15-25 de familii (rândaşi) din sat. La buna înţelegere, acestea îşi împart rândul, adică cele 12-24 de ore de folosinţă a morii. Localnicii se mândresc cu făina ieşită din morile lor: se pare că ea are un gust deosebit, pentru că roţile mişcate de apă macină încet, spre deosebire de cele acţionate electric, a căror viteză este mai mare.

Pentru ca morile să funcţioneze bine, apa râului a fost direcţionată de localnici prin mici modificări făcute albiei: un tunel săpat în stâncă, o treaptă, un dig mic, un perete, o întăritură din lemn, un culoar îngust. Şuvoiul captat în cădere are astfel destulă putere să învârtă ciutura şi să transmită apoi mișcarea roţilor de moară.

Salba de mori de apă care împodobesc râul Rudărica pe o distanţă de aproximativ trei kilometri reprezintă cel mai mare şi mai spectaculos lanţ de mori de apă din sudul Europei. Cele 22 de monumente istorice de la poalele Munţilor Almăjului sunt considerate unele dintre cele mai importante atracții turistice din Banatul Montan, şi nu numai. Astfel, drumeții care ajung în acest loc ca-n povesti din comuna Eftimie Murgu au impresia că timpul a stat în loc.

Rudărenii au învăţat să macine cereale în astfel de construcţii din lemn cu instalaţii speciale acum sute de ani. În anul 1772, la Rudăria erau consemnate opt mori, însă această metodă de a măcina grânele este folosită încă din secolele II – III. O sută de ani mai târziu, în 1874, la Rudăria existau 51 de mori de apă, dar din cauza inundaţiilor din 1827, 1941 şi 1955, mai mult de jumătate din mori au fost distruse.

Astfel, în acest moment mai funcționează 22 de mori cu ciutură de la Rudăria. La sfârşitul anilor ’90, încep lucrările de recondiţionare a acestor mori cu bani de la Uniunea Europeană. Din păcate, în toamna anului 2014, morile de pe Valea Rudăriei au fost distruse aproape în totalitate de o viitură puternică. Totuşi, acestea au fost refăcute de localnici cu bani de la Guvern, astfel că, în acest moment, turiştii le pot admira.

Citește și:
Legenda Cascadei Bigăr, una dintre cele mai frumoase căderi de apă ale Terrei

Cele 22 de mori, care fac parte din patrimoniul UNESCO, poartă numele constructorului, al locului în care sunt amplasate sau al unei “familii-şef”: “Îndărătnica de la perete”, “Moara din Ţarină”, “Moara cu Tunel”, “Popascu”, etc. La fel ca pe vremea dacilor, localnicii din Rudăria încă macină porumbul şi grâul prin tehnica măturării de piatra morii. Sătenii povestesc că făina obţinută în acest mod este una specială şi are un gust deosebit. Localitatea Rudăria, în prezent Eftimie Murgu, se află la câţiva kilometri de Bozovici.

Surse și detalii mai multe găsiți pe  imperialtransilvania.com sau descopera.ro 

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Diverse

Premieră pentru România. Cercetătorii au aclimatizat aici un nou soi de pepene, de iarnă. Acesta este foarte rezistent la sezonul rece

Published

on

In premieră pentru România, la Buzău, cercetătorii Stațiunii Legumicole de aici au aclimatizat pepenele de iarnă (benincasa hispida), care este un soi nou, provenit din Asia, unde este foarte popular.

Fructele au o greutate cuprinsă între două şi patru kilograme și sunt o sursă bogată de vitamina, în special vitamina C, pe timpul iernii. Pepenele de iarnă este o specie din familia cucurbitaceelor. Fructele sunt gustoase, dulci şi pot înlocui în preparatele culinare pepenele, castravetele şi chiar dovleacul, dar ceea ce este cel mai important, se păstrează foarte bine peste iarnă, spun specialiștii.

Spre deosebire de pepenele roşu sau galben, cel de iarnă creşte pe boltă, asemenea strugurilor. Are o greutate între două şi patru kilograme şi rezistă chiar şi câteva luni după ce a fost cules.

Anul acesta am făcut documentaţia şi începând cu anul viitor va fi înscris în vederea omologării şi brevetării. Producţia depăşeşte 60 de tone la hectar, o producţie foarte mare, o plantă produce circa 15-20 de fructe, iar dacă sunt lăsate să ajungă la maturitate numărul lor scade la 8-10 fructe pe plantă. Fructele sunt gustoase, dulci şi pot înlocui în preparatele culinare pepenele, castravetele şi chiar dovleacul, dar ceea ce este cel mai important, se păstrează foarte bine peste iarnă, aşa cum se păstrau la ţară dovlecii de plăcintă, şi îşi menţin prospeţimea în condiţii naturale, de cămară de magazie. Încă din acest an putem oferi seminţe promoţional cultivatorilor, iar cei care doresc informaţii privind cultivarea acestuia vor fi oferite cu promptitudine”, a declarat pentru Agerpres, cercetătorul Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice.

Cercetătorii mai spun ca atunci cand  fructul este foarte tânăr, se poate consuma asemenea castravetelui şi este asociat saltelor. Pe măsură ce se măreşte, se schimbă metoda de utilizare orientându-se către preparatele în care se folosește dovlecei.

Citește și:
Astronomii au pierdut urma a peste 900 de asteroizi care orbitează destul de aproape de planeta noastră

Noul pepene este bun în murături, iar atunci când este copt, poate fi confiat, pentru că devine dulce. Şi seminţele pot fi consumate, asemenea celor de dovleac. Pepenele de iarnă este o delicatesă în bucătăria asiatică. În China, e apreciat nu doar pentru gustul său, ci şi pentru conţinutul bogat de vitamine, magneziu şi potasiu. De acolo s-au inspirat cercetătorii buzoieni, care au adus seminţele din Asia şi acum încearcă să omologheze noul soi în România. Află mai multe despre acest soi de pepene aici 

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister