Connect with us

Medicină

Lacrima viței de vie și seva de mesteacăn remedii naturale din bătrâni, uitate astăzi, dar care îi surprind și pe medici. Primăvara este sezonul recoltării acestor minuni terapeutice

Published

on

Din bătrâni se spune  că, cine bea primăvara „lacrimi” de viţă-de-vie nu va plânge tot anul şi va avea noroc şi belşug în casă. Viticultorii știu că la tăierile de primăvară ale viţei-de-vie, din ramuri curge picătură cu picătură, un lichid transparent cu gust dulce-sălciu. Se numește „plânsul” viei. Aceste picături de sevă sunt numite popular şi „lacrimi”.

Viţa-de-vie îşi vindecă ramurile amputate, cu ajutorul unei răşini similare unui lichid ce se scurge picătură cu picătură, sub forma unor mici lacrimi. Reprezintă mult mai mult decât niște picături de apă. lichidul se poate strânge în sticluţe, care se leagă la capătul ramurilor tăiate şi seva recoltată se folosește în scopuri terapeutice.

Produsul se poate păstra în sticle curate, închise la culoare și astupate ermetic. Seva viţei-de-vie este un leac tradițional cunoscut de mii de ani. În medicina tradițională românească este numită „apă vie„. Încă din cele mai vechi timpuri se folosea pentru a proteja sănătatea ochilor.

Chiar și medicii oftalmologi recunosc proprietățile antihemoragice, antiinflamatoare și nontoxice ale sevei . Lichidul are efect antiseptic, crește rezistența ochilor și pielii la infecții. Conține viniferin A” un antioxidant de 62 ori mai eficient decât vitamina C, un remediu excelent pentru ochi dar și pentru piele, ten, buze. De aceea seva viței-de-vie este folosită pentru tratamentul bolilor de ochi și pentru spălarea feței.

Lacrimile viei sunt utile şi în cazuri de dischinezie biliară, colecistită şi litiază biliară. Cu seva de la viţa-de-vie pot fi vindecate şi unele leziuni ale pielii, iar în amestec cu usturoi pisat, lichidul întăreşte rădăcina părului şi împiedică formarea cheliei.

O altă sevă terapeutică, este si cea a mesteacănului.

Mesteacănul, denumit și arborele vieții, este originar din Siberia, însă crește și la noi în zonele de dealuri și câmpii. Seva de mesteacăn este cunoscută pentru capacitățile sale deosebite care au fost testate de-a lungul anilor prin numeroase studii medicale și se poate utiliza atât intern, cât și extern.

Care sunt efecte binefăcătoare ale sevei de mesteacăn?

Este un foarte bun tonic fizic și psihic. Pentru efecte benefice se administrează 2 ml de câte 2 ori pe zi, dimineața și seara, timp de 3-4 săptămâni la adulți, iar la copiii peste 10 ani, 1 ml de două ori pe zi, în acelaşi interval.

Mesteacănul conține principii active care au acțiune diuretică, antiinflamatoare și antibacteriană, prin urmare se poate utiliza în tratarea și prevenirea cistitei. Se recomandă consumul a câte 1 litru pe zi , timp de 2-3 săptămâni.

Combate reumatismul, dacă se administrează 1 litru pe zi timp de 3 săptămâni, iar pentru intensificarea efectului se pot aplica și cataplasme cu pulbere de scoarță de mesteacăn.

În bolile de ficat, este ideal consumul a câte o cană de suc proaspăt de mesteacăn sau infuzie de mesteacăn de cel puțin 3 ori pe zi.

Poate combate părul gras dacă se întinde seva pe păr înainte de spălare. Efectele vizibile se observă după aplicarea de 5-6 ori la 2-3 zile . Astfel, părul va fi mult mai sănătos, mai rezistent și mai strălucitor.

Seva de mesteacăn concentrează toate substanțele nutritive necesare creșterii arborelui: glucoza și fructoza ( conferă gust ușor dulceag ), aminoacizi, vitamina C, minerale ( calciu, magneziu, mangan, zinc, fosfor , sodiu, fier ). Acești nutrienți se află în proporții optime și se asimilează cu ușurință în organism. O poți procura de la plafar.

Colici renale, litiaza renala – se beau intre orele 8-12, dimineata, pana la 600 ml de seva proaspata de mesteacan, in cure de minimum 5 zile. Are efecte foarte puternice de dizolvare a calculilor renali, de stimulare a activitatii rinichilor si implicit a diurezei.

Intoxicatii cronice – se face o cura de o saptamana, in care se bea jumatate de litru de seva pe zi, de preferinta dimineata, pe stomacul gol. Procedura se recomanda la inceput de primavara, persoanelor care sufera de: guta, reumatism, dermatoze diverse, colita de putrefactie.

Cresterea parului – dupa spalarea parului cu sampon, se face o clatire dublata de un masaj la radacina, cu seva proaspata de mesteacan (procedura dureaza 10 minute), dupa care parul se mai clateste o data cu apa curata.

Combate guta
Artrita se poate ameliora cu ajutorul curei pe bază de sevă de mesteacăn, administrată pe parcursul a trei săptămâni (un litru pe zi). Efectele antireumatice ale sevei sunt amplificate prin aplicarea externă de cataplasme cu pulbere de scoarţă demesteacăn pe articulaţiile afectate. Acelaşi tratament se foloseşte şi pentru tratarea cu succes a gutei.

Elimină pietrele la rinichi

Pietrele la rinichi pot fi eliminate printr-o cură de 20 de zile cu sevă de mesteacăn, pe care o puteţi găsi în magazinele cu specific naturist. În prima zi se consumă 0,5 litri, în a doua zi, 0,6 litri, până ajungeţi în cea de a cincea zi la un litru, cantitate ce se va bea vreme de zece zile, după care scade gradat cu câte 0,1 litri pe zi, aşa încât în ultima zi de cură să se consume din nou 0,5 litri de sevă.

Psoriazisul şi-a găsit leacul!

Se pun pe leziunile produse pe piele comprese cu sevă de mesteacăn, ce se ţin vreme de o oră. În paralel se face o cură internă cu câte un litru de sevă pe zi. Efectul antibacterian se va face simţit din plin la nivelul pielii afectate!

De ajutor în obezitate

Seva de mesteacăn are o extraordinară forţă de a purifica organismul. Un litru pe zi din acest remediu, consumat intern, elimină apa suplimentară din organism, amplifică tranzitul intestinal şi accelerează metabolismul.

Asociat cu o dietă săracă în carne, grăsimi şi dulciuri, remediul este ideal pentru o cură de slăbire, ajutând la scăderea accelerată în greutate, fără a pune în pericol sănătatea (seva de mesteacăn conţine acizi organici, săruri minerale de potasiu, calciu, magneziu şi cupru, vitaminele B şi C).

Cum obţinem seva miraculoasă

Dacă vreţi să preparaţi singuri seva de mesteacăn, colectaţi seva în lunile martie şi aprilie, atunci când copacul revine la viaţă. Se obtine prin sfredelirea in adancime (4-8 cm) a trunchiului sau, mai bine, a unor ramuri tinere viguroase, din care va incepe sa curga un lichid limpede, cu gust acrisor-dulceag: seva de mesteacan.

Aceasta operatiune se face numai cu mestecenii maturi, iar dupa colectarea a 250-500 ml de seva (1-2 cani), se unge imediat orificiul cu rasina, pentru a opri scurgerea, care altfel ar afecta vitalitatea copacului. După colectare, seva va fi strecurată cu ajutorul unui tifon.

Este necesar ca, după ce se încheie colectarea, crestătura făcută în trunchi să fie acoperită cu ceară, răşină sau smoală, pentru ca astfel mesteacănul să nu fie supus la unele infecţii ce se pot strecura prin acea crestătură, ferindu-l de boală sau chiar de uscare şi de moarte.

Modul de administrare

Seva de mesteacan se consuma pe cat posibil imediat dupa recoltare, cand inca este foarte proaspata, iar vitaminele, enzimele si alte substante organice complexe din compozitia sa nu sunt oxidate.

Citește și:
Afecțiuni produse în corpul uman de cuptoarele cu microunde cărora mulți nu le-ați dat suficientă importanță până acum

Pentru tratament se recomandă 0,5-1 litri pe zi la adulţi, în timp ce pentru copiii între 8 şi 12 ani, 200-500 ml pe zi sunt suficienţi, iar pentru cei între 4 şi 8 ani, numai 100-300 ml pe zi. Durata curei nu este condiţionată, de obicei, decât de perioada în care seva e secretată de copac.

Surse: frunzaverde <> romaniatv.net

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Povestea extraordinarei familii Leonida – o familie de genii care a uimit lumea

Published

on

By

Sunt puţine familii în Romania care şi-au adus o contribuţie atât de substanţială în progresul ţării prin absolut toţi membrii ei, fiecare devenind o personalitate în domeniul în care a activat. Este vorba despre membrii familiei Leonida, atinşi de aripa îngerului genialităţii, caractere puternice, de o moralitate ireproşabilă, cu dragoste de oameni, modele atât pentru contemporani cât şi pentru generaţiile de maine.

Cei mai cunoscuţi dintre ei sunt Elisa Leonida Zamfirescu (prima femeie inginer din Europa), Gheorghe Leonida (sculptor în colectivul lui Paul, cu care a realizat celebra statuie Christos Mântuitorul, de pe muntele Corcovado din Rio de Janeiro), Adela Leonida Paul (medic oftalmolog al Casei Regale, directoare a spitalului „Vatra Luminoasă“) şi Dimitrie Leonida (inginer energetician, creator al Muzeului Tehnic).

Momentul de glorie al acestei familii de români străluciţi începe cu ofiţerul de carieră Anastase Leonida (1849-1918) şi soţia acestuia Matilda (1855-1950). El, român născut în Muntenia, ea franţuzoaică get-beget (înainte de căsătorie se numea Matilde Gill), ba chiar pariziancă de mai multe generaţii.

S-au cunoscut în „micul Paris”, Bucureştiul de sfârşit de secol XIX, şi s-au căsătorit în scurt timp căci, după cum se menţionează în cronicile familiei „se potriveau de minune”. Ea – stilată, elegantă, inteligentă şi de o frumuseţe răpitoare, el – organizat, disciplinat, cu minte sclipitoare şi cu o determinare ieşită din comun.

10 copii şi o viaţă itinerantă

După cum se consemnează  în  lucrarea „Personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti: Familia Leonida” (apărută în 2004 la Bucureşti, ed. Ion Basgan, autori: Gabriel Năstase, Mihai Olteanu, Paul Dudea), familia Leonida a dus o viaţă aproape nomadă, mai ales din cauza faptului că Anastase era nevoit (fiind colonel şi apoi general la arma Geniu) să coordoneze mari lucrări militare şi civile de pe teritoriul foarte tinerei Românii.

Familia l-au urmat, în mod firesc, aşa că, în deceniile următoare, dintre cei 10 copii ai familiei, unul s-a născut la Fălticeni (primul dintre băieţi, Dimitrie, fondatorul Muzeului Tehnic), altul la Vaslui (natalia, cea mai mare dintre fete), alţi şase la Galaţi, iar ceilalţi la Bucureşti.

În ciuda faptului că familia nu a prins rădăcini în oraşele în care a ajuns, toţi cei 10 copii au primit o educaţie de excepţie. Toţi vorbeau fluent mai multe limbi de circulaţie mondială, toţi au învăţat carte şi au exceleat în domeniile în care au activat. Câţiva, însă, n-au fost doar oameni deosebiţi, ci s-au dovedit adevărate genii: Dimitrie Leonida, Gheorghe Leonida, Eliza Leonida Zamfirescu, Adela Leonida Paul şi Natalia Leonida.

Elisa, prima femeie inginer din Europa

Elisa Leonida s-a născut la Galaţi, pe 10 noiembrie 1887 şi a studiat şcoala primară la Galaţi, apoi la Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti, obţinând bacalaureatul la secţia reală a Liceului „Mihai Viteazul”.

După terminarea liceului, s-a înscris la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti (precursoarea Politehnicii din zilele noastre), însă a fost respinsă din start din cauza prejudecăţilor vremii, care refuzau dreptul femeilor de a urma o astfel de facultate. A încercat şi la alte şcoli tehnice din România, însă peste tot a primit acelaşi răspuns, după cum avea să consemneze Eliza Leonida în jurnalul personal: „Locul femeilor este la cratiţă!”

Nemaiavând alternative, dar ferm convinsă că trebuie să devină inginer, pleacă, în anul 1909, în Germania şi se înscrie la Academia Regală Tehnică din Berlin. În fapt, este prima femeie student a acestei universităţi, căci şi în Germania existau prejudecăţi bine înrădăcinate cu privire la rolul femeilor în societate.

Cu timpul, cu răbdare şi dârzenie, a câştigat admiraţia profesorilor şi colegilor. La înmânarea diplomei de absolvire (în anul 1912, cu specializarea „Chimie”), decanul Hoffman ar fi declarat: „Die Fleissigste der Fleissigsten” (cea mai silitoare dintre silitori).

Izbucnirea Primului Război Mondial avea să-i schimbe radical viaţa. Se înscrie în organizaţia „Crucea Roşie“ şi pleacă pe front. I s-a încredinţat chiar conducerea unor spitale de campanie în apropiere de Mărăşeşti, fiind decorată cu ordine şi medalii româneşti şi străine.

Elisa Leonida

Pe front l-a întâlnit şi pe viitorul ei soţ, inginerul Constantin Zamfirescu, nimeni altul decât fratele cunoscutului scriitor Duiliu Zamfirescu, cu care s-a căsătorit, pe front, în localitatea gălăţeană Ghidigeni (probabil la conacul familiei Hrissoveloni), în 1918. Interesant este că la nuntă a participat şi Regina Maria, momentul consfinţind faptul că între Familia Regală şi familia Leonida existau deja legături strânse.

După război, şi-a reluat activitatea la Institutul Geologic, unde a condus un laborator de analize, în care a elaborat metode originale, raţionalizări, a introdus tehnici noi şi a efectuat studii importante, toate având ca scop cunoaşterea bogăţiilor subsolului ţării noastre.

Doctoriţa genială a Casei Regale

Doctoriţa Adela Leonida Paul s-a născut la Galaţi, în 7 aprilie 1890 şi avea să devină unul dintre cei mai importanţi medici oftalmologi pe care i-a avut România, cu o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea ştiinţei medicale.

În 1918, cu puţin timp înainte de încheierea războiului, îşi ia doctoratul în medicină, la Iaşi, cu lucrarea „Complicaţiile tifosului exantematic la ochi”, obţinând calificativul „Magna Cum Laude“. În Moldova avea să aibă primele contacte cu familia regală a României. În octombrie 1918, în conacul familiei Hrisoveloni din Ghidigeni, o întâlneşte pentru prima oară pe Regina Maria, care venise la nunta lui Constantin Zamfirescu (fratele cunoscutului scriitor Duiliu Zamfirescu), cu Elisa Leonida, sora Adelei şi prima femeie inginer din Europa.

După terminarea Primului Război Mondial, Adela revine la Bucureşti şi este numită, la doar 29 de ani, directoare a Orfelinatului de orbi Vatra Luminoasă. Imediat după numire, înfiinţează o tipografie care tipărea în Braille (cu simboluri în relief, astfel încât să poată fi „citite” cu degetele de către orbi), în care se vor tipăr ani de-a rândul manuale pentru clasele primare şi de liceu, atît de necesare şcolilor speciale pentru nevăzători.

Adela Leonida Paul

După numai un an, în 1920, se înfiinţează la Bucureşti Spitalul de Ochi „Vatra Luminoasă”, unde Adela va fi primul director. Deja faima i se răspândise, iar Casa Regală a României o numeşte oftalmolog oficial al Curţii şi o împuterniceşte să o opereze de cataractă pe Regina Maria. Operaţia are succes, iar laudele nu mai contenesc să vină, în presa vremii, la adresa doctoriţei Leonida.

Fondatorul Muzeului Tehnic al României

Dimitrie Leonida s-a născut la 23 mai 1883, la Fălticeni. Şcoala primară a început-o la Galaţi în 1890, clasa a III-a a terminat-o la Buzău, de unde a mers la Bucureşti la şcoala Clemenţa, apoi la Şcoala Primară Petrache Poenaru din Bucureşti.

În anul IV va concepe proiectul „Metropolitanului din Bucureşti”, cu linia principală Gara de Nord-Sf. Gheorghe-Calea Moşilor şi ramificaţia Sf. Gheorghe-Filaret , fiind printre cei dintâi care au propus construirea unei reţele de metrou în Bucureşti, iar proiectul de diplomă va avea ca tema „Complexul hidrotehnic şi hidroenergetic al Bistriţei din regiunea Bicaz”.

Deşi a avut oferte de la renumita firmă Siemens pentru un contract pe 5 ani şi de la Şcoala Politehnică din Charlottenburg pentru un post de asistent, Dimitrie Leonida s-a întors în România în anul 1908, cu titlul de „Elektroingenieur”, şi s-a angajat la Primăria capitalei, unde s-a ocupat de verificarea instalaţiilor electrice noi ce urmau să fie racordate la reţea, problema tramvaielor, abordează problema metroului al cărui prim proiect îl făcuse în anul IV de facultate şi construirea unui canal navigabil Argeş – Bucureşti – Dunăre, cu port la Bucureşti şi centrale hidroelectrice la Bucureşti, Orăşti, Budeşti, Fundeni.

În anul 1908 Dimitrie Leonida a înfiinţat prima Şcoală de Electricieni şi Mecanici din România, care va funcţiona peste 45 de ani şi va pregăti mii de specialişti din domeniul electric şi mecanic. Un an mai târziu, în 1909, a înfiinţat şi primul Muzeu Tehnic din România (actualul Muzeu Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida”), pe care îl donează în 1951 statului român prin Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice.

Dimitrie Leonida

În anul 1912 a proiectat centrala termoelectrică de la Grozăveşti, iar în anul 1914 a proiectat Centrala de la Botoşani. Împreună cu Nicolae Caranfil (viitorul director al Societăţii Comunale Bucureşti şi al Societăţii Generale de Gaz şi de Electricitate), Christea Niculescu şi prof. Andronescu, a înfiinţat în anul 1913 societatea Energia, prima societate particulară românească din domeniul electrotehnic.

Omul care a sculptat cea mai cunoscută statuie a lui Iisus

Gheorghe Leonida s-a născut la Galaţi, în 1892. Când tatăl său, un ofiţer de carieră, a fost nevoit să părăsească oraşul Galaţi, Gheorghe l-a urmat la Bucureşti, unde a absolvit liceul apoi a continuat studiile la departamentul de sculptură a conservatorului de Arte Frumoase.

În 1925, s-a mutat la Paris, unde Paul Landowski tocmai primise contractul pentru realizarea statuii gigantice Christos Mântuitorul din Rio de Janeiro. Gheorghe Leonida a fost angajat de către Landowski să sculpteze capul statuii. Lucrarea a început în 1926 şi a fost finalizată în 1931.

Gheorghe Leonida

Întors în România, Gheorghe Leonida a continuat să sculpteze. A murit în primăvara anului 1942, căzând de pe acoperişul casei familiei sale din Bucureşti, în timp ce culegea flori de tei. Lucrările sale pot fi văzute la Castelul Bran, Muzeul Naţional de Artă şi în alte muzee importante din Bucureşti.

Natalia, primul director al Liceului „Regina Maria”

Natalia Leonida, fiica intelectualilor Anastase Leonida şi Matilda Gill, a urmat cursurile liceale în limba franceză la „Notre Dame de Sion” din Galaţi şi pe cele universitare la Facultatea de Litere de la Sorbona (1887–1901), concomitent cu Şcoala Normală Superioară din cadrul aceleiaşi universităţi; şi-a obţinut şi licenţa în filologie modernă la Universitatea Bucureşti (1904).

La reîntoarcerea în ţară a cerut Ministerului Instrucţiunii Publice dreptul de a profesa, fiind repartizată ca profesoară de limba franceză la Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova, apoi la Liceul externat de fete nr. 1 din Bucureşti. La 1 noiembrie 1927, Natalia Leonida este învestită directoarea acestui liceu, devenit acum „Regina Maria”.

Face eforturi pentru a-l înzestra cu dotări ultramoderne: cabinete, laboratoare, bibliotecă, sală de gimnastică, sală de pregătire pentru Crucea Roşie, sau pentru introducerea unor discipline extraşcolare, de tip european, care să dezvolte, pe lângă intelect, şi patriotismul, cum ar fi „Cercetăşia”.

Talentată pianistă, Natalia avea să o ajute pe sora ei, Adela Leonida Paul, la transcrierea în Braille, în premieră în România, a numeroase partituri muzicale, dar şi a operelor din literatura română şi universală.

Generalul Paul Leonida

Foarte cunoscut a fost şi Paul Leonida (1885-1982) care a avut o carieră militară exemplară. A participat, ca ofiţer, la Primul Război Mondial, iar în Al Doilea Război Mondial avea gradul de general, fiind comandatul Secţiei Operaţiuni din cadrul Marelui Stat Major al Armatei Române.

Citeste mai mult: adev.ro/pbcejd

Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Recomandările zilei

Diverse18 ore ago

Povestea extraordinarei familii Leonida – o familie de genii care a uimit lumea

Sunt puţine familii în Romania care şi-au adus o contribuţie atât de substanţială în progresul ţării prin absolut toţi membrii...

Diverse19 ore ago

Deşi nu doare, ficatul dă alte semne prin care „anunţă” că este bolnav. Cel mai simplu test prin care afli dacă ficatul tău e sănătos

Ficatul este cel mai activ organ din corpul uman, din punct de vedere metabolic. În pofida acestui fapt, atunci când...

Diverse3 zile ago

Secretele minţii umane. Cele două mecanisme care ne controlează viaţa şi greşelile cognitive care ne influenţează deciziile

Psihologul Daniel Kahneman susţine că gândirea umană este controlată de două sisteme: sistemul 1, pe care îl numeşte „thinking fast”...

Medicină3 zile ago

Bioritmul organelor interne și orele de refacere ale acestora. Țineți cont ca acestea au o activitate maximă timp de 2 ore pe zi

Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor interne. Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult,...

Diverse4 zile ago

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era...

Diverse5 zile ago

Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între minte şi organele vitale

Între starea de spirit şi corpul fizic există o legătură profundă. Această legătură este intermediată de nervul vag, care este...

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister