Connect with us

Istorie

Cel mai înalt om care a trăit vreodată. La 8 ani avea 1,80 m, la 13 ani avea 2,43 m, iar înainte de moarte avea 2,72 m

Published

on

Robert Pershing Wadlow a fost cea mai înaltă persoană din istorie, fapt confirmat şi de către cei de la Cartea Recordurilor. Înainte de a deceda, la vârsta de 22 de ani, el avea o înălţime de 2,72 metri şi cântărea 199 de kilograme. Chiar dacă ajunsese o înălţime remarcabilă, Robert nu dădea semne că s-ar opri din creştere.

S-a născut la data de 22 februarie 1918, în Alton – Illinois, fiind primul copil al soţilor Harold şi Addie Wadlow. Robert a fost un copil normal la naştere, cântărind undeva la 3,6 kilograme, însă a început să crească rapid din cauza hiperactivităţii glandei pituitare.

La şase luni, el a ajuns să cântărească aproape 14 kilograme, iar un an mai târziu avea să cântărească peste 28 de kilograme. La vârsta de opt ani, Robert Wadlow avea 1,80 metri şi cântărea 77 de kilograme. Soţii Wadlow au mai avut două fete şi doi băieţi, însă aceştia nu au avut astfel de probleme de creştere. Robert a crescut într-o familie normală, cu nişte părinţi ce şi-au iubit mult copiii. La vârsta de nouă ani viaţa lui Robert s-a schimbat. Din cauza staturii sale ieşite din comun, Robert Wadlow a devenit un subiect senzaţional de presă pentru perioada anilor ’20 şi ’30. Reporterii şi fotografii de la majoritatea ziarelor din Statele Unite ale Americii au început să viziteze locuinţa familiei Wadlow pentru a realiza tot felul de articole cu privire la „micul” gigant.

În scurt timp, Robert a devenit cunoscut în întreaga lume. Oamenii se înghesuiau să ajungă la Alton pentru a vedea cu ochii lor „băiatul gigant”. Unii s-au comportat respector, însă alţii l-au jignit pe tânărul cu o înălţime remarcabilă. La vremea respectivă circurile recrutau oameni care mai de care mai deosebiţi pentru spectacolele lor. Astfel că Robert a primit oferte pentru a apărea pe ecran, însă familia sa nu a dorit să aibă de-a face cu aşa ceva. La data de 25 ianuarie 1930, pe când avea vârsta de 11 ani, Robert Wadlow a fost examinat pentru prima dată de către specialiştii Universtităţii Washigton, la Spitalul Barnes din St. Louis.

Cu această ocazie, familia lui Robert a aflat despre hiperactivitatea glandei pituitare ce a cauzat creşterea rapidă a tânărului. Robert a fost admis la Asociaţia Creştină a Tinerilor din Alton, unde a început să practice înotul, baschetul, să colecteze timbre şi să facă fotografii. La 13 ani avea 2,43 de metri şi 122 de kilograme La vârsta de 13 ani, el s-a alăturat organizaţiei Boy Scouts. Robert era cel mai mare membru din lume al acestei organizaţii, cântărind 122 de kilograme şi având o înălţime de 2,43 metri. În adolescenţă, Robert avea interese tipice pentru băieţii de vârsta sa. Lui îi plăcea să facă poze, să citească, să colecteze timbre şi să asculte radio. Robert Wadlow a fost un elev conştiincios, având note peste media liceului.

El era foarte popular şi activ în numeroase activităţi extracurriculare. Aceasta a fost acceptat de către colegii săi. Robert a absolvit liceul în 1936. După ce a absolvit liceul, Robert s-a înscris la Colegiul Shurleff, cu intenţia de a obţine o diplomă în drept. Cu toate că a primit o bursă la Colegiul Shurleff din Alton, el a trebuit să renunţe după doar un an de zile, din cauza dificutăţilor cu care se deplasa dintr-o clădire în alta, mai ales pe timpul iernii când pe jos era gheaţă.

Robert se considera a fi un ambasador al bunăvoinţei şi nu un exponat uman, astfel că a respins mai multe invitaţii de a apărea în spectacole de circ. Totuşi, în anul 1937, el a primit o propunere ce a fost greu de respins. Chiar şi aşa, Robert a stipulat în contractul semnat că va apărea doar în spectacolele organizate la Madison Square Garden şi Boston Garden, de două ori pe zi, timp de câte tre minute. El a cerut să fie în centrul scenei şi să poarte doar un costum simplu. În anul 1938, Robert a efectuat un turneu de promovare pentru Compania Internaţională de Încălţăminte, pentru a promova pantofii Peters. Harold, tatăl său, a renunţat la slujba sa de muncitor de la o companie de petrol pentru a-l putea însoţi pe fiul său în călătoriile acestuia. Robert şi tatăl său au vizitat 800 de oraşe şi 41 de state, ei călătorind cu o maşină modificată pentru ca „gigantul” să poată sta confortabil. Harold a scos scaunul pasagerului din faţă astfel că Robert putea sta pe bancheta din spate şi să-şi întindă picioarele foarte lungi.

Recomandare: Misterul morții celui mai înalt român care a trăit vreodată. Ar fi fost ucis de MAFIE la 22 de ani

Acesta şi-a ocupat restul scurtei asale vieţi cu apariţii publice. Robert Wadlow a devenit una dintre cele mai populare vedete americane ale vremii. Prin felul său de a fi, Robert s-a ales cu porecla „Gigantul gentil”. Când a fost întrebat la radio dacă îl deranjează faptul că oamenii se holbează la el în timp ce merge pe stradă, Robert a avut un răspuns foarte calm, spunând că nu îl deranjează câtuşi de puţin. Problemele cu picioarele i-au grăbit sfârşitul În ultima perioadă a vieţii sale, „Gigantul gentil” a avut nevoie de o cârjă pentru a se putea deplasa, deoarece picioarele sale simţeau o presine foarte mare din cauza dimensiunii corpului. La data de 4 iulie 1940, în timpul unui festival organizat la Michigan cu ocazia zilei naţionale a Statelor Unite ale Americii, Robert i-a spus tatălui său că nu se simte prea bine, simţind dureri la picioare. Aceştia au plecat de la paradă şi s-au întors la hotel, unde a fost chemat un doctor. Robert a trebuit să rămână în camera sa de hotel, deoarece spitalele nu aveau paturi de dimensiuni atât de mari. Medicii i-au făcut transfuzii de sânge şi au efectuat o operaţie minoră.

În dimineaţa zilei de 15 iulie 1940, ziarele din întreaga ţară anunţau că Robert Wadlow, gigantul din Alton, a murit de la o infecţie la picior. Trupul său a fost dus înapoi în oraşul natal, pentru a fi înmormântat într-un sicriu special construit. Sicriul a fost construit din oţel şi măsura trei metri lungime.

Citește și:
Istoria cruntă a lui Gogu Ștefănescu, cel mai înalt român care trăit vreodată. Avea 2,42 m și a fost atracția întregii lumi în anii dintre cele două războaie mondiale

Citește continuarea pe Adevarul.ro

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Published

on

By

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era numit, părea inexpugnabil în faţa maşinilor de război antice. Nici armata romană nu a reuşit să-l doboare.

Mare parte a cetăţilor dacice care s-au constituit în inelul de apărare al marii capitale a regatului geto-dac din munţii Orăştie, Sarmizegetusa Regia, au fost înconjurate de ziduri din piatră. Dacologii, dar şi mulţi specialişti în arheologie au identificat la structura de apărare a acestor cetăţi un anumit tip de fortificaţie, numit „murus dacicus” sau în traducere liberă „zidul dacic”.

Considerat o structură inginerească militară unicat în Europa, zidurile ridicate de daci în special în Munţii Orăştiei s-au dovedit practic inexpugnabile, mult peste tehnica militară a acelor vremuri, o îmbunătăţire a zidurilor greceşti imposibil de spart sau de distrus cu maşinile de război ale vremii.

Murus dacicus – model grecesc perfecţionat

Dacii construiau puţin ziduri din piatră. Dar acolo unde au făcut-o, spun istoricii, aproape au atins perfecţiunea. Majoritatea cetăţilor dacice de pe teritoriul României erau construite după metodele tradiţionale, moştenite de la triburile tracice din Epoca Bronzului. Pe o zonă supraînăltaţă se construia aşezarea, fiind apoi înconjurată de şanţuri de apărare, valuri de pământ pe care în cele din urmă se ridicau palisade groase din buşteni.

Excepţia o reprezentau fortăreţele din zonele montane, în special din munţii Orăştiei, acolo unde piatra se găsea din belşug. În această zonă au fost identificat de către arheologi un anumit tip de fortificaţie unicat în Europa. I-au spus „murus dacicus” şi era deosebit de complex. Îl descrie reputatul arheolog Hadrian Daicoviciu, în lucrarea sa ”Dacia de la Burebista la cucerirea romană”. ”Acest sistem constructiv presupune două parametre din blocuri de piatră, formate cu un emplecton din pământ cu pietriş compactat. Parametrele erau consolidate cu bârne fixate în lăcaşe de forma cozii de rândunică, cioplite în blocurile fiecărei asize”, preciza arheologul.

Descrierea zidului dacic este prezentă şi la Dionisie Pippidi în „Dicţionarul de Istorie veche a României”, parametrii fiind prezentaţi explicit. „Murus Dacicus are de obicei o lăţime de 3 metri şi înălţime de 4-5 metri. Era construit din două rânduri de ziduri din blocuri fasonate de calcar, legate între ele prin bârne solide de lemn încastrate în blocurile de piatră în nişte jgheaburi speciale săpate în piatră. Spaţiul dintre cele două ziduri de piatră se umplea cu pământ şi piatră neprelucrată”. Specialiştii spun că acest tip de ziduri erau de inspiraţie elenistică.

Practic, urmând modelul zidurilor ciclopice greceşti, cu inspiraţia propriilor ingineri a rezultat „murus dacicus”. Acelaşi lucru este susţinut de Hadrian Daicoviciu, care spune că zidul dacic a apărut prin retehnologizarea zidurilor de inspiraţie elenistică, folosind piatra masivă din Munţii Orăştiei.

Murus dacicus, fortificaţiile inexpugnabile

Murus dacicus a apărut, spun istoricii, în perioada secolul I îHR şi secolul I d Hr, practic pe parcusul a 200 de ani, în perioada în care ameninţarea romană se contura la Dunăre. Cel care ar fi iniţiat ridicarea acestui tip de ziduri a fost Burebista, primul mare rege al dacilor. Cu toate acestea, murus dacicus şi-a găsit vocaţia în timpul războaielor daco-romane din perioada 101-106, fiind folosit pentru a fortifica „inima” regatului dac al lui Decebal. Practic cu „murus dacicus” au fost fortificate Sarmisegetusa Regia şi cetăţile care o apărau: Luncani-Piatra Roşie, Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Căpâlna şi Băniţa.

Despre aceste ziduri istoricii spun că erau inexpugnabile. Maşinile de război antice precum balistele sau berbecii erau practic inutile în faţa zidurilor dacice. „Funcţia principală a zidului în tehnica murus dacicus pare a fi militară, construcţiile astfel ridicate fiind menite a rezista la atacuri şi asedii, fiind cerute de anume necesităţi ale războiului. Rezistenţa dată de structura solidă a lui murus dacicus este una deosebită, fiind greu de incendiat sau spart”, scrie în „Murus dacicus, simbol al războiului sau al păcii” Paul Pupeza.

Drept dovadă stă povestea asedierii Sarmizegetusei în 106. Cetatea a rezistat tuturor maşinilor de asediu romane şi chiar incendierii. A cedat doar în faţa trădării dacului Bacilis, care a arătat romanilor rezervele de apă ale cetăţii.

Murus dacicus – Simbol al puterii

Paradoxal, deşi „murus dacicus” rezistau la asedii prelungite şi practic nu putea fi distruse cu ajutorul tehnicii militare antice, cetăţile dacice nu erau foarte bine pregătite pentru asedii. Specialiştii spun că spaţiul mic din interiorul zidurilor şi lipsa unor rezerve importante de apă le făcea doar bastioane de apărare temporare, unde garnizoana nu putea rezista mult timp.”Cetăţile dacice au elemente de fortificare solide, dar ele nu par făcute pentru a rezista mult timp unui asediu. Suprafaţa utilă din interiorul lor nu este foarte mare, numărul apărătorilor fiind reduse de spaţiul mic. Totodată, în interiorul cetăţilor nu s-au descoperit instalaţii pentru depozitarea apei”, scrie Paul Pupeza.

Citește și:
„Epidemie” de gravide într-un spital: 16 asistente de la terapie intensivă vor naşte în aceeaşi perioadă

În schimb, pentru aceşti specialişti, cetăţile cu „murus dacicus” par să aibă o puternică funcţie ideologică. Sunt, prin impenetrabilitatea lor, un simbol al puterii basileilor dacici, drept dovadă stând şi turnurile-locuinţă din interiorul acestora. Majoritatea aşezărilor erau din lemn şi pământ, în timp ce „inima” stăpânirii dacice era dăltuită în piatră, înconjurată de „murus dacicus”, zise şi zidurile zeilor, care nu pot fi pătrunse de forţa omenească.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbont

Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Recomandările zilei

Diverse6 ore ago

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era...

Diverse16 ore ago

Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între minte şi organele vitale

Între starea de spirit şi corpul fizic există o legătură profundă. Această legătură este intermediată de nervul vag, care este...

Dezvăluiri3 zile ago

Lumea de Dincolo explicată de Prof. Dr. Constantin Dulcan: „Nu Dumnezeu ne pedepseşte, ne pedepsim singuri, aici, pe pământ”

Prof. Dr. Constantin Dulcan,  medic neurolog, psihiatru şi cercetător în domeniul conştiinţei, a reuşit, în lucrările sale, performanţa absolut originală...

Medicină3 zile ago

Adevărul pe care nimeni nu îl spune despre urzici. Sunt ele bune, dar nu le mâncați dacă suferiți de aceste boli

Urzica este, cu siguranță, vedeta primăverii. Această plantă este ceea ce îi trebuie organismului nostru pentru a elimina toxinele acumulate...

Descoperiri3 zile ago

Un român poate schimba în bine lumea medicală a următorilor 100 de ani. E pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii – cancerul

A inventat una dintre cele mai eficiente imuno-terapii oncologice din lume şi a primit echivalentul Premiului Nobel în Biotehnologie, în...

Diverse4 zile ago

Prima mașină electrică sută la sută românească. Este atât de ieftină încât și-ar putea-o permite aproape orice român

Doi oameni de afaceri din Cluj şi Baia Mare, Andrei Ostroveanu (47 de ani) şi Gheorghe Mureşan (58 de ani),...

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister