Connect with us

Istorie

Istoria cruntă a lui Gogu Ștefănescu, cel mai înalt român care trăit vreodată. Avea 2,42 m și a fost atracția întregii lumi în anii dintre cele două războaie mondiale

Published

on

La inceputul secolului trecut, un roman bătea la portile Americii ca o MARE speranța in box. Avea 2.42 m înălțime si era neînvins. Presa din întreaga lume il anunța ca o viitoare stea. N-a mai apucat insa sa ajungă peste Ocean si sa traiasca visul american.

Gogea Mitu (foto si video mai jos) a fost un boxer roman si cel mai inalt roman cunoscut vreodata. Înălțimea sa de 2,42 metri l-a facut celebru in toata Europa interbelica si a fost supranumit „Goliat din Romania„. A lucrat la circul Globus, apoi a intrat in lumea boxului, avandu-l ca antrenor pe Umberto Lancia.

Cariera lui parea promitatoare, l-a invins pe fostul campion al Romaniei la categoria grea Dumitru Pavelescu. A murit la varsta de numai 22 de ani, oficial din cauza unei tuberculoze, dar rudele sale au contestat aceasta varianta, acestea sustinand ca Gogea Mitu ar fi fost otravit, iar otravirea ar fi fost pusa la cale de persoane invidioase pe succesul sau.

Gogea Mitu are o poveste absolut unica. Cel mai inalt roman de la inceputul secolului XX a fost un oltean, pe numele sau real Gogu Stefanescu. S-a nascut pe 14 iulie 1914 la Marsani, o localitate in judetul Dolj, situata la aproximativ 50 kilometri de Craiova si a decedat la doar 22 de ani, in Bucuresti, in 1936.

A facut parte dintr-o familie de 11 copii, iar mama sa avea 16 ani cand l-a nascut. La varsta de trei ani, Gogea arata ca un copil de sase ani.

Era autodidact, a invatat sa citeasca singur, dar era peltic. La 10 ani deja nu mai avea loc in banca. La 17 ani s-a angajat la circul Globus din Bucuresti, unde indoia, cu usurinta, bare de otel, puterea lui smulgand admiratia publicului.

In 1934, fostul pugilist si cautator de talente italian Umberto Lancia l-a observat la un targ din Obor si s-a oferit sa-i sponsorizeze o cariera in box. Dupa ce a terminat scoala de box la Paris, Gogea Mitu a inceput sa practice acest sport cu succes, invingandu-i prin KO pe italianul Severio Gizzo si pe fostul campion al Romaniei din categoria grea, Dumitru Pavelescu. Primul meci l-a avut pe fosta arena Venus din Bucuresti.

Un singur adversar i-a pus probleme, neamtul Bergam, care avea si el peste 2 metri, iar meciul s-a terminat la egalitate. Toata lumea credea ca Mitu va fi de neoprit si va avea o cariera fulminanta. Era evident foarte puternic, dar destul de lent si foarte bun incasator. Americanii erau innebuniti dupa el si abia asteptau sa-l vada la lucru pe viu. Nu a fost sa fie. In 1936, uriasul s-a imbolnavit de tuberculoza si a murit la spital.

Decesul lui a fost contestat de rude, care au afirmat ca Mitu a fost otravit de concurenta.

MISTERUL MORTII! A FOST OTRĂVIT DE MAFIE?

Constanta Burada, nepoata lui Gogea Mitu, a declarat in ziarul Editie Speciala ca unchiul ei a fost ucis. „Dupa spusele mamei mele, Marioara, care a fost sora lui Gogea Mitu, unchiul meu era destul de inteligent, ii placeau glumele si vorbea din varful limbii.

A fost foarte matur de mic: a invatat sa citeasca singur si, pe la 10-12 ani, in clasele primare fiind, nu mai avea loc in banca. Nici nu banuiti cat de harnic era si cat de mult iubea animalele”, povesteste nepoata gigantului roman, care stie si cum a ajuns unchiul ei sa lucreze la un circ, la doar 17 ani: „Patronul unui mare circ din Praga i-a rugat pe parinti sa-l lase pe Gogea sa vina cu el. Uriasul i-a zis atunci tatalui sau, nea Gogu, mai in gluma, mai in serios, urmatoarele: ‘Lasa, tata, si asa te plangi mata ca n-o sa ma ia nici o fata din sat. Ducandu-ma la circ, o sa pot sa ma insor si eu cu una care se urca pe trapez si o sa ajunga la mine”.

Varianta imbolnavirii de tuberculoza e infirmata de aceasta.

Intorcandu-se de la Paris la Bucuresti si fiind foarte cald in tren, a deschis fereastra, si l-a tras putin curentul. La sfatul managerului sau, s-a internat cateva zile la Spitalul Filantropia, pentru masaje si investigatii. Apoi, am aflat de la radio ca a murit„, marturisea nepoata uriasului.

Pe Gogea rudele l-au gasit mort, ascuns intr-un subsol al spitalului, gata îmbălsămat, “sa reziste pentru 20 de ani”. Desi varianta oficiala a decesului este tuberculoza, exista si suspiciunea ca uriasului de 2,42 metri i-au fost administrate in buric patru injectii continand o substanta letala, versiune imbratisata de urmasii celui care a fost cel mai inalt roman al tuturor timpurilor.

Presa de la acele vremuri semnala suspiciuni la adresa victoriilor pe banda ale gigantului roman, cu 9 KO-uri in doi ani. „Poate unele din ele au fost aranjate”, scria un ziar din Oakland, care anunta venirea lui Gogea Mitu in State.

Recomandare:   Cel mai înalt om care a trăit vreodată. La 8 ani avea 1,80 m, la 13 ani avea 2,43 m, iar înainte de moarte avea 2,72 m

Aceasta nu e singura controversa legata de Gogea Mitu. Presa din Franta, dar si cea din SUA avea alte masuri pentru gigantul roman: 2.21 sau 2.26. Cu toate astea, romanul era considerat cel mai inalt om din lume. Se spunea despre el ca mananca 10 kg de mancare la o masa si bea 5 sticle de vin si o cafea.

Sursa: sport.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Istorie

Focul grecesc, una dintre cele mai misterioase şi teribile arme din istorie, al cărei secret nu a fost divulgat niciodată

Published

on

By

Focul grecesc sau Focul bizantin a fost una dintre cele mai puternice arme care au existat vreodată, dar secretul compoziţiei sale nu a fost divulgat niciodată.

Focul lichid a reprezentat pentru multe secole cea mai importantă armă a Imperiului Bizantin. O armă extrem de distrugătoare, care, pe deasupra, avea şi un efect devastator asupra moralului duşmanului.

Numeroase texte relatează groaza provocată de focul grecesc diverşilor inamici ai Bizanţului. Din secolul al XV-lea şi după momentul în care începe să se folosească pe scară largă praful de puşcă şi armele de foc, focul lichid şi, în general, materialele inflamabile au fost treptat abandonate.

Potrivit site-ului „Historia”, primele referiri scrise legate de focul lichid – cum mai era numit focul grecesc/bizantin – au fost făcute de cronicarul Teofan Confesorul. Acesta vorbeşte despre anii domniei împăratului bizantin Constantin al IV-lea Pogonatul (665-685 d. Hr.), cel care a folosit cu succes această tehnologie în ciocnirile pe care le-a avut cu arabii în prima încercare a lor de a cuceri Constantinopolul (674-678 d.Hr.). Potrivit cronicarului, focul lichid a fost inventat de un anume Kallinikos (Callinicus), un meşteşugar şi arhitect din oraşul Heliopolis. Acesta a fost nevoit să fugă din calea invadatorilor arabi şi şi-a găsit refugiul în marea cetate a Constantinopolelui. El ar fi pus focul lichid la dispoziţia bizantinilor şi aceştia ar fi reputat o strălucită victorie împotriva asediatorilor musulmani.

Unii cercetătorii sunt de părere că nu este posibil ca un singur om să poată inventa un asemenea compus, iar aşa-zisa invenţie a lui Kallinikos ar fi de fapt unul dintre secretele Şcolii de chimie din Alexandria. Cert este că efectele devastatoare ale focului grecesc au fost descrise de numeroşi cronicari;focul lichid avea proprietatea de a arde chiar şi în apă.

Următoarea referire legată de folosirea focului grecesc este făcută tot de cronicarul bizantin Teofan, care spune că în al doilea asalt al arabilor asupra Constantinopolelui (717-718 d.Hr.), împăratul Leon al III-lea a reuşit în două rânduri să incendieze cu foc lichid oştirile de năvălitori, zădărnicind astfel încercarea lor de a pătrunde în capitala imperială.

Importanţa pe care o avea această armă, precum şi păstrarea secretului compoziţiei sale o o regăsim precizată în cartea împăratului Constantin Porfiregenetul (945–959), De Administrando Imperio, lucrare dedicată moştenitorului său. Acesta îşi sfătuieşte fiul, pe viitorul împărat Roman al II-lea, să nu divulge niciodată nimănui secretul focului grecesc, adăugând că acest foc a fost dat de un înger primului împărat creştin, Constantin cel Mare, şi că prepararea lui nu o pot face decât creştinii, şi doar în oraşul imperial. Ca un avertisment, el adăuga că un oficial care a fost mituit de duşmanii imperiului să le dea o parte din acest amestec chimic a fost lovit de o „flacără venită din rai”, în momentul în care voia să intre într-o biserică.

După cucerirea Constantinopolelui, în 1204, de către cruciaţi, nu se mai vorbeşte de focul grecesc sau lichid. Acest amestec misterios nu apare nici în timpul războaielor Imperiului grecesc de la Niceea (1204-1261) şi nici după recucerirea Constantinopolului în anul 1261. Principalele motive pentru care bizantinii au fost nevoiţi să părăsească tehnologia de luptă au fost:1. lipsa materiilor prime, generate de pierderea regiunilor asiatice şi în special al regiunii între Marea Caspică şi Marea Neagră, zone din care proveneau acestea;2. lipsa meseriaşilor care pregăteau focul lichid, care au fugit din cale cruciaţilor franco-veneţieni ce au ocupat Constantinopolul timp de 57 de ani;3. decăderea accentuată a Imperiului, care, începând cu secolul al XIII-lea, a încetat aproape să mai existe ca un pol de putere, rezumându-se la câteva teritorii minustule şi disparate.

Cu toate că această tehnică de luptă era foarte des folosită, componenţa focului lichid a rămas un secret chiar şi pentru locuitorii imperiului până la căderea acestuia. Înainte de a prezenta efectiv teoriile cu privire la compoziţia lichidului inflamabil, trebuie spus că focul bizantin are două componente:amestecul şi sistemul de pulverizare a acestuia.

Aşa cum remarca şi împăratul bizantin Constantin Porfirogentul, gradul de secretizare al acestei arme era foarte ridicat. Nimeni în afară de împărat nu cunoştea întreg procesul şi elementele constitutive. Astfel, în condiţiile în care inamicii ar fi pus mâna pe vreun vas să nu poată reproduce arma. Fapt care s-a şi întâmplat în anul 814 când bulgarii au pus mâna pe 36 dispozitive de pulverizare (sifon) şi chiar şi pe o cantitate importantă de amestec, dar nu au reuşit să le folosească.

Nimeni nu poate să fie absolut sigur de compoziţia exactă a focului grecesc. Deşi este şi astăzi o necunoscută, se pare că în amestec se găseau petrol lichid, nafta, sulf, răşină, bitum, var nestins şi un alt ingredient secret. În încercarea de a găsi o formulă, cercetătorii au pus cap la cap toate detaliile oferite de cronicarii antici. Astfel, focul grecesc era un amestec lichid şi nu un proiectil care ardea pe apă sau, conform unor interpretări, era chiar aprins de apă. Cert este că pentru a-l stinge se putea folosi doar câteva substanţe:nisip (care lipsea focul de oxigen), oţet sau urină veche. Amestecul era depozitat în amfore din lut şi era proiectat prin aceste sifoane;el provoca mult fum şi un zgomot „ca de tunet”. În primă instanţă, pornind de la ultimele două observaţii, fum dens şi bubuitură, cercetătorii au considerat că la baza amestecului stă de fapt salpetru (nitrat de potasiu). Totuşi, datele nu confirmă prezenţa acestui element, cunoscut ca o formă incipientă a prafului de puşcă în istoria artei războiului până în secolul al XIII-lea.

Mai târziu s-a mers pe versiunea aprinderii sau a intensificării puterii focului grecesc la contactul cu apa;se sugera astfel că la baza focului lichid s-ar fi aflat varul nestins. Această teorie este contrazisă însă chiar de autorii medievali, care spun că adesea focul bizantin era pulverizat direct pe corăbiile inamice, fără a intra in contact cu apa. De asemenea, împăratul Leon aminteşte în lucrarea sa Tacticade faptul că se foloseau nişte grenade de mână făcute din lut care erau umplute cu foc grecesc şi aruncate asupra inamicilor. Totuşi, pornind de la aceleaşi efecte descrise de cronicari, unii cercetători sugerează că de fapt Kallinikos ar fi descoperit celebra fosfură de calciu, care este un material pirotehnic şi un compus al bombelor incendiare.

Majoritatea oamenilor de ştiinţă susţin că în compoziţie trebuie să fi fost ţiţeiul, sub formă de petrol distilat, şi alte ingrediente precum nitriul, varul nestins, sulf, răşini sau alte materiale inflamabile şi ca ar fi acţionat asemănător napalmului. Cert este că toate versiunile încercate de cei care au studiat fenomentul au eşuat, iar formula care a ţinut la depărtare toţi duşmanii Imperiului Bizantin vreme de 500 de ani a dispărut odată cu invazia cruciată a Constantinopolului.

Citeşte mai mult pe historia.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Dezvăluiri

Un raport CIA dezvăluie informaţii picante despre viaţa intimă a lui Adolf Hitler. Führer-ul ar fi fost atras de adjunctul său!

Published

on

By

CIA a declasificat un raport despre viaţa sexuală a lui Adolf Hitler. Acesta datează din anul 1943 şi se referă la viaţa pe care o ducea Adolf Hitler, inclusiv la relaţiile şi preferinţele sale sexuale.

Potrivit dosarului, care a fost întocmit de antropologul Henry Field pentru Biroul de Servicii Strategice, precursor al CIA, Adolf Hitler ar fi fost un sadomasochist bisexual, atras de adjunctul său, Rudolf Hess, care ar fi fost travestit. Raportul întocmit de Field, care primise ca sarcină să „adune toate informaţiile despre oficialii germani de rang înalt, inclusiv despre Adolf Hiltler“, după cum scrie „The Week“, a fost transmis preşedintelui american Franklin D. Roosevelt pentru a-i oferi acestuia cât mai multe date despre inamic, pornind de la obiceiuri alimentare şi până la gusturi în materie de muzică.

În acest raport, realizat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Henry Field a făcut speculaţii şi cu privire la viaţa sexuală a Führer-ului, ajungând la concluzia că „Adolf Hitler este un sadomasochist, care avea, probabil, tendinţe homosexuale”.

Agenţii americani ar fi primit informaţii interesante despre Hitler şi de la Ernst Sedgwick Hanfstaengl, afaceristul care l-a sprijinit pe dictator la începuturile NSDAP (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei – Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor Germani) şi care, potrivit raportului, era „un prieten intim“ al acestuia, scrie Adevărul. După ce a căzut în dizgraţia Führer-ului, Hanfstaengl s-a refugiat în Regatul Unit şi le-ar fi spus agenţilor SUA că hostelul vienez în care locuia Hitler în tinereţe era cunoscut ca „un loc în care bărbaţi în vârstă se întâlneau cu bărbaţi tineri pentru a se deda plăcerilor homosexuale“. Totuşi, nu există nicio dovadă clară că Hitler ar fi fost implicat în tinereţe în astfel de acte.

Raportul analizează şi zvonurile care circulau în acea vreme cu privire la relaţiile sexuale care ar fi existat între Adolf Hitler şi adjunctul său Rudolf Hess, care ar fi venit la „baluri mascate îmbrăcat în femeie“, ceea ce i-a determinat pe membrii homosexuali ai partidului să-l poreclească „domnişoara Anna“ (Fräulein Anna). În concluziile sale, antropologul Henry Field a scris că viaţa sexuală a lui Adolf Hitler era „dublă, la fel ca viziunea sa politică“: în viaţa sa profesională era „atât socialist, cât şi naţionalist fervent“, iar în viaţa sa personală era „şi homosexual, şi heterosexual“.

Totuşi, unii experţi rămân sceptici cu privire la caracterul ştiinţific al acestui raport. Asta pentru că, spun ei, documentul are la bază „o analiză psihologică îndoielnică“. De altfel, raportul, care are 70 de pagini, conţine speculaţii potrivit cărora mamei lui Adolf Hitler i-ar fi plăcut „să fie agresată fizic de soţul ei, tatăl viitorului dictator“, însă nu sunt prezentate dovezi în acest sens.

Sursa: adevarul.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister