În cadrul unuia dintre interviurile LiveDoc, dr. Florin Bălănică, specialist în Medicină Personalizată, Nutriție și Nutrigenomică, a explicat ce înseamnă o alimentație echilibrată.Acesta atrage atenția că ora la care luăm cina e foarte importantă, dar și că trebuie să mâncăm, neapărat, de cinci ori pe zi.

Metabolismul funcționează precum motorul unei mașini: dacă-l pornești, consumă combustibil, dacă nu-l pornești, nu consumă mai nimic. Cât consumăm atunci când stăm pe scaun, sau când dormim, se numește metabolism bazal. Omul se hrănește cu energie, nu cu mâncare. Dar, haideți să lămurim, noi mâncăm mâncare, adică alimente, iar alimentele sunt, de fapt, nutrienți. Celula noastră are rolul de a transforma nutrienții în energie. Pare complicat, dar nu e. Trebuie doar puțină atenție și perspectiva către sănătate. Această mașinărie, mă refer la corpul uman, are nevoie de energie o dată la 2-3 ore, așa scrie în codul nostru genetic. Așa că, 3 mese principale și 2 gustări sunt binevenite pentru oricine.

Pornim ziua cu toți nutrienții, proteine, lipide, glucide, vitamine și minerale, adică la micul dejun. De exemplu, salata de legume de culoare verde cu brânză slabă sau carne slabă și 1-2 felii de pâine integrală prăjită. Continuăm cu glucide la gustarea 1, de exemplu fructe de pădure sau căpșuni. Prânzul trebuie să fie preponderent proteic, adică o bucată de carne cu legume de culoare verde, iar pentru cei care nu consumă carne, vegetale cu un conținut bogat în proteine, cum ar fi lintea sau fasolea verde. Gustarea 2 poate fi un iaurt degresat, sau o salată de crudități, iar Cina poate fi un pește cu lă- mâie sau o supă cremă de legume.

Alimentele se pot împărți după mai multe categorii, funcție de indicele glicemic, calorii, nutrienți. Singurul lucru care contează este aportul de nutrienți pe care alimentele ni-l aduc și ușurința cu care ajungem la ele. Mai apoi, contează dacă sunt normo sau supraponderal, când decid să aleg alimentele. Carnea se poate combina cu legumele, în special cu cele de culoare verde, dar nu se combină cu oul și brânza. Desertul îl putem lua, dar la distanță de felul principal, să treacă măcar o oră. Valabil și pentru fructe. Explicația e simplă, echilibru între aport și consum. Adică să ard din ce am depus pentru a metaboliza ce am consumat. Altfel, ne îngrășăm.

Prima regulă în nutriție, e numărul de mese. Este important pentru că celula funcționează ca o baterie care își termină energia la 2-3 ore și de aceea, trebuie să avem cinci mese pe zi (3 mese principale, 2 gustări).

A doua regulă e că cina nu trebuie să depășească ora 20.00. Ora ultimei mese este foarte importantă.

Potrivit doctorului Florin Bălănică, e foarte important și ce mâncăm, nu doar cât și când mâncăm, așa că a treia regulă e să preferăm proteinele de bună calitate: carnea albă (pui, pește, curcan, fructe de mare), albușul de ou, iaurt urile și brânzeturile slabe (2 procente de grăsime). De asemenea să nu neglijăm legumele de culoare verde care sunt foarte bogate în vitamine, fibre, antioxidanți și au o cantitate foarte mică de zahăr. Totodata fructele colorate cum ar fi fructele de pădure, sunt foarte bogate în antioxidanți. Este cazul kiwi sau ananas.

Medicul a mai explicat și care sunt contraindicațiile în ceea ce privește alimentația.

În nutriție sunt doar 3 contraindicații generale:

  1. Nu amestecăm niciodată cele 3 proteine animale (carnea, lactatele și ouăle) pentru că nu le putem metoboliza împreună și pe termen lung duc la o încetinire a metabolismului și la acumularea de kilograme în plus.
  2. Nu amestecăm niciodată iaurtul cu fructele pentru că au două momente de fermentație diferite și duc la balonare și nu se mai digeră corect nimic ce mănânci ulterior.
  3. Nu consumăm ceva dulce sau alcool odată cu masa sau imediat după masă pentru că în ficat există o singură enzimă care metabolizează și grăsimea și alcoolul așa că alcoolul va fi asimilat primul și apoi grăsimea care se va depune și de aici se poate ajunge la steatoza hepatică (ficat gras). Persoanele care consumă frecvent grăsimi și alcool sunt supraponderale. În special în zona abdomenului, depun grăsime pe organele interne și se poate ajunge la diabet, obezitate, sindrom metabolic.
Citește și:
Tânără de 14 ani, bolnavă de cancer a ales să fie înghețată la - 196 de Grade Celsius. "Am doar 14 ani și nu vreau să mor. Cred că această metodă îmi oferă o șansă de a fi tratată"

A mânca sănătos înseamnă să te cunoști mai întâi. Să știi cine ești din punct de vedere al moștenirii genetice, adică al eredității, cum funcționează metabolismul tău și care sunt proporțiile corpului. De aici pleacă totul. Peste 70% din bolile omului modern se datorează modului în care acesta alege să-și trăiască viața. Adică, plătește prețul modernității și al confortului. Nu mai e nevoit să vâneze, primește totul fără efort, la botul calului, cum se spune. Așa că, omul modern are tendința să se supraalimenteze, mergând și pe principiul mâncării ieftine, consumată pe grabă.

Principiul ofertei în alimentație este un dezastru pentru sănătate, dar un succes pentru marketing. Putem totuși măsura foarte simplu porțiile. Atunci când suntem acasă, spre exemplu, putem considera ca și unitate de măsură cana de cafea, iar în rest: palma este măsura pentru bucata de carne, jumătatea palmei pentru brânză, iar garnitura, adică legumele și fructele, trebuie să încapă în mana făcută căuș. Trebuie să mâncăm puțin, la fiecare 2-3 ore

Vegetarienii sunt mai sănătoși?

– Nici vorbă! Dar dacă reducem consumul de carne roșie, putem fi mai longevivi. Este de preferat carnea animalelor cu temperatura corpului mai mică decât a noastră, adica peștele de apa curgătoare și fructele de mare. Dar totul cu mă- sură. Omul este omnivor și este bine să consume din toate. Cheia stă în echilibru și personalizare. Adică, ceea ce este potrivit pentru mine, nu este și pentru altcineva. Suntem diferiți, pornind de la nivel celular, și nu putem aplica reguli generale.

Știința a demonstrat că persoanele longevive sunt cele care mănâncă puțin, sau postesc, și care nu preferă carnea în meniul zilnic. Avem și exemplu de vegan, sau pseudo vegan, cum ar fi Steve Jobs, care a murit în urma unui cancer pancreatic. Nu spun că modul de alimentație l-a omorât, dar în mod cert a contribuit cu ceva. Fructele și legumele conțin o cantitate importantă de glucide, iar consumul în exces, fără proteina de origine animală, face ca pancreasul să secrete mai multă insulină pentru introducerea glucozei în celule și metabolizarea acesteia. Totodată, rolul insulinei este să direcționeze glucoza în depozitele de glicogen din mușchi și ficat. Și, până una alta, toate persoanele longevive pe care le cunosc, mănâncă din toate, dar cu măsură.

Citeste interviul complet pe  doctorulzilei.ro


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați aceste articole !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here