In cazul unui cataclism nuclear, singurul loc din România unde se poate întreține viața este lângă Marea Neagră. Locul a fost luat în vizorul NASA încă din 1986 - Știința-Mister.ro
Connect with us

Descoperiri

In cazul unui cataclism nuclear, singurul loc din România unde se poate întreține viața este lângă Marea Neagră. Locul a fost luat în vizorul NASA încă din 1986

Published

on

În 1986, în timpul studiilor pentru amplasarea unei centrale electrice în apropierea Mării Negre, în România, muncitorii din construcţii care săpau la peste 60 de picioare în subteran au dat de acest ecosistem bizar, neatins vreodată, scrie Mother Nature Network.31.

Locul este considerat de speologi una dintre cele mai mari descoperiri ştiinţifice ale secolului XX. Caverna este unică datorită sistemului de chemosinteză prin care organismele au supravieţuit, în lipsa oxigenului, prin oxidarea unor substanţe minerale. Inclusiv cercetătorii de la NASA au comparat mediul din Peștera cu cel de pe planeta Marte.

Numită Peștera Movile, această minune subterană a fost sigilată timp ce circa 5,5 milioane de ani. Aerul este cald şi mortal, cu gaze toxice şi oxigen puţin, tunelurile înguste, iar întunericul deplin naște coșmaruri. Dar ceea ce i-a şocat pe putinii oameni de știință care au intrat în acest Miez al Ororilor subteran este faptul că locul este absolut plin de viaţă.

Scorpioni de apă, viermi, păianjeni, lipitori de pradă şi microbi necunoscuți anterior sunt doar câteva dintre creaturile de la Movile. De fapt, din cele 48 de specii care au fost identificate, 33 sunt noi pentru ştiinţă.

Toate creaturile pe care le-am văzut sunt complet albe. Niciuna nu are nicio pigmentaţie pe corp, deoarece nu există lumină solară – se poate vedea prin ele. Am crezut că e ciudat că păianjenii ţes pânze acolo, pentru că nu există muşte, dar sunt insecte mici care sar în aer şi sunt prinseîn ele. Sunt, într-adevăr, creaturi science-fiction„, a declarat spune microbiologul Rich Boden, unul dintre cele doar 30 de persoane care au intrat în Peștera Movile.

Majoritatea speciilor nu au ochi, evoluţia fiind în favoarea antenelor mai lungi.

Pentru că materia organică de la suprafaţă nu ajunge la Movile, oamenii de ştiinţă s-a întrebat, la început, cum s-a putut dezvolta o astfel de lume în condiţii atât de dure.

Răspunsul se află în vastele „pături” de pe suprafaţa apelor peşterii. Aceste pături conţin milioane şi milioane de bacterii mici numite autotrofe. În loc de fotosinteză, aceste autotrofe folosesc un proces numit chimiosinteză, care obţine energie chimică din oxidarea compuşilor cu sulf şi amoniac, în apele de peşterii, explică Murrell Lab, de la Şcoala de Ştiinţe ale Mediului a Universităţii East Anglia. Pătura lăptoasă de microorganisme resultate serveşte ca fundament pentru restul ecosistemului de la Movile.

Este foarte probabil ca bacteriile să fi existat acolo mai mult de 5 milioane de ani, dar insectele au fost prinse acolo cam în această perioadă. E posibil să fi căzut pur şi simplu şi să fi rămas captive înăuntru atunci când calcarul a căzut, sigilând peştera până când a fost descoperită din nou, în 1986„, a declarat pentru BBC microbiologul J. Colin Murrell, de la Universitatea East Anglia.

Recomandare:   Un secret bine păstrat. STALIN trebuia să declanșeze pe 14 iulie 1953 cel de-al treilea război mondial

Condiţiile unice de viaţă de la Movile sunt atât de necunoscute, încât presa românească a citat un om de ştiinţă spunând că „dacă un război nuclear ar mătura viaţa de pe Pământ, acest ecosistem ar fi un supraviețuitor”.

De cand a fost descoperita, in anul 1986, pestera Movile a fost studiata in amanunt de cercetatori romani, straini, chiar si de la NASA au venit aici. Dupa ce lucrarile s-au terminat, a fost acoperita cu o placa de beton si peste tot sunt semne de avertizare pentru ca inauntru este mediu toxic. „Marte subpamantean„, asa au denumit specialistii de la NASA ecosistemul care s-a format in Pestera Movile. Mediul este unul sulfuros, toxic pentru om.

Pestera se intinde pe o lungime de 300 de metri, are galerii joase de 1-2 metri, iar inauntru au fost descoperite peste 200 de specii adaptate sa traiasca la un mediu fara oxigen, intr-un ecosistem vechi de 200- 300 de milioane de ani. Este singurul loc descoperit pana acum pe Pamant care ar continua sa existe in cazul unei calamitati sau al unui atac nuclear.

Cristian Lascu, geolog: „Daca cumva viata pe Pamant ar fi nimicita, Doamne fereste, ecostistemul ar putea sa existe, pentru ca el nu depinde de ceea ce se intampla la suprafata. Asta a fost interesant si asta a sustinut proiectul cu americanii, pentru ca asta cumva, de exemplu, viata pe Marte ar putea sa existe, dar nu acolo unde o cautam noi, ci in pesterile vulcanice.

Oamenii locului i-au vazut pe cercetatori si asa au aflat ce se ascunde sub pamantul lor. Localnic: „E singurul loc din lume in care viata nu se bazeaza pe compusii carbonului, ci pe compusii sulfului, din cauza asta fiind unica in lume. Este betonata ca sa nu se altereze mediul ala.”

În 2011, cercetătorul britanic Rich Boden a coborât în peștera Movile cu o cameră specială pentru a observa, înregistra și analiza dimensiunile, structura și mediul de viață al acestui ecosistem unic.

Urmăriți mai jos coborârea lui Boden în această lume fascinantă.

Surse: miscareaderezistenta.ro, stirileprotv.ro

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperiri

Descoperire surprinzătoare într-o piramidă din Mexic. Ce-a scos la lumină un cutremur puternic – video

Published

on

Anul trecut, pe 19 septembrie a avut loc în Mexic un cutremur cu magnitudinea peste 7.

Seismul care a devastat centrul Mexicului pe 19 septembrie a permis descoperirea ruinelor unui templu dedicat lui Tláloc, zeul aztec al ploii, fertilităţii şi al apei, în interiorul piramidei Teopanzolco, din statul central mexican Morelos.

Templul a fost prezentat presei joi la Cuernavaca, capitala statului Morelos unde se află în prezent piramida Teopanzolco, emblemă a culturii Tlahuica care s-a dezvoltat în regiune.

Din cauza cutremurului, „piramida a suferit o modificare considerabilă a centrului structurii sale”, a explicat presei Barbara Koniecza, arheoloagă la Institutul naţional de Antropologie şi Istorie (INAH).

Pe 19 septembrie, la sfârşitul după-amiezii, un cutremur cu magnitudinea 7,1, al cărui epicentru a fost localizat între statele Morelos şi Puebla, a zguduit centrul Mexicului, provocând 369 de decese, majoritatea în capitală.

Cutremurul a afectat în principal partea superioară a piramidei, unde fuseseră deja descoperite două temple, unul dedicat zeului mesoamerican al soarelui şi războiului, Huitzilopochtli, şi unul lui Tláloc, zeul ploii.

Atunci când INAH a efectuat cercetări cu georadarul pentru a examina structura piramidei, echipa sa a descoperit ruinele unei structuri ascunse, de asemenea dedicată lui Tláloc, alături de resturi de ceramică din perioada culturii Tlahuica.

Structura ar data din jurul anului 1.150. Templul ar fi măsurat circa şase metri lungime şi patru metri lăţime, având o scară de acces în partea de vest a monumentului, chiar pe locul unde se află scara actuală, vizibilă, şi integrată în piramidă.

sursa yoda.ro

Recomandare:   Omul n-a mai pus piciorul pe LUNĂ de peste 40 de ani. De ce nu se mai fac expediții spațiale pe satelitul natural al Pământului?
Citește mai departe>>

Descoperiri

Povestea fascinanta a Daciei Superlong, un proiect gândit pentru delegaţiile oficiale ale lui Nicolae Ceauşescu

Published

on

Dacia Superlong a fost un proiect gândit pentru delegaţiile oficiale ale lui Nicolae Ceauşescu, iar povestea de mai jos va destainuie povestea din spatele acestuia.

Autoturismul cu şase uşi, gândit şi conceput în 1978 pentru deplasarea jurnaliştilor din staff-ul prezidenţial în vizitele de lucru ale celui mai iubit fiu al poporului, a fost unul dintre cele mai excentrice şi exotice proiecte auto concepute în Epoca de Aur.

Povestea elegantului autoturism fără pavilion s-a scris la Colibaşi, la exact 10 ani de la producerea primului automobil Dacia, în anul încetării contractului de licenţă cu Renault, fără însă nicio legătură cu toate aceste evenimente. A fost pur şi simplu o idee zeloasă, născută în sânul PCR Argeş pentru un scop măreţ: dotarea coloanelor oficiale ale Secretarului General al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „Într-o dimineaţă din toamna lui ʼ78 sunt chemat la director. Fără prea multă introducere, acesta îmi întinde o foaie de calc ridicol de mică. O fiţuică, nu alta! Pe care era desenată sumar o Dacie. Fără pavilion, dar cu o uşă în plus (pe fiecare parte)! La rândul său, acesta o primise de la directorul general, la care ajunsese pe linie de partid“, povesteşte, pentru „Weekend Adevărul“, Nicolae Cosmescu, inginerul însărcinat, la vremea aceea, cu proiectarea şi asistenţa tehnică a realizării exoticului model.

Cosmescu este cel care, mai târziu, după detaşarea de la Centrul de Cercetare şi Proiectare al Dacia (CCSITA), la IATSA Ştefăneşi, avea să fie implicat în proiectarea şi punerea la punct a fabricaţiei altor câteva mode uluitoare. Printre ele, Dacia Sport şi Dacia MD87, două maşini pe care Weekend Adevărul le-a prezentat deja. Dovadă ca a ştiut încă de la începutul carierei sale să răspundă uimitor la provocări, stă şi povestea Daciei Superlong. „Un «caiet de sarcini» extrem de precar era tema pentru o realizare la scară naturală. Esenţiale erau cele şase uşi şi caroseria «descoperită». Gustul aventurii la care tocmai mă angajasem degaja un exotism puternic. O construcţie în cel mai a very british stil, care atunci când plouă te obligă să opreşti şi să-ţi deschizi umbrela! În plus, era o maşina destinată să transporte fotoreporterii care-l însoţeau pe şeful statului din vremea aceea, în vizitele sale de lucru“, spune inginerul piteştean. Cu fiţuica în faţă a plecat la treabă. Avea deja în cap o maşină fără pavilion, cu aproape un metru mai lungă decât modelul de la care pornise. „M-am întors în atelierul de proiectare şi m-am apucat de lucru plecând de la modelul de origine, Dacia berlină. Pe care l-am lungit până am reuşit să mai «urc» un pasager între ocupanţii locurilor faţă şi spate. Cu uşa de rigoare.

Pe hârtie, nu era o formă deosebit de apetisantă, dar era o maşină în care nu treceai neobservat. În total, lungimea a fost mărită cu circa 850 mm. Nu-mi mai amintesc exact cifra. Iar modelul l-am botezat «Dacia Superlong»“, mai spune Nicolae Cosmescu. Spre deosebire de ea, cea de faţă are precizie dimensională. Are rigoare şi e înnobilată cu elemente ce nu se regăseau ab initio. Aceea avea un unic merit: sugera. În schimb, aceasta avea răspunsuri ce au permis realizarea”

Din precarul “caiet de sarcini”, aşa cum l-a numit Nicolae Cosmescu, nu reieşeau, printre multe altele, tocmai punctele forte. Ranforsările structurii originale a Daciei berlină, ce pe atunci părea a fi eternă. A fost imperios necesar să i se adauge elemente noi, de altă culoare în imagine. Fără acestea, portierele ar fi fost doar elemente pur decorative.

„Ar fi trebuit să primim salarii de 10 ori mai mari“

Nu i-a trebuit mult timp pentru a găsi soluţiile cele mai la îndemână pentru depăşirea tuturor impedimentelor pe care le presupunea o asemenea alungire. „Linia generală o dată definită, mai rămâneau de elaborat soluţiile de convertire a caroseriei într-una plein air, care să nu sufere de răul endemic al unei rigidităţi precare, specific unor asemenea structuri. Constrângeri rapid soluţionate. Trebuie spus, ca un fapt cu iz anecdotic, că un tehician proiectant a desenat toate piesele de tablă ce urmau a fi modificate într-o singură lună! Prin metoda copy-paste, la care se adăuga cota pomenită. Un volum atât de mare de desene ar fi dat peste cap Normativul, şi ar fi trebuit să primim salarii de 10 ori mai mari! Evident, nu s-a întâplat deloc aşa“, mai spune inginerul.

Recomandare:   O așezare antică, foarte bine conservată identificată de cercetătorii americani pe fundul Mării Negre, la o adâncime de şase metri sub stratul de nisip

În execuţie, maşina a mai avut nevoie de câteva îmbunătăţiri, dar şi pentru acestea s-au găsit soluţii fără prea mari bătăi de cap. „Un tinichigiu de mare clasă, domnul Pintea, a făcut o muncă fantastică, într-un timp delirant de scurt. Iniţial n-am aplicat întreaga gamă a ranforsărilor, curios să văd cum reacţionează o astfel de structură. E o probă clasică ce consta în măsurarea săgeţii caroseriei la mijlocul distanţei dintre axe. La noi, fără a apela la ranforsări, săgeata era cam mare. Iar drept consecinţă perversă nu se puteau deschide uşile. Moment depăşit prin adăugarea încă unor profile în praguri, şi între acestea şi planşeu. Dar şi a unor legături între stâlpii uşilor, pentru a îmbunătăţi cât mai mult posibil rigiditatea torsională“, mai spune inginerul piteştean.

„A ieşit din maşină şi ne-a felicitat! Era ce dorise“

Modelul a fost finalizat într-un timp nesperat de scurt. Şi, în ciuda vitezei în care a fost realizată, maşina s-a dovedit mai mult decât aptă să treacă CTC-ul. „Curând, totul a fost gata. Aşa că, tot într-o dimineaţă, împreună cu domul Pintea, am dus automobilul la pavilion să-l vadă directorului general, care a coborât, l-a privit şi, surprinzător la el, i-am sesizat un uşor zâmbet. Semn că «era de bine».

S-a urcat la volan şi a făcut vreo câteva sute de metri, după care a revenit. În aşteptarea verdictului păream a fi singuri pe planetă. Nimeni nu era în zonă. Dar îi simţeam pe ocupanţii clădirii, privindu-ne din spatele ferestrelor. A ieşit din maşină şi ne-a felicitat! Era ce dorise. O maşină elegantă, chiar seducătoare. Efectul asupra noastră, a celor câţiva implicaţi în realizarea proiectului, a fost prima acordată, care se se apropia de valoarea salariului lunar! Destul de însemnată în acele timpuri“, mai spune Nicolae Cosmescu

A fost vedetă într-un videoclip

Din păcate, maşina n-a ajuns niciodată în coloanele oficiale ale vizitelor prezidenţiale. Şi nu pentru că ar fi existat plângeri împotriva senzaţionalei creaţii. „Nu a existat nicio disfuncţionalitate. A fost, fără discuţie, o realizare originală. Care însă nu a ajuns niciodată ce s-a vrut a fi: o maşină de paradă. Este posibil să fi dobândit o altă soartă faţă de cea iniţială prin faptul că la scurt timp, dar fără nicio legătură cu maşina, fostul director general a fost înlocuit cu un altul, inginerul S. Săpunaru, care avea alte viziuni privind viitorul gamei de autoturisme. Probabil că Dacia Superlong s-a născut într-un moment nepotrivit.

Poate că dacă fostul director Mihai Dumitru şi-ar fi continuat activitatea de conducere şi ar fi vrut să o arate ca pe o realizare pentru dotarea coloanelor oficiaţe, maşina şi-ar fi atins, într-adevăr, obiectivul pentru care a fost gândită. Dar este doar o supoziţie!”, mai spune inginerul piteştean. N-a ajuns Dacia Superlong să asigure deplasarea fotoreporterilor care-l însoţeau pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu în vizitele sale de lucru, dar vedetă tot a devenit. „A beneficiat de un parfum de exclusivitate pentru profilul flatant de adevărată vedetă. A avut parte de o «carieră artistică», trăindu-şi viaţa printre alte celebrităţi ale recuzitei studiourilor Buftea. Îmi amintesc faptul că doi-trei ani după ce o realizasem, am văzut-o într-un clip video al vremii, pe Magheru, avându-le la bord pe componentele unei formaţii de muzică uşoara en vogue, pe atunci, «5T»“, mai spune Nicolae Cosmescu.

Citeste mai mult pe adevarul.ro

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister