Connect with us

Medicină

Experiment dur pe stomacul românilor. Cum recunoașteți brânza și cașcavalul care nu conțin lapte, realizate din uleiuri vegetale sau alte produse care imită laptele

Published

on

Când ne așezăm la masă ar trebui să ne urăm Noroc bun în loc de Poftă bună, spune Avram Fițiu, profesor la USAMV Cluj. Așa cum își spun minerii care nu știu dacă mai ies vii din mină. Produsele lactate ce conțin grăsimi vegetale sunt dăunătoare sănătății, motiv pentru care ar trebui etichetate la fel ca pachetele de țigări, a spus și ministrul bulgar al agriculturii, Miroslav Naydenov la forumul Clean Food. Ce dezvăluie profesorul Avram Fițiu?

Așa cum vinul se mai poate face uneori și din struguri, la fel si brânza pe care o mănâncă românii se mai face și din lapte, dar mai rar și numai de către țărani. Vorbim de un experiment social interesant, perfect legal, în care industria agroalimentară mondială ne obișnuiește de ani buni cu alimente făcute parțial sau total cu înlocuitori. Cum experimentul cu înlocuirea de substanțe naturale din sucuri a reușit și astăzi bem sucuri carbogazoase în care doar apa mai este naturală, restul componentelor fiind artificiale, s-a trecut la faze experimentale mai evoluate… la nivel de brânză, carne etc.

Care este oare miza acestui experiment? Evident o miză financiară și astăzi vom analiza cazul brânzei cauciuc din lapte de palmier. În România noastră frumoasă se comercializează anual circa 30 000 de tone de cașcaval și aproximativ 50 000 t de telemea. O mică parte din brânză provine de la țărani și este realizată din lapte, dar cea mai mare parte provine din industria agroalimentară mondială și aici apare problema.

Industria agroalimentară (cu mici excepții) a început acest experiment social de mulți ani, experiment social în cadrul legii, lege care permite realizarea de produse asemănătoare vizual cu brânza și cașcavalul dar care sunt realizate total sau parțial din uleiuri vegetale de soia și în special de palmier.

Motivația pentru care industria face acest joc este una financiară și tehnică. O brânză telemea din ulei vegetal poate sta luni și ani de zile în raft fără să se strice, în timp ce o telemea din lapte după câteva săptămâni își schimbă aspectul comercial. Din punct de vedere financiar uleiul vegetal și în special uleiul de palmier se obțin la prețuri așa de joase încât constituie o mană cerească pentru industria agroalimentară a laptelui.

Recomandare:   Medicina evoluează spectaculos: oamenii paralizați ar putea merge din nou datorită unui dispozitiv implantat în coloană

Ca să faci brânză din lapte ai nevoie de mult lapte și brânza ar avea un preț corect, evident mai ridicat decât prețul brânzei din ulei vegetal (1 kilogram de brânză telemea = 7 kilograme de lapte, 1 kilogram de caș = 9 kilograme de lapte, 1 kilogram de cașcaval = 12 kilograme de lapte, 1 kilogram de iaurt = 1 kilogram de lapte, 1 kilogram de unt = 22,50 kilograme lapte, un kilogram de smântână = 26,3 kilograme de lapte).

Iată ce spun despre acest experiment social la scară planetară câțiva oameni de bine care au înțeles șmecheria legală cu brânza de palmier:

Din sărăcie și lipsă de informare, românii cumpără mai ales telemeaua ieftină, care e făcută cu uleiuri vegetale. În schimb, micii producători români din zone cu tradiție ca Bucovina, ori Satu Mare, sunt în pragul falimentului, pentru că nu pot concura la preţ cu această telemea falsă, a declarat, pentru EVZ, Claudiu Frânc, președintele FCBR (Federația Crescătorilor de Bovine din România).

Este vorba de un ulei de palmier hidrogenat care din punct de vedere nutrițional diferă drastic față de uleiul de palmier nehidrogenat. Practic, este o margarină de generația întâi. Conține acizi grași care duc la apariția bolilor cardio­vasculare și a unor forme de cancer, spune prof. Dr.Gheorghe Mencinicopschi, ­specialist în nutriție.

În raionul de lactate ar trebui separate cele care conțin 100% lapte și cele care au alte ingrediente, astfel încât consumatorul să fie corect informat. Găsim la raion brânză cauciucată, făcută din uleiuri și margarină, mai spune Claudiu Frânc.

La unt, cam jumătate din grăsimea declarată este lactată, iar cealaltă jumătate este substituită de grăsime vegetală. La brânză, 100% este substituită.  Sunt multe probe în care grăsimea declarată lactată este vegetală, spune Anca Gavril, director laborator analize.

Deși TVA-ul este de 20% pentru toate produsele, cum vă explicați că se găsesc în magazine brânzeturi de proveniență incertă care se vând cu prețul de 10 lei sau chiar mai puțin?! În mod cert acel produs conține orice altceva numai lapte nu. În condițiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6 kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor retaileri la acest preț ridicol de doar câțiva lei, spune Frânc.

Produsele lactate ce conțin grăsimi vegetale sunt dăunătoare sănătății, motiv pentru care ar trebui etichetate la fel ca pachetele de țigări, spune ministrul bulgar al Agriculturii, Miroslav Naydenov la forumul Clean Food, citat de Novinite.

Problema grăsimilor hidrogenate este că, asemeni unturii, sunt puternic aterogene. Ele au efecte grave asupra vaselor de sânge, susține dr. Gheorghe Mencinicopschi.

De la săpun la brânză! De ce să faci brânză din ulei de palmier? Pentru ca este cel mai ieftin, cel mai productiv și evident cel mai chimizat ca producție, ulei din lume!

Pentru a obține 10 tone de grăsime e nevoie de 1,2 hectare de palmieri, 6 hectare de rapiță sau floarea soarelui si 8 hectare de măslini. Dacă ar trebui sa asiguram rația calorica a 100 persoane timp de un an, am avea nevoie de un singur hectar cu palmieri comparativ cu 3 hectare de porumb, 5 de grâu, 6 de rapiță, 8 hectare de iarbă.

Așa s-a reușit la nivelul Pacificului înlocuirea completă a pădurii tropicale cu plantații industriale extrem de chimizate de palmieri, ceea ce înseamnă o adevărată catastrofa ecologică. Istoria poveștii cu uleiul de palmier se pare că are în spate o întâlnire discretă între plantatorii malaezieni de palmieri și chimiștii occidentali, întâlnire ce a deschis era margarinei.

Pe la mijlocul secolului trecut industria săpunului și a detergenților s-a transformat în industrie alimentară, iar produsul creat a fost margarina, din simplu motiv că tehnologia de fabricație este aceeași!

De la „Poftă Bună” la „Noroc Bun”. Cum putem oare noi românii să recunoaștem o brânză din lapte față de o brânză din ulei vegetal? Foarte simplu, datorită prețului de vânzare! Dacă vreți brânză telemea din lapte prețul de vânzare trebuie să fie de minim 25-30 de lei/kg, iar la cașcaval minim 45 de lei și provin de la țărani în mare parte. Sub acest preț, sunteți bieți cobai în acest experiment de inginerie socială și vă recomand să aveți un stomac rezistent… la cauciuc! Iar în loc de „ Poftă Bună ” astăzi când vă așezați la masă cu familia, am să vă urez dragi români „ Noroc Bun” ca la mină, unde știi când intri dar nu știi dacă mai ieși!

Biet popor, sărac la buzunar și la minte uneori, știi tu oare câte te mai așteaptă?

Avram Fițiu, România noastră. Sursa: agroinfo.ro

Pentru a face diferenţa dintre o brânză care conţine grăsimi vegetale şi una obţinută numai din lapte trebuie să ţinem cont de câteva aspecte. Primul indiciu care ne poate pune pe gânduri atunci când suntem în faţa unui galantar cu brânză este preţul. Întotdeauna, o brânză făcută din orice altceva, dar mai puţin lapte va fi mult mai ieftină decât una făcută din lapte.

Un alt lucru de care trebuie să ţinem cont este culoarea produsului. O brânză făcută din grăsimi vegetale va fi mai albă decât una obţinută numai din lapte. De asemenea, textura este diferită de la un tip de brânză la altul. Brânză din grăsimi vegetale este mai compactă şi mai moale, pe când cea din lapte este mai aerata.

Legea nu interzice adaosurile de lapte praf si grasimi vegetale in produsele pe baza de lapte proaspat. Insa fabricantul este obligat sa mentioneze clar acest lucru pe eticheta si nu mai are voie sa foloseasca denumirile consacrate: unt, smantana, telemea.

Recomandare:   Dinții de lapte ai copiilor nu trebuie aruncați. Le pot salva viata mai târziu, în cazul unor boli grave datorită celulelor stem aflate în dinți

Iată ce trebuie să mai știți pentru a depista brânza falsă:

Brânza tăiată are neapărat găuri cu aer aproape egale, astea nu prea se pot falsifica. Dacă nu vedeți găurile, renunțați, e brânză falsificată cu clorură de calciu.

Clorura de calciu conferă produsului tărie. Tăiați o bucată cât o cutie de chibrituri. O puneți în congelator. O scoateți a doua zi și nu trebuie să fi devenit sfărâmicioasă prin îngheț. Dacă nu aveți timp, puneți bucățica în apă fiartă. Nu trebuie să se topească mai mult de 40% la fierbere, altfel e 80% margarină.

Dacă vrei să o desărezi şi laptele nu a fost de calitate, se va înmuia, dar dacă laptele a fost bun, va rămâne fermă.

Evitati produsele tip Akadia = branza bulgareasca ieftina. Aia nu este branza. Un kilogram de branza se obtine normal din 6-7 kg de lapte, in functie de calitatea acestuia, iar un litru de lapte nu cobora sub 2 lei. Facand un calcul nu poti sa nu te intrebi cum de un kilogram de branza de tip Akadia costa 8-10 lei.

În afară de a fi gustată brânza, mai trebuie luată o fărâmitură între degete şi, în momentul în care ea se întinde precum untul, înseamnă că este brânză de calitate, facuta din lapte.

In fine cel mai important test este cel al fierberii. Daca o fierbem in apa si se dizolva înseamna ca nu conține lapte. In clipul de mai jos aveți o dovada in acest sens.

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. marks

    11 august 2018 at 4:48 pm

    Ca să faci brânză din lapte ai nevoie de mult lapte și brânza ar avea un preț corect, evident mai ridicat decât prețul brânzei din ulei vegetal (1 kilogram de brânză telemea = 7 kilograme de lapte, 1 kilogram de caș = 9 kilograme de lapte, 1 kilogram de cașcaval = 12 kilograme de lapte, 1 kilogram de iaurt = 1 kilogram de lapte, 1 kilogram de unt = 22,50 kilograme lapte, un kilogram de smântână = 26,3 kilograme de lapte).Toate aceste proporti sunt scoase din burta .Cinw a scris articolu ori nu are habar de ce vorbeste ori asa a primit comanda {cine comanda plateste} dar e scris aiurea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Medicină

Implantul biodegradabil pentru regenerarea nervilor – dispozitivul cât un bănuţ care oferă o şansă bolnavilor de a-şi folosi din nou picioarele

Published

on

By

Un nou dispozitiv a fost testat pe șoareci de laborator, iar rezultatele sunt promițătoare, constatându-se refacerea nervilor periferici de la nivelul membrelor.

Oamenii de ştiinţă americani au creat un dispozitiv implantabil şi biodegradabil care a furnizat, în cadrul unui experiment realizat pe şoareci, impulsuri electrice regulate nervilor periferici afectaţi. S-a constatat că acesta a dus la regenerarea nervilor de la nivelul membrelor, ajutând aceste animale să îşi recupereze mult mai repede funcţiile nurologice şi puterea musculară.

Noul dispozitiv este de mărimea unei mici monede și se „împachetează” în jurul unui nerv avariat, căruia îi furnizează impulsuri electrice timp de câteva zile, înainte de a se dizolva singur  în organism, fără efecte nocive. Dispozitivul este alimentat wireless de un transmiţător aflat în afara corpului pacientului, care acţionează ca un fel de încărcător pentru telefonul mobil.

Cercetători de la Washington University School of Medicine şi de la Northwestern University din Statele Unite au testat dispozitivul pe un grup de şoareci cu nervul sciatic avariat. Acest nerv transmite semnale de-a lungul picioarelor şi controlează tendoanele şi muşchii aflaţi la nivelul membrelor inferioare. Noul dispozitiv a fost folosit pentru a furniza o oră pe zi de stimulare electrică şoarecilor incluşi în acest experiment, între trei şi şase zile, iar șoarecii din grupul de control nu au primit niciun fel de stimulare electrică. Apoi, toţi şoarecii au fost monitorizaţi în perioada de convalescenţă, timp de 10 săptămâni.

S-a constatat că șoarecii care au primit stimulări electrice au beneficiat de mai multe efecte benefice în comparaţie cu cei din grupul de control, recuperându-şi mai repede masa şi puterea musculară. În plus, cu cât numărul de zile de stimulare electrică a fost mai mare, cu atât ei şi-au recuperat mai repede abilităţile fizice.

Citeste mai mult: https://sanatateabuzoiana.ro/implant-biodegradabil-pentru-regenerarea-nervilor/

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Medicină

Practici medicale vechi care se folosesc şi astăzi. De la terapia cu larve de muscă la transferul de fecale sau „supa galbenă”

Published

on

By

Deşi medicina se află într-o permanentă evoluţie, anumite practici vechi, considerate de unii chiar barbare, se mai folosesc şi astăzi, iar cercetările au arătat că sunt destul de eficiente.

Terapia cu venin de albină

Această terapie dateaza din perioada Greciei antice şi presupune sa accepti de bunavoie sa fii intepat de o albina sau injectat cu veninul acesteia. Veninul contine melitina ce se presupune ca ar avea proprietati antiinflamatoare, conform unui studiu publicat in 2016 in revista Molecule. In prezent, aceasta terapie se foloseste in Asia, Europa de Est si America de Sud, ca terapie alternativa.

Terapia cu larve de musca pentru vindecarea ranilor

Tratamentul consta in aplicarea larvelor de muste pe rana. Acest tratament se bazeaza pe observatiile chirurgilor militari de pe frontul Primului Razboi Mondial. Soldatii se refaceau mai rapid daca lasau larvele mustelor sa-si depuna ouale in rana. Pana in 1928 s-a descoperit o posibilitate de a cultiva larve sterile ce puteau fi folosite in astfel de tratamente.

Lipitori pentru tratarea congestiei venoase

Acesti viermi primitivi sunt echipati cu ventuze in partea din fata si din spate a corpului prin care se hranesc cu sange. In secolul 21, FDA a aprobat folosirea lipitorilor pentru congestia venoasa o afectiune ce consta in strangerea sangelui intr-o anumita parte a corpului, venele nemaiputandu-l pompa catre inima.

Terapia electroconvulsiva impotriva depresiei severe

Aparuta la sfarsitul anilor ’30, aceasta a dobandit reputatia de tratament barbar odata cu filmul „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, unde era aplicata personajului lui Jack Nicholson. Tratamentul cu socuri, cum mai este denumita, presupune trecerea curentului electric prin creier, prin implantarea electrozilor in creier sau asezarea acestora pe scalp. Astazi, se face sub anestezie generala, aplicata de 3 ori pe saptamana, timp de trei sau patru saptamani.

Lobotomia pentru tratarea sindromului obsesiv-compulsiv

Procedura consta in perforarea craniului. S-a presupus ca imbunatateste comportamentul persoanei, de foarte multe ori, insa, aceasta ramanand retrasa, apatica si cu comportament copilaresc. A fost folosita in institutiile de boli mintale suprapopulate in perioada 1940-1950 pentru a linisti pacientii.

Lamele din obsidian utilizate in chirurgie

În Epoca de Piatra, lame din obsidian (sticla vulcanica) erau folosite pentru a face o gaura in craniu. Se presupune ca sunt de cel putin 100 de ori mai ascutite decat bisturiul, existand dovezi in ceea ce priveste vindecarea mai rapida a taieturilor facute cu acestea. Nu sunt aprobate de FDA, desi medici din alte tari le folosesc.

Trepanatia

Executata cu ajutorul trepanului (instrument ascutit), presupune o deschidere a cutiei craniene. In civilizatiile vechi  se credea ca ajuta la indepartarea spiritelor rele ale unei persoane, ce cauzau boli, sau tratarea durerilor de cap, a epilepsiei si convulsiilor. Astazi, se practica in situatii de sangerare interna cauzate de traumele aparute in urma accidentelor de masina, ducand la reducerea presiunii craniene.

De la „supa galbena” la transferul de fecale

Practica intalnita inca din secolul 4, presupune ca o persoana bolnava de diaree sau intoxicatie alimentara sa bea o suspensie ce contine fecalele uscate ale unei persoane sanatoase.

In prezent, transferul de fecale presupune acelasi lucru, insa este introdus in corpul pacientului printr-un tub, direct in stomac sau intestinul subtire, prin care se face introducerea de bacterii sanatoase.

Sursa: soundofscience.info

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister