Articole adăugate recent

Guvernele au de ales între numărul morților în creștere și colapsul economic. Conducerile țărilor din Europa transmit un mesaj de o sinceritate brutală: carantina nu poate continua la nesfârșit pentru că altfel efectele crizei economice vor fi mai nocive ca boala în sine.

Țările au anunțat carantină și planuri de salvare de miliarde de euro, dar toată lumea e conștientă că aceasta nu e decât o măsură temporară. Liderii se uită cu atenție la calendar și calculează când anume vor fi forțați să-i trimită pe oameni înapoi la muncă, în ciuda faptului că riscul de contaminare s-ar mări din nou.

Emmanuel Macron, președintele Franței, s-a exprimat cel mai puternic cu privire la provocările pe care măsuri precum auto-izolarea și distanțarea socială le vor avea asupra funcționării economiei.

„Este imposibil să trăim — chiar și în autoizolare — și să vindecăm în continuare oameni, dacă nu ne continuăm activitatea, care pur și simplu, ne permite să trăim în această țară”, a spus în timp ce prezida „un grup de lucru economic” care se ocupa de gestionarea crizei.

Macron este, de asemenea, cea mai proeminentă voce care susține că apariția unui vaccin nu e iminentă, iar că acesta nu va apărea până la sfârșitul lui 2021. Mesajul este clar: nu este posibil ca oamenii să stea atât acasă .

Este un compromis extraordinar. Pe de o parte, distanțarea socială poate minimiza riscul de contagiune și, implicit, numărul morților, pe de altă parte, o criză economică poate submina veniturile guvernamentale care susțin sănătatea publică și utilitățile. Țări care au probleme în colectarea deșeurilor menajere, fără surse de apă potabilă și cu greutăți în alimentarea cu energie electrică reprezintă amenințări la fel de mari precum virusul.

„Este o punere în balanță extrem de dificilă și nu e clar deloc dacă guvernele chiar au o strategie de ieșire”, a spus Mujtaba Rahman, directorul pe Europa al firmei de consultanță politică EurasiaGroup.

„Infecțiile vor reapărea”

Macron a fost primul lider al Uniunii Europene care a recunoscut că nimeni nu știe „cât timp va fi necesar să reducem contactele sociale”.

Măsurile extreme de distanțare socială din Italia, Spania, Franța, Belgia și din restul Uniunii Europene nu fac ca pandemia să dispară, ci doar o încetinesc, împiedicând supraaglomerarea spitalelor.

Cercetători de la Imperial College arată că doctori și epidemiologi cred că chiar și cele mai radicale măsuri de distanțare socială oferă doar un răgaz temporar.

Imediar ce guvernele ridică măsurile, așa cum China a făcut-o pentru a-și salva economia, numărul cazurilor vor exploda iar, a spus Christian Drosten, virusolog german, care a participat la dezvoltarea unui test pentru diagnosticarea cu coronavirus și a sfătuit guvernul german să stăpânească răspândirea virusului.

„Ca doctor cu pregătire în bolile infecțioase, nu pot să spun decât ce spun și alți colegi ai mei. Dacă viața socială își va relua cursul normal, infecțiile vor reapărea”, a spus medicul german într-un podcast.

Experții sunt de acord că un vaccin va fi disponibil abia într-un an sau chiar în 18 luni.

Menținerea distanței sociale pe toată durata acestei perioade e de neconceput și, cel mai probabil, ar duce la o recesiune globală.

OCED (The Organisation for Economic Co-operation and Development) prognozează că progresul economic global va fi redus la 2,4% în 2020 din cauza pandemiei, de la 2.9% cât era prognozat iarna trecută. „Măsuri intensificate și de durată” pe teritoriul Europei și al Statelor Unite ar scădea creșterea economică la 1,5%. Un studiu al institutului Ifo din München a publicat luni un studiu care arată ca pierderile din PIB ale Germaniei ar putea crește de la 7,2% la 20,6% în cazul celui mai negativ scenariu al unei pene pe trei luni.

„Decidenții politici închid economiile majore. Din acest motiv recesiunea se poate întinde în zona EURO până la 10%, sau chiar și mai mult”, a spus Rahman.

La un anumit punct, va fi de neconceput ca restricțiile să fie menținute la același nivel.

În Modena, Italia, nouă prizonieri și-au pierdut viețile în timpul revoltelor din închisori, unii din cauza unor supradoze. Revoltele s-au răspândit în închisori din zone precum Venezia, Milano, Roma, Rieti, Napoli, Meli, Palermo. Pe tot teritoriul Italiei, armata a fost mobilizată să vegheze dacă măsurile de distanțare socială sunt respectate.

China a ales să renunțe la măsurile radicale împotriva răspândirii virusului și să prioritizeze creșterea economică pentru următoarele luni.

„Ce se întâmplă în China acum e că afacerile își reiau activitatea”, a spus Drosten. „Am văzut ce pagube economice a făcut carantina, în așa fel încât a fost nevoie ca această măsură să fie retrasă”. „Virusul va exploda din nou în China”, a adăugat Drosten.

Citește și:
Extincțiile în masă care aproape au spulberat toată viața de pe Pământ. Suntem în plină extincție chiar acum

Acesta a mai avertizat cu privire la încercările de mușamalizare ale Beijingului. „Nu vom mai vedea rapoarte de încredere venind din China în perioada următoare. Beijing își dorește ca problema să fie rezolvată în China, dar, desigur, acest lucru nu se va întâmpla”.

Și acum?

În Europa, asta înseamnă că, în curând, guvernele vor fi nevoite să decidă cum să procedeze – și apoi să comunice populației.

În țările în care blocajele sunt abia la început, răspunsul la întrebarea „și acum?”  este fragmentat.

Franța dă un mesaj cu dublu sens. Chiar dacă guvernul le ordonă oamenilor să rămână acasă, deja trimite apeluri ca unii să se întoarcă la muncă și încurajarează întreprinderile să ofere o plată unică de până la 1.000 de euro angajaților care fac acest lucru.

„Invit toate federațiile, toate marile companii … să le ofere angajaților această primă scutită total de taxe, în valoare de 1.000 de euro”, a declarat, vineri, ministrul Economiei, Bruno Le Maire.

În Italia, cea mai afectată țară, premierul Giuseppe Conte a anunțat că blocarea – planificată să se încheie pe 25 martie – va fi prelungită, dar nu a stabilit o dată finală. Până în prezent, producția nu s-a oprit. După ce au apărut greve spontane în fabrici și șantiere navale, pentru că muncitorii se temeau să nu îmbolnăvească, sindicatele au negociat cu guvernul și cu angajatorii un protocol de siguranță pentru muncitori.

Dar întrebarea nu are încă un răspuns. Duminică, guvernul italian a emis un nou decret, care a intrat vigoare luni și care a pus capăt tuturor activităților economice „neesențiale”. Ca răspuns, sindicatele amenință cu greva generală, fiindcă lista de activități permise include producția de tractoare și fabricarea produselor din tutun, activități despre care ele susțin că nu sunt esențiale.

În Marea Britanie, premierul Boris Johnson a jucat tactica întârzierii.

„Obiectivul nostru este să amânăm și să atenuăm vârful epidemiei, prin luarea unor măsuri corecte la momentul potrivit, astfel încât să reducem la minimum suferințele și să salvăm vieți”, a spus Boris Johnson săptămâna trecută. El a adăugat ulterior că „putem depăși valul în următoarele 12 săptămâni” și se așteaptă ca primele teste pentru un vaccin să înceapă într-o lună. Luni seara, el a anunțat că britanicii vor avea voie să părăsească locuințele doar din motive bine întemeiate.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, țara unde întâlnirile a mai mult de două persoane au fost interzise în weekend, mai trage de timp: „Nu există încă o terapie specifică și nici un vaccin împotriva coronavirusului. Atâta timp cât aceasta este situația, putem face un singur lucru, acela de a încetini răspândirea virusului și de a nu prelungi criza ”, a spus într-o declarație națională.

Până în prezent, niciun guvern nu a comunicat un plan pe termen lung.

Flux și reflux

Între un dezastru economic și acceptarea faptului că virusul poate fi fatal, mai există o a treia cale.

Dacă testele devin mai ușor de făcut în lunile următoare, guvernele ar putea afla că un procent mare din populație a avut deja o infecție asimptomatică. Acesta ar putea fi momentul în care țările încep să renunțe la măsurile de distanțare socială.

Drosten a spus că se așteaptă ca testele pentru anticorpi – care arată infecțiile anterioare împotriva cărora organismul a dezvoltat imunitate – vor fi disponibile „în săptămânile următoare”.

Un studiu făcut de Imperial College London oferă o altă abordare. Aceasta ar presupune o alternare a restricțiilor cu perioade mai relaxate, o situație care să dureze doi ani. În acest timp, oamenii ar trebui să stea acasă câte o lună, la fiecare trei luni normale.

Sébastien Maillard, directorul Institutului Jacques Delors din Paris, a spus că se așteaptă „la o perioadă de restricții mai severe, apoi treptat la o economie funcțională și, din nefericire, spre sfârșitul anului, la un nou set de limitări sociale, până când un vaccin va fi gata. ”

Cercetătorii au avertizat că orice perioadă de răgaz va fi scurtă. „Distanțarea socială – plus închiderea școlilor și a universităților, dacă sunt puse în practică – ar trebuie să fie în vigoare pe parcursul celor doi ani de simulare”, au scris autorii studiului.

Acest lucru le ridică următoarea dilemă: vor fi obligate fie să-și pregătească popoarele să trăiască un an sau chiar mai mult în izolare, fie să suporte decese masive în lunile următoare. Niciuna nu este o decizie ușoară.

„Va exista un înainte și un după” această pandemie, a declarat comisarul pentru piața internă, Thierry Breton. „Să sperăm că prețul uman va fi scăzut. Prețul economic va fi foarte mare.”

Sursa: Politico.eu


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați !

Nu ratați !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here