Connect with us

Diverse

Este considerat unul dintre cele mai ciudate animale de pe Pământ. Pangolinul, pare a fi un animal venit din altă lume

Published

on

Pangolinul este unul dintre cele mai ciudate animale de pe Pământ. Este singurul mamifer acoperit de solzi ce are limba mai lungă decât corpul său. Junglele şi savanele din Africa şi sudul Asiei sunt (încă) cutreierate de aceste simpatice si în același timp ciudate animale cu alură foarte interesantă.

Pangolinii par a fi animale din alte lumi, sau plăsmuirea bizară a vreunui artist adept al curentului Fantasy. Au solzi, dar sunt mamifere. Par marsupiale, dar nu sunt. Cu toată înfățișarea lor stranie, rămân niște animale demne de respectul şi ocrotirea noastră. Cu atât mai mult cu cât la ora actuală pangolinul este declarat animal protejat începând din septembrie 2016 prin Convenția internaționala privind comerțul cu specii amenințate cu dispariția (CITES). El a ”câştigat” titlul de neinvidiat de cel mai traficat mamifer din lume, circa un milion de pangolini fiind capturați în ultimii zece ani în pădurile din Asia şi Africa.

Noile studii bazate pe analize genetice ne arată că rudele cele mai apropiate ale pangolinilor sunt cele din ordinul Carnivora. Adică, felinele, urşii, câinii, lupii, jderii şi toate celelalte mamifere carnivore „clasice” cu care suntem obișnuiți

Animal cu identitate greu de dibuit, după cum se pare, pangolinul îşi trage numele de la termenul malaez de „pengguling”, adică „cineva care se încolăcește”, într-o traducere aproximativă. Termenul face trimitere la capacitatea pangolinilor de a se face ghem, pentru a evita pericolele, sau la obiceiul de a se atârna de crengile copacilor, încolăcindu-şi coada în jurul lor, fapt posibil datorită cozii prehensile, care prezintă niște mușchi specializați în acest sens.

Imaginea stranie a pangolinilor este definită în principal de solzii lor, mari, duri şi relativ laţi proporțional cu dimensiunile corporale ale acestora. Bizarii solzi, pe care nu ne-am aștepta să-i găsim la mamifere, nu sunt, însă, în esența lor, altceva decât niște banale fire de păr. Solzii au o consistența moale la pangolinii nou-născuți, dar se întăresc odată cu înaintarea în vârstă a animalelor. Sunt alcătuiţi din keratină, adică aceeaşi materie cornoasă din care sunt alcătuite unghiile umane, ghearele tuturor tetrapodelor, penele păsărilor, perii mamiferelor. Datorită înfățișării sale, pangolinul este comparat , mai în glumă, mai în serios, cu un uriaş con de pin mergător.

Când sunt atacate sau simt cea mai mică formă de pericol la adresa lor, straniile mamifere se apără într-o modalitate caracteristică: datorită coloanei vertebrale extrem de flexibile, pangolinii se pot ghemui atât de mult încât formează literalmente o sferă vie din trupurile lor.

În această poziție, solzii săi mari sunt orientați spre exterior cu marginile lor, sunt tăioase precum lamele de cuțit. Orice prădător care ar încerca să-i muște se lasă repede păgubaș. Riscul de a-şi tăia buzele, gingiile şi limba este prea mare.

Picioarele lor sunt prevăzute cu gheare impresionante, care nu sunt folosite însă în atac sau apărare. Rolul ghearelor uriașe este acela de unelte, folositoare pentru a escalada copacii, precum şi pentru săpături în mușuroaiele de termite şi furnici.

Mărimea lor depinde de specie; cea mai mică specie, pangolinul cu burtă neagră (Manis tetradactyla), care trăieşte în pădurile uriaşe din bazinul fluviului Congo, are lungimea de doar 30 centimetri şi o greutate de 1-3 kilograme, iar pangolinul uriaş (Manis gigantea) din Uganda, Tanzania şi Kenya atinge 140 centimetri lungime de la nas la vârful cozii, şi greutatea maximă de 33-35 kilograme. La toate speciile, masculii sunt mai mari decât femelele.

Citește și:  Peștele ciudat, cu capul asemănător unui pescăruș, filmat de un pescar chinez. Din ce specie face acesta parte?

Nu doar solzii acestor mamifere sunt bizari, ci şi limba. Acest organ atinge lungimi extreme la pangolini, este subţire, are secțiune circulară şi are rădăcina tocmai în cavitatea abdominală, nu în cea bucală, precum în cazul celor mai multe vertebrate.

Pangolinul sapă repede o gaură în peretele exterior al mușuroiului şi, cu ajutorul limbii sale lungi şi al salivei lipicioase, culege orice insectă întâlnită. Nu cruţă nimic, insecte adulte, nimfe, larve şi ouă, toate sunt înghiţite de acest mamifer hiperspecializat.

Pangolinii tereştri pot săpa vizuini care ating lungimi de până la 3,5 metri. Toate speciile de pangolini înotată foarte bine în caz ne nevoie. Nicio specie nu are dinţi, şi prin urmare, niciun pangolin nu poate muşca sau mesteca. Se hrănesc doar cu furnici, termite şi alte specii de insecte terestre. Când întâlnesc un mușuroi de furnici sau termite, ospățul e gata!

Dacă în trecut trăiau mai multe specii, unele de dimensiuni relativ mari, astăzi mai supraviețuiesc doar 9 specii de pangolini, o parte din ele aflate în pericol major de dispariţie.

Citește și:
Peștele ciudat cu capul asemănător unui pescăruș, filmat de un pescar chinez. Din ce specie face acesta parte?

Panglionul este o atracție pentru braconieri, în decursul a 10 ani au fost uciși peste un milion de mamifere. Ei sunt vânați şi pentru carnea şi solzii lor în Asia şi Africa, traficul fiind alimentat în special de cererea din China şi Vietnam, potrivit organizațiilor pentru drepturile animalelor. Pangolinii sunt foarte cautați şi de chinezi, deoarece aceștia consideră carnea bietului mamifer drept o delicatesă cu puternic efect afrodisiac. Tot chinezii cred că solzii de pangolin au proprietăţii antiinflamatorii, îmbunătăţesc circulaţia sangvină, lactația la femeiastm şi artrita. De asemenea in Asia, panglionul este utilizat în scopuri medicinale deoarece, după cum afirmă cercetătorul John R. Platt, solzii acestuia pot vindeca anumite forme de cancer și pot ajuta oamenii să slăbească.

Dorința oamenilor de a consuma carnea şi solzii animalului l-a făcut pe acesta să fie pe cale de dispariţie. Populația de pangolin malaezian a scăzut cu 80% în ultimi 21 de ani. Restricția interzice comercializarea a șapte specii de pangolin, termenii fiind foarte stricți. Afla mai multe despre acest animal ciudat pe descoperă.ro

Descoperiri

Viitorul climatic al Terrei scris pe pereţii unei peşteri din China

Published

on

By

O echipă internaţională de cercetători a descoperit, pe pereţii peşterii Dayu, situată în munţii Qinling din centrul Chinei, inscripţii unice referitoare la efectele pe care schimbările climatice le-au produs de-a lungul a cinci secole. Cercetătorii dau asigurări că viitorul schimbărilor climatice ar putea fi desluşit de aceste inscripţii.

Cercetările, al căror rezultat a fost publicat în Scientific Reports, permit stabilirea unei corespondenţe între evenimentele istorice şi perioadele de secetă, care au lăsat o urmă de neşters în stalagmitele peşterii, semnalează El Mundo şi site-ul tempsreel.nouvelobs.com.

Într-o regiune cu climă dominată de muson, unde 70% din precipitaţiile anuale se produc în numai câteva luni, o uşoară decalare a sezonului ploilor poate avea consecinţe dramatice, câteva zile în plus sau în minus putând însemna o diferenţă între secetă şi inundaţii.

Între 1520 şi 1920, populaţia a efectuat mai multe procesiuni în peşteră, lăsând drept mărturie inscripţii pe pereţii ei. De exemplu, în ziua de 24 mai a celui de-al 17-lea an al domniei împăratului Guangxu din dinastia Qing, primarul Huaizong Zhu a condus peste 200 de persoane în peşteră pentru a lua apă de acolo. Un ghicitor pe nume Zhenrong Rang „s-a rugat pentru ploaie” în timpul ceremoniei. De-a lungul secolelor, diverşi edili locali, guvernatori, personalităţi au intrat în peşteră, sursă de apă în perioadele secetoase. Ei mergeau, de asemenea, pentru a se ruga zeităţilor lor lângă „lacul dragonului”, întinderea de apă din interior.

Inscripţiile corespund unor momente de grea încercare pentru populaţie. Seceta din 1528, de exemplu, a cauzat o mare foamete în regiune, iar locuitorii au recurs chiar la canibalism. Cu ocazia celei din 1596, în mijlocul unei mari perioade umede, inscripţiile descriu „munţi care plâng din cauza secetei” şi pe locuitorii care vin să viziteze peştera în iulie sau în august, în timp ce musonul ar fi trebuit să fie în toi.

Comparaţia dintre arhivele istorice, inscripţiile găsite în peştera Dayu şi analiza chimică a stalagmitelor a permis să se stabilească o corelaţie între evenimentele survenite de-a lungul secolelor. Aceste elemente arată că evenimentele la care se referă inscripţiile din peştera Dayu au provocat „serioase probleme sociale”, precizează studiul, citând seceta din 1890, care a „cauzat o foamete severă şi a declanşat pe plan local o instabilitate socială care a condus la un conflict feroce între guvern şi civili în 1900”.

S-a stabilit, de asemenea, o legătură între perioadele de secetă şi declinul unor culturi. „Când oamenii nu au suficientă apă, dificultăţile sunt inevitabile şi survin conflictele”, explică Dr. Sebastian Breitenbach, de la University of Cambridge, coautor al studiului. „În ultimul deceniu, indiciile găsite în peşteri şi în lacuri au arătat o posibilă legătură între schimbările climatice şi prăbuşirea mai multor dinastii din China în ultimii 1800 de ani, precum Tang, Yuan şi Ming”, adaugă acesta.

„Există exemple de rămăşiţe pământeşti, unelte şi vase de ceramică găsite în peşteri, dar este excepţional să se descopere ceva ca aceste inscripţii datate”, explică Dr. Liangcheng Tan, de la Institutul de ştiinţe ale pământului al Academiei de Ştiinţe din China, autor principal al articolului. „Combinate cu indiciile găsite în formaţiunile geologice din peşteră, aceste inscripţii au fost un element crucial pentru a confirma legătura dintre climă şi arhivele geochimice din grotă, precum şi efectul pe care îl are seceta asupra unui peisaj”.

În plus, cercetătorii estimează că modelarea concreţiunilor calcaroase „sugerează că precipitaţiile viitoare din centrul Chinei ar putea fi sub media celor 500 de ani trecuţi”. Dat fiind faptul că munţii Qinling sunt o zonă de acumulare a apei şi adăpostesc numeroase specii pe cale de dispariţie (printre care ursul panda uriaş), ei sugerează că este „imperativ să se exploreze o strategie pentru adaptarea la diminuarea precipitaţiilor şi/sau la episoadele de secetă”. Situaţia este diferită de cea de pe vremea în care au fost efectuate aceste inscripţii, „dar noi suntem în continuare vulnerabili la aceste evenimente”, afirmă Dr. Breitenbach.

Cercetătorii dau asigurări că există posibilitatea ca această perioadă de secetă intensă şi prelungită să se repete în aceeaşi regiune la sfârşitul lui 2030. De aici, importanţa de a se pune în practică o strategie pentru a se face faţă acestei schimbări în materie de mediu.

Sursa: radioiasi.ro

Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Articole interesante

Dezvăluiri23 de ore ago

Lumea de Dincolo explicată de Prof. Dr. Constantin Dulcan: „Nu Dumnezeu ne pedepseşte, ne pedepsim singuri, aici, pe pământ”

Prof. Dr. Constantin Dulcan,  medic neurolog, psihiatru şi cercetător în domeniul conştiinţei, a reuşit, în lucrările sale, performanţa absolut originală...

MedicinăO zi ago

Adevărul pe care nimeni nu îl spune despre urzici. Sunt ele bune, dar nu le mâncați dacă suferiți de aceste boli

Urzica este, cu siguranță, vedeta primăverii. Această plantă este ceea ce îi trebuie organismului nostru pentru a elimina toxinele acumulate...

DescopeririO zi ago

Un român poate schimba în bine lumea medicală a următorilor 100 de ani. E pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii – cancerul

A inventat una dintre cele mai eficiente imuno-terapii oncologice din lume şi a primit echivalentul Premiului Nobel în Biotehnologie, în...

Diverse2 zile ago

Prima mașină electrică sută la sută românească. Este atât de ieftină încât și-ar putea-o permite aproape orice român

Doi oameni de afaceri din Cluj şi Baia Mare, Andrei Ostroveanu (47 de ani) şi Gheorghe Mureşan (58 de ani),...

Dezvăluiri3 zile ago

Mari secrete ale omenirii suspectate că ar fi falsuri

Originea şi evoluţia umanităţii au fost, de-a lungul timpului, încărcate cu mituri şi chiar falsuri puse pe seama manipulării care...

Dezvăluiri5 zile ago

În secolele trecute, trei imperii au vrut să dea numele Dacia țărilor românești unite. Aţi fi de acord, astăzi, cu această schimbare a numelui?

Oportunitatea demarării, la nivel naţional, a unui proiect de modificare a numelui țării în cel de Dacia sau Geto-Dacia, a...

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister