Connect with us

Istorie

Educația la japonezi: Copiii de 4 ani circulă singuri cu metroul, nu sună nimeni la protecția copilului, elevii și profesorii fac curățenie în școli. Mamele își învață pruncii de mici să-și RESPECTE semenii

Published

on

De la 3 ani, copiii din Japonia merg neînsoţiţi la grădiniţă. Iar de la 4 ani circulă singuri cu metroul. În Ţara Soarelui Răsare, micuţii sunt învăţaţi să fie modeşti şi politicoşi aşa că niciodată nu veţi vedea un copil care face nazuri.

Deşi trăiesc în una dintre cele mai tehnologizate ţări din lume, japonezii îşi cresc copiii după principii si valori vechi de sute de ani. Aceştia sunt educaţi să fie liniștiţi, modeşti şi politicoşi, astfel încât să nu îi deranjeze niciodată pe cei din jur. O altă valoare care le este insuflată copiilor de mici este respectul: respect pentru cel de lângă tine, respect pentru locul în care trăiesc şi respect pentru societate. De unde a pornit însă totul?

„Japonezii au crezut întotdeauna că trăiesc ca într-un sat. Fiind o insulă şi neavând unde să se ducă, ăsta a fost principiul lor, că nu au unde să se ducă mai departe de această insulă, şi că trebuie să trăiască unii cu ceilalţi. Şi atunci este foarte important să nu se deranjeze unii pe ceilalţi. Iar în momentul în care tu arunci ceva pe jos sau vorbeşti un pic mai tare sau jigneşti pe cineva, în momentul respectiv l-ai supărat pe celălalt, toată comunitatea va şti şi el nu se va mai simţi bine în această comunitate”, explică Alexandra Jidiuc, specialist în cultura niponă.

 Deşi sunt cunoscute pentru blândeţea şi armonia cu care îşi cresc copiii, mamele japoneze încearcă să îi responsabilizeze de la cele mai mici vârste. De exemplu, ele îşi poartă bebeluşii în slinguri peste tot, tocmai pentru a-i obişnui de mici cu toate activităţile.

Copiii sunt crescuţi pentru a deveni ulterior cetăţeni model. Încă de la şcoală şi până când termină liceul, elevii se ocupă exclusiv de curaţenie.

În Japonia există personal special care să se ocupe de curăţenie DOAR în aeroporturi, acolo unde este un flux mare de turişti străini, şi în marile corporaţii. În rest, în toate institutiile publice, funcţionarii se ocupă de această activitate.

„Noi facem curăţenie la şcoală! După prânz, cu cârpa, ştergem tot de pe podea şi facem curăţenie şi la toaletă”, spune Chinatshu Kawamoto, profesoară de limba japoneză, aflată în România.

„În şcolile japoneze nu există femeie de serviciu. Este iarăşi un element care pe mine m-a surprins în condiţiile în care la noi copilul nici măcar tabla nu o şterge, pe principiul că trebuie ştearsă de doamna învăţătoare”, spune Alexandra Jidiuc.

„Mamele japoneze îi ajuta pe copii, dar mai mult îi încurajează: Hai! Tu poţi să faci singur! Dar părinţii români ajută copilul imediat, îi şi îmbracă”, a constatat Chinatshu Kawamoto.

Chiar dacă pentru europeni poate părea exagerat, mamele îşi lasă copiii să meargă singuri la grădiniţă, încă de la vârsta de 3 ani. În prima zi îi conduc să le arate drumul, în a doua zi doar îl urmăresc şi din ziua a treia cei mici sunt pe cont propiriu.

Recomandare:   Misterul celor mai întâlnite 10 superstiții la români? De la pisica neagră sau oglinda spartă în casă care aduce 7 ani de ghinion, până la scăpatul cuțitului pe jos

În schimb, „părinţii români iau ghiozdanul copilului şi îl cară ei, la noi copiii au responsabilitatea ghiozdanului lor”, spune Chinatshu Kawatomo.

Rolul mamei este acela de a învăţa copilul să se descurce singur şi de a forma un viitor adult responsabil. De aceea, nu va fi o surpriză pentru nimeni să vadă un copil de 4-5 ani care merge singur cu metroul. Mai mult, în Japonia, niciun părinte nu îşi duce copilul la şcoală cu maşina.

„Nu sună nimeni la Protecţia copilului şi surpriza este că aceşti copii nu au nici telefoane mobile la ei. Folosesc telefoanele publice şi este considerat un proces de responzabilizare a copilului de mic, pentru că mama japoneză spune că Dacă eu nu îmi învăţ copilul ca la 6 ani să meargă cu metroul, când va învăţa acest lucru?„, explică Alexandra Jidiuc.

În cultura niponă EDUCAŢIA este pe primul plan. Preţul unei case, de exemplu, este dat de reputaţia şcolii din zona respectivă. Şi dacă până la 3 ani părinţii răspund pentru faptele copilului, când intră la şcoală autoritatea este încredinţată EXCLUSIV profesorului.

Deşi elevii au un program de şcoală normal, după orele de curs fiecare elev participă la cluburi și merge la bibliotecă.

„Studiază foarte mult în afara casei, pentru că sunt spaţii special dedicate studiului. O să îi vedeţi că sunt mereu cu cartea după ei, toţi copiii japonezi au o carte mai ales în metrou şi permanent citesc”, povestește Alexandra Jidiuc, specialistă în cultura japoneză.

În Japonia nu veţi vedea niciodată copii înfofoliţi. La 10 grade puştii poartă tricouri cu mânecă scurtă. De asemenea, în Ţara Soarelui Răsare nu există teama de…. curent.

„Copiii japonezi, chiar dacă afară e frig, se îmbracă în tricou cu mânecă scurtă şi pantaloni scurţi şi se joacă afară, de aceea sunt foarte rezistenţi”, spune Chinatshu Kawatomo.

„În metroul japonez există aer condiţionat, era extrem de rece după părerea mea, iar eu şi soţul meu eram destul de infofoliţi şi am văzut un copil care avea maxim o lună, era nou-născut şi era fără ciorapi în picioare, într-un body şi atât. Nu era învelit cu păturica şi nu părea să fie nesănătos”, a povestit Alexandra Jidiuc.

Când eram copil, în şcoala generală, ne obligau să alergăm cu picioarele goale afară. Şi alergam, profesorii puneau muzică…vouă românilor nu vă place curentul, dar pentru mine nu e nimic”, arată profesoara de limba japoneză Chinatshu Kawatomo.

Mamele japoneze ţin foarte mult ca cei mici să aibă o alimentaţie sănătoasă. Pe lângă orez şi peşte, din alimentaţia niciunui copil nu lipsesc fructele şi legumele.

Sunt cunoscute la nivel internaţional BENTO-urile – acele cuţiute ale lor de mâncare în care mamele japoneze decorează orezul cu tot felul de feţe draguţe, tocmai pentru a îi determina pe copii să mănânce şi legume.

Copiii japonezi nu fac mofturi nici la masă. Explicaţia…

„În cultura japoneză se spune că există un spirit în orice. Şi în momentul în care nu mănânci tot sau nu te comporţi frumos la masă, arunci mâncarea sau scaunul de la masă, se spune că superi spiritul respectiv: al scaunului, al mâncării, al mediului înconjurător şi atunci, dacă tu superi spiritul şi el se va supăra pe tine şi se va întâmpla ceva negativ pentru tine”, precizează Alexandra Jidiuc.

În Ţara Soarelui Rasare, nu veţi întâlni nicodată un copil care să facă o criză de isterie în magazin, pentru că nu i se cumpară jucării… Nu veţi întâlni tineri care să fie zgomotoşi pe stradă, să ţipe sau să jignească pe cineva.

De asemenea, ei consideră că este nepoliticos să te uiţi la străini, aşa că toţi se concentrează pe ce au de făcut şi nu se uită la persoanele din jur. Este motivul pentru care majoritatea copiilor sunt timizi şi ruşinoşi.

Recomandare:   Factorul mai puţin cunoscut care ne influenţează sănătatea

„Când lucram la o gradiniţă japoneză, colega mea româncă îi întreba mereu pe români: ce părere ai? În Japonia mai puţin spunem ce opinie avem. Doar ascultăm profesorul…”, spune Chinatshu Kawatomo.

În societatea niponă există un cult al mamei, dar şi al profesorului, tocmai pentru că ei pregătesc copiii pentru viaţă şi societate.

Sursa: digi24.ro

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Istorie

„Cavoul Roman“ de la Galați, un vestigiu unic în România

Published

on

By

„Cavoul Roman” de la Galați este un monument istoric descoperit în 1974 de arheologul Mihalache Brudiu, care a fost din nou acoperit cu pământ timp de peste patru decenii, sub o placă de beton. Anul trecut, Primăria Galați a alocat fonduri pentru noile săpături arheologice și acum a fost realizată cea mai mare parte a lucrărilor, fiind conturat monumentul istoric, atât la interior, cât și la exterior.

Din păcate, la momentul descoperirii, în timp ce se făceau excavări pentru construirea fundației unui bloc, până să fie anunțați arheologii, muncitorii de pe șantier au distrus cupola monumentului, construită din cărămidă și țiglă imprimată cu însemnul Legiunii romane de marină Classis Flavia Moessica. În cele patru decenii în care a fost abandonat monumentul nu a suferit alte distrugeri, fiind conservată destul de bine și pictura interioară.

O construcție solidă, cu ziduri de 1,5 metri

Cercetarea arheologică a dus la descoperirea unei construcții subterane, cu două încăperi, cavoul unui personaj de rang înalt, care a avut o funcţie importantă în armata romană. Este o construcție foarte solidă, cu ziduri de 1,5 metri grosime. „Pictura este intactă. Toată decorațiunea este în stil geometric, nu figurativ. În camera mare avem o bandă orizontală din linii pictate cu vopsea roșie, iar deasupra ei, în două locuri, sunt expuse linii verticale care formează un chenar, iar în mijlocul lor niște puncte roșii, dispuse în cruce. În camera mică avem două benzi late, una roșie, cealaltă neagră. Camera mică are dimensiuni mai reduse, pereţii mai subţiri şi noi credem că acolo a fost depus defunctul, pentru că acolo am găsit amprenta la sol a altarului. La intrarea în camera mare este o lespede foarte frumoasă, din calcar de Bașchioi (Tulcea), în care a fost săpată o treaptă și care în partea dreaptă are săpat un locaș pentru axul ușii. Am descoperit şi o serie de blocuri masive din bolta celor două încăperi, construită numai din cărămizi. Toate aceste fragmente, printre care şi o bucată uriaşă de peste o tonă, vor putea fi repuse, la poziţia iniţială, susţinute de nişte suporţi metalici, încât să sugereze bolta”, ne-a declarat arheologul Gabriel Jugănaru.

Cercetarea arheologică, continuată în condiții speciale

Săpăturile au fost întrerupte pentru a fi adus din Germania un cort special, pentru ca monumentul istoric să fie ținut sub atmosferă controlată, pentru că umiditatea ar putea distruge pictura. Vor fi reluate săpăturile peste aproximativ două săptămâni. Au fost la Galați și reprezentanți ai Universităţii din München, care au realizat o scanare 3D a zidurilor, pentru stabilirea celei mai bune variante de restaurare şi punere în valoare a monumentului. După finalizarea săpăturilor arheologice va fi analizat întregul inventar de artefacte, atât cele descoperite în 1974 de profesorul Brudiu și aflate la Muzeul de Istorie „Paul Păltânea” din Galați, cât și cele descoperite acum de arheologul Gabriel Jugănaru și echipa sa, pentru a se da o interpretare corectă acestor vestigii. Potrivit primelor estimări, „Cavoul Roman” este un mormânt Hypogeu, de tip roman, dar prin inventarul descoperit are și elemente de tip sarmat, fiind se pare mormântul unui sarmat care a deținut o funcție importantă în armata română din așezarea cu câteva mii de locuitori de la confluența Siretului cu Dunărea, unde astăzi se află Galațiul.

„Cavoul Roman” de la Galați este un vestigiu unicat în România, pentru că diferă de alte monumente similare din mai multe puncte de vedere. „De regulă acest tip de morminte erau orientate est-vest, şi erau familiale, în sensul că adăposteau până la câteva zeci de defuncţi. Aici avem o altă orientare, pe axa nord – nord-vest, sud – sud-est. Plecând de la orientarea mormântului, de la modul în care a fost decorat, de la faptul că a fost individual, îl considerăm unicat în România. Mormântul poate fi din a doua jumătate a secolului al III-lea sau prima jumătate a secolului al IV-lea. Analiza materialului ceramic şi a pieselor pe care noi le-am găsit va permite o datare mai exactă”, a mai precizat arheologul Gabriel Jugănaru.

Sursa: romanialibera.ro

Citește mai departe>>

Istorie

Ultima scrisoare a unui erou de la Mărăşeşti trimisă părinţilor: „Când v-o fi dor de mine şi îţi vrea ca să mă vedeţi, să vă uitaţi la fotografie“

Published

on

By

Peste 300.000 de soldaţi români au pierit pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial. Aproape fiecare sătuc din România a dat eroi care s-au jertfit la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz sau în celelalte bătălii din prima conflagraţie mondială. Unul dintre ei este Ion Posea, sergent în Regimentul 48 Infanterie din Buzău, scrie „Adevărul”.

Nici 20 de ani nu avea când a plecat în cătănie, la Compania 11, Regimentul 48 Infanterie de la Buzău. Sergentul Ion Posea şi camarazii săi au pornit la război în 1917. Înaintea plecării din cazarmă, militarul din comuna Siriu le-a trimis părinţilor o fotografie pe spatele căreia a lăsat un mesaj parcă premonitoriu.

”Primiţi această fotografie pe care s-o aveţi suvenire, pentru că nu se ştie dacă mai vin pe acasă şi când v-o fi dor de mine şi îţi vrea ca să mă vedeţi, să vă uitaţi la fotografie, căci eu sunt gata de a merge la război şi sunt echipat complet pentru război şi sunt plecat şi vă spun, iubiţi părinţi, sărutări de mâini, căci aşa am fost ursit, pentru că, atunci când mi-a plăcut să trăiesc, am plecat. Acum vă zic cu bine, iubiţi părinţi, şi vă sărut pe întreaga familie. Al vostru Nicuşor”, a scris sergentul Posea pe spatele fotografiei.

Rândurile scrise pe spatele fotografiei reflectau sentimentul care probabil îi domina pe toţi ostaşii atunci când aşteptau să pornească în bătaia armelor inamice. A fost ultima fotografie a militarului buzoian înainte să piară la Mărăşeşti.

”Fotografia a fost realizată pe 21 august 1916. Înainte de a pleca la război a trimis-o părinţilor. Ştim de la sora lui, adică bunica noastră, că era foarte tânăr, nici căsătorit nu era. Nicio altă scrisoare nu a mai ajuns de la el, de la această dată, iar familia lui a aflat în toamna anului 1917 că a murit şi a fost îngropat la Mărăşeşti”, ne-a declarat Viorica Dumitrescu, nepoata eroului.

Recomandare:   Arheologii au descoperit ceva uimitor lângă moaștele unui episcop suedez, decedat în urma cu trei secole

Citeste mai mult: adev.ro/p8vxdr

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister