In premieră pentru România, la Buzău, cercetătorii Stațiunii Legumicole de aici au aclimatizat pepenele de iarnă (benincasa hispida), care este un soi nou, provenit din Asia, unde este foarte popular.

Fructele au o greutate cuprinsă între două şi patru kilograme și sunt o sursă bogată de vitamina, în special vitamina C, pe timpul iernii. Pepenele de iarnă este o specie din familia cucurbitaceelor. Fructele sunt gustoase, dulci şi pot înlocui în preparatele culinare pepenele, castravetele şi chiar dovleacul, dar ceea ce este cel mai important, se păstrează foarte bine peste iarnă, spun specialiștii.

Spre deosebire de pepenele roşu sau galben, cel de iarnă creşte pe boltă, asemenea strugurilor. Are o greutate între două şi patru kilograme şi rezistă chiar şi câteva luni după ce a fost cules.

„Anul acesta am făcut documentaţia şi începând cu anul viitor va fi înscris în vederea omologării şi brevetării. Producţia depăşeşte 60 de tone la hectar, o producţie foarte mare, o plantă produce circa 15-20 de fructe, iar dacă sunt lăsate să ajungă la maturitate numărul lor scade la 8-10 fructe pe plantă. Fructele sunt gustoase, dulci şi pot înlocui în preparatele culinare pepenele, castravetele şi chiar dovleacul, dar ceea ce este cel mai important, se păstrează foarte bine peste iarnă, aşa cum se păstrau la ţară dovlecii de plăcintă, şi îşi menţin prospeţimea în condiţii naturale, de cămară de magazie. Încă din acest an putem oferi seminţe promoţional cultivatorilor, iar cei care doresc informaţii privind cultivarea acestuia vor fi oferite cu promptitudine”, a declarat pentru Agerpres, cercetătorul Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice.

Cercetătorii mai spun ca atunci cand  fructul este foarte tânăr, se poate consuma asemenea castravetelui şi este asociat saltelor. Pe măsură ce se măreşte, se schimbă metoda de utilizare orientându-se către preparatele în care se folosește dovlecei.

Noul pepene este bun în murături, iar atunci când este copt, poate fi confiat, pentru că devine dulce. Şi seminţele pot fi consumate, asemenea celor de dovleac. Pepenele de iarnă este o delicatesă în bucătăria asiatică. În China, e apreciat nu doar pentru gustul său, ci şi pentru conţinutul bogat de vitamine, magneziu şi potasiu. De acolo s-au inspirat cercetătorii buzoieni, care au adus seminţele din Asia şi acum încearcă să omologheze noul soi în România. Află mai multe despre acest soi de pepene aici 

Cel mai mare sindicat al angajaților din Marea Britanie trage un semnal de alarmă cu privire la planul unor companii de a le implanta microcipuri angajaților. Firma britanică BioTeq, care oferă astfel de implanturi persoanelor fizice și companilor, a pus deja 150 de microcipuri oamenilor, relatează The Guardian.

Microcipurile sunt implantate sub piele, între degetul mare și arătător, și sunt similare celor puse animalelor de companie. Acestea le permit oamenilor să deschidă ușile de acces în firmele în care lucrează, să își deschidă birourile sau să își pornească mașina. De asemenea, cipul poate reține și istoricul medical al unei persoane.

O altă companie, Biohax, de origine suedeză, pune implanturi de dimensiunea unui bob de orez, iar reprezentanții săi au declarat pentru Daily Telegraph că sunt în negocieri cu mai multe firme din domeniul financiar și al avocaturii care vor să le pună astfel de cipuri angajaților. Printre ele se numără și o multinațională cu sute de mii de angajați.

CBI, cel mai mare sindicat britanic, care reprezintă angajații a peste 190.000 de companii din Marea Britanie, se opune ferm acestui proiect. „Deși tehnologia schimbă modul în care lucrăm, acest lucru este extrem de inconfortabil. Companiile ar trebui să se concentreze mai degrabă pe stimularea angajaților și pe prioritățile imediate pe care le au, au declarat sindicaliștii.

Un alt sindicat își exprimă îngrijorarea că angajații ar putea fi obligați să își facă implantul cu microcip: „Implantarea microcipurilor le-ar da șefilor și mai multă putere și control asupra angajaților. Există riscuri evidente, iar angajații nu trebuie să fie obligați sau presați să le accepte. Deja știm că unii angajați sunt îngrijorați că angajatorii lor folosesc tehnologia pentru a-i controla și a le încălca drepturile la viață privată”.

Steven Northam, fondatorul și CEO-ul companiei BioTeq, a declarat pentru The Guardian că cele 150 de microcipuri implantate până acum au fost pentru persoane fizice și doar câteva pentru angajații unor companii din domeniul ingineriei și cel financiar.

BioTeq a implantat microcipuri și angajaților unei bănci care testează acest tip de tehnologie, iar mai multe microcipuri au fost livrate spre Spania, Franța, Germania, Japonia și China. Un microcip BioTeq costă între 80 și 300 de euro de persoană.

La compania suedeză Biohax, microcipurile se vând cu 170 de euro bucata. Jowan Österlund, fondatorul companiei, susține că microcipurile pot ajuta companiile să își îmbunătățească securitatea, în special cele din domeniul legal și financiar. „Aceste firme operează cu documente confidențiale. Cipurile le-ar ajuta să restricționeze accesul la astfel de documente”, a spus el.

Anul trecut, compania Three Square Market a încheiat un parteneriat cu Biohax și a devenit prima companie din SUA care le pune implanturi cu microcipuri angajaților voluntari.

Sursa: digi24