Articole adăugate recent

A ajuns sau n-a ajuns omul pe Lună? Această teorie a conspiraţiei există încă din iulie 1969 când Neil Armstrong devenea primul om care păşea pe Lună. De atunci a pornit o teorie care venea să conteste reuşita omului şi reuşita americanilor.  Sunt însă câteva elemente care dovedesc că astronauții americani au pășit într-adevăr pe Lună.

În cadrul programului Apollo, doisprezece astronauți americani au pășit pe Lună, între 1969 și 1972.

În aprilie 1969, astronauții americani Neil Armstrong, Buzz Aldrin și Michael Collins se antrenau. Îmbrăcați în combinezoane albe, ei repetau mișcările pe care urmau să le facă în iulie, același an, când urmau să plece către Lună. În interiorul Manned Spacecraft Center, o bază specializată din Houston, în sudul SUA, exersau recoltarea de eșantioane de sol lunar și instalau o antenă de telecomunicații.

Neil Armstrong, Michael Collins și Edwin Buzz Aldrin se pregăteau pentru misiunea pe Lună Foto: Guliver/GettyImages

Trei luni mai târziu, la 20 iulie 1969, Neil Armstrong, comandantul misiunii Apollo 11, va fi primul om care pune piciorul pe Lună.

Neil Armstrong făcea pasul istoric pe Lună la 20 iulie 1969 Foto Guliver/GettyImages

După jumătate de secol de la acest eveniment, teoriile conspiraționiste câștigă teren și unii sunt convinși că nu, această misiune n-a atins niciodată Luna. Publicația americană Popular Science prezintă însă mai multe dovezi care arată contrariul.

În total, astronauții NASA au adus pe Pământ 381 de kg de eșantioane de rocă lunară, care au fost, desigur, examinate amănunțit și studiate. S-a dovedit că aceste roci sunt aproape lipsite de diferite elemente chimice precum apa, dioxidul de carbon sau materiale care în general au fost hidratate. Acest gen de roci pur și simplu nu se pot găsi pe planeta noastră.

Bucată de rocă lunară expusă la Centrul Spațial Johnson din Houston

Alte eșantioane de roci lunare au fost aduse pe Pământ și de misiunile lansate de Uniunea Sovietică. În noiembrie anul trecut, trei dintre aceste eșantioane au fost vândute la licitație la New York cu sume de până la 780.000 de euro.

Citește și:
In trecut, zilele pe Terra nu erau mai lungi de 18 ore. In viitor însă se preconizează că ziua va ajunge să aibă 25 de ore

De-a lungul anilor, NASA a publicat numeroase fotografii în care locurile aselenizării sunt în continuare vizibile. En 2011, sonda LRO a trimis mai multe imagini care arătau aceste locuri.

În 2012, oamenii de știință chinezi au dat asigurări că au reperat și ei urmele pe imaginile captate de sonda Chang’e-2. Iar agenția spațială japoneză dădea publicității încă din 2008 imagini cu locul unde a aselenizat misiunea Apollo 15, realizate de sonda SELENE.

Sonda japoneză SELENE a făcut numeroase fotografii pe Lună și combinându-le, oamenii de știință au putut reconstitui imaginea unui lanț muntos lunar care… fusese deja fotografiat în misiunea Apollo din 1971.

Popular Science dărâmă și o altă teorie a conspirației destul de răspândită: în fotografiile și imaginile video publicate de NASA, drapelul american înfipt pe solul lunar pare să fluture în vânt. Or, pe Lună nu există vânt și asta ar dovedi, spun contestatarii, că fotografia nu a fost realizată pe satelitul natural Pământului.

În realitate, steagul nu se mișcă. „Dacă drapelul se mișcă în imaginile filmate, este pentru că astronautul tocmai îl înfipsese în sol și inerția îl face să se miște”, a explicat Roger Launius, istoric la Muzeul Național Smithonian. Iar dacă drapelul se ondulează ca și cum ar flutura este din cauza tijelor care au fost folosite pentru a-l menține drept. Steagul se află în continuare acolo, pe Lună.

Sursa: digi24.ro


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați aceste articole !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here