Connect with us

Istorie

Două mituri: pastilele din vin și vinul din pastile! Ce spun specialiștii în vinificaţie?

Published

on

Specialiştii în vinificaţie spun că, deşi există foarte multe istorioare despre transformarea vinului în pastile şi, apoi, a pastilelor în vin, lucrurile nu stau tocmai așa. Chimia modernă poate face adevărate minuni, dar vinul adevărat este cel din struguri.
Secretele vinului sunt fascinante. Despre această licoare cu calități excepționale (consumată cu moderație) s-au scris cărţi, s-au făcut filme şi s-a umplut piaţa de bancuri.

Mulţi oenologi sunt de părere că din minunea săvârşită de Iisus la nunta din Cana Galileii s-au inspirat ulterior şi miturile legate de fabricarea vinului din altceva decât din struguri.

Unii au răspândit vestea că vinul se face câteodată din prafuri. Elocvent este și bancul cu negustorul evreu de vinuri care, pe patul de moarte, îşi cheamă fii pentru a le destăinui un mare secret: „Fiilor, să ştiţi că vinul se mai poate face şi din struguri”.

Inginerul agronom Vasile Popa spunea pentru publicația adevarul.ro că în urmă cu câţiva ani, că ar fi fost martor  la o fabricaţie de vin din prafuri. „Negustorul care aducea vinul la cârciumă a oprit carul la marginea mahalalei, la cişmea, a umplut butoiul cu apă, apoi a scos din traistă nişte prafuri şi le-a pus în butoi. Mi-a dat să gust: era vin”, afirma inginerul.
Astăzi chimia omoară vinăria. Că se face vin din apă şi din chimicale nu mai este un secret. Inspecțiile întreprinse de Ministerul Agriculturii şi de Protecţia Consumatorului ne arată că an de an sute de tone de vinuri sunt falsificate. „Falsurile se fac de către cei care nu au suprafeţe de vii şi vor să facă mai multe loturi de vin la nivelul unui an. Falsificarea înseamnă de fapt adaos de apă în masa vinului, deşi în foarte multe cazuri nu se pune deloc vin, iar deosebirea dintre un vin natural şi unul falsificat este la îndemâna oenologului şi nu a consumatorului. Din această cauză au proliferat atât de repede şi atât de mult, pentru că au mers pe ideea slabei cunoaşteri a consumatorului“, declara Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor din Vrancea,

Sunt interesante şi poveştile legate de transformarea vinului în pastile sau în gel super-concentrat.

Acum 60 de ani, se spune că, la cramele din Balinteşti ale IAS Bereşti, o mare firmă franceză ar fi cumpărat mult vin, dar a luat cei aproape un milion de litri de licoare într-o valiză obişnuită. Au venit doi francezi, care au folosit un echipament de filtrare în fiecare butoi, iar acesta extrăgea, în nişte sticluţe ca de parfum, esenţa vinului. Ar fi plecat cu o valijoară cu sticluţe, în vreme ce un butoaiele cramei a rămas aproape un milion de litri de apă cu un vag miros de vin.

Alții povestesc de faptul că prin 1970, la Cotnari ar fi fost descoperită o hrubă secretă în care se aflau câteva butoaie cu vin din vremea lui Ştefan. Vinul se concentrase, prin evaporarea apei, transformându-se într-o marmeladă care îmbăta zece bărbaţi dintr-o cană.
Oenologul Cătălin Păduraru consideră o invenție acea istorioară. „E o prostie, e o teorie împotriva naturii. Învăţăm la chimie că există osmoza inversă, când din lichid faci solid, dar dacă încercăm să evaporăm apa din vin, primul care dispare este alcoolul pentru că fierbe la o temperatură mai mică. Într-o pastilă n-ar rămâne decât tanin, reziduuri, dar nu şi alcool. E o invenţie”, spunea el.
Specialiştii de la Staţiunea de Cercetări Viti-Vinicole de la Târgu Bujor (Galaţi) ne arată soluția simplă a unui produs de calitate. „Aşa-zisul chilipir de la marginea drumului este un risc asumat. Recomandăm ca vinul să fie cumpărat de la producători şi de la firme autorizate. Acela este cu siguranţă vin, de diverse calităţi şi la preţuri adecvate calităţii. Lichidul vândut la şosea poate fi orice altceva, numai vin nu”, declara Cristina Simion, directorul staţiunii gălăţene de cercetare.

Citește mai mult la: adevarul.ro

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. raluca

    26 aprilie 2016 at 12:11 pm

    la 3.5 lei 3 litri, nu cred ca isi imagineaza cineva ca e natural

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dezvăluiri

S-a născut în 1828. Imagini video cu cel mai bătrân român care a trăit vreodată. Un cioban din Oltenia, Ilie Stamate

Published

on

O viaţă liniştită şi o dietă fără carne, dar cu multe verdeţuri. Acestea ar fi fost secretele longevităţii unui cioban din Oltenia care este personajul principal al unui documentar din colecţia British Pathé.

Filmuleţul îl prezintă pe Ilie Stamate, din satul Firizu din Mehedinţi, care ar fi murit la vârsta de 138 de ani.

O echipă Digi24 a stat de vorbă cu oamenii care l-au cunoscut pe matusalemicul oltean.

„În vremea revoluţiei din 1848 era flăcău în toată firea, avea douăzeci de ani. 49 de ani la 1877. 86 la izbucnirea primului război mondial. Şi 135 de ani la intrarea Ştiinţei Craiova în categoria A. Decanul de vârstă al ţării este bine-nţeles oltean.”

Un bărbat sprinten, cu barba sură şi îngrijită. Aşa şi-l amintesc săteni din Firizu pe moş Mandău. Printre cei care l-au cunoscut se află şi actualul decanul de vârstă al localnicilor, care are doar 99 de ani.

„A mai trăit el mult în urmă, i-a făcut primarul casă”, povestește un localnic. Unii dintre localnici cred că Ilie Stamate a trăit foarte mult pentru că a avut o viață liniștită. Alții spun că secretul său a fost dieta compusă în principal din verdețuri.„Era un om slab, trăia din animale, ciobănitul era activitatea lui, griji prea multe nu a avut”, spune un alt localnic.

„Moș Măndău, 112 ani, cam așa, nu a mâncat carne în viața lui, a mâncat numai urzici și dragavei”, consideră un altul.
„Când eram mici, venea de la serbarea de 23 August, ne aducea bomboane, ne duceam pe la el în vizită”, își amintește Ion Mogoșanu, strănepotul lui Ilie Stamate.
În registrul primăriei figureaza că moş Măndău ar fi trăit doar 96 ani.

„Nu se ştia anul când s-a născut și au zis: hai să punem si noi un an, ca să nu fie registrul fără an de naștere, au ajuns la concluzia să pună anul 1872, dar nu cred, am avut bătrâni de 90 de ani și spuneau că tot bătrân l-au știut”, declară Andronie Grigorie, primarul comunei Ilovăț.

“Nu se stie cati ani a avut cand a murit. Era un om batran, zicea ca la razboiul cu turcii el afacut de garda pe aici pe dealurile astea, dar nu s-au gasit actele lui. El nu e nascut aici in sat, s-au ghidat asa dupa ce a spus el. El a fost cioban la vite, umbla pe timp de iarna cu pieptul gol, el nu stia de frig, de nimic. Ningea pe el acolo la oi, unde era cioban si nu avea nimic, desi dormea afara”, spune Mihai Moti, fostul vecin al lui Ilie Stamate.

„Cand am venit l-am prins aici in sat, venea aici la el de pe la partid, cum era in vremurile acelea si ii aducea paine. Spunea ca el a mancat mai mult de astea vegetale, urzici, dragavei, nu carne. Avea carne, dar zicea ca nu e buna si ca tine capre ca sa bea lapte de capra”, spune si Maria Mantog, o localnica din Firizu (Mehedinti).

„L-am prins in viata, era un batran cu barba, cu parul alb, mergea in boata, avea niste oi cu care se ducea in vale. Veneau incontinuu masini de pe la Severin la el acasa fiindca era cel mai batran om din Romania si se auzise pana la Bucuresti.
Era un om bun, nu se certa cu nimeni. Manca mai mult verdeturi, numai ce producea prin gospodarie”, isi aminteste Constantin Negoita.

Despre el se ştie că a fost căsătorit mai bine de 50 de ani cu soţia lui, Stanca, după care a mai avut două neveste . Documentarul British Pathé susţine insa că Ilie Stamate s-a născut în 1828 şi a murit la vârsta de 138 de ani, în 1966.

Surse: digi24.ro, adevarul.ro

Citește mai departe>>

Istorie

Descoperire uriaşă in Romania: Cetatea Veche din Sântana, de patru ori mai mare decât cunoscuta Troia

Published

on

Arheologii au descoperit la Arad o cetate care ar fi de trei ori mai mare decât Troia și se întinde pe aproape 90 hectare. Cetatea ar fi fost ridicată în urmă cu aproximativ 3.400 de ani, în epoca bronzului, relatează Aradon.ro. Cetatea ar fi avut un palat uriaș.

Cetatea Veche, cum a fost denumită de arheologi, a fost descoperită pe raza teritorială a oraşului Sântana, iar deși primele săpături efectuate acolo datează din anul 2009, în ultimii doi ani, o echipă mixtă româno-germană a intensificat cercetările şi au scos la suprafaţă descoperiri uriaşe.

Astfel, Rüdiger Krause, profesor la Universitatea Goethe din Frankfurt, și profesorul Florin Gogâltan, de la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române, din Cluj-Napoca, au ajuns la concluzia că Cetatea Veche din Sântana a fost ridicată în secolul XIV înainte de Hristos, respectiv cu aproximativ 3.400 de ani în urmă.

Mai mult, aceștia spun că cetatea este mult mai mare decât cetatea Troia, despre care se spune că, la vremea respectivă, era o civilizație avansată.

„Troia avea o suprafaţă de 29 de hectare, Cetatea de la Sântana are nu mai puţin de 89 de hectare. Clădirile din Troia au fost realizate din piatră. La Sântana, construcţiile au fost realizate din lut şi lemn, semn că civilizaţia era mai dezvoltată şi se adapta la materialele de construcţie de care dispunea. Cetatea de la Sântana a fost împrejmuită cu şanţuri de apărare adânci de peste patru metri, dar şi cu valuri de pământ de peste 20 de metri. Ne aflăm în faţa uneia dintre cele mai mari şi impunătoare cetăţi din Europa”, a explicat Florin Gogâltan.

Cu ajutorul tehnologiilor de ultimă generaţie, au fost efectuate măsurători magneometrice, cu ajutorul cărora a fost „desenată” cetatea.

„Am cercetat aproximativ 55 de hectare din cele aproape 90. Şi, în urma măsurătorilor, am descoperit rezultate care ne sperie: un palat uriaş, cu lungimea de 100 de metri şi lăţimea de 40 de metri. Vrem să continuăm săpăturile şi, pe cât posibil, vrem să facem această cetate să fie măreaţă, la fel cum a fost în urmă cu peste 3.000 de ani. Pentru că trebuie precizat faptul că, la vremea respectivă, cetatea de la Sântana era o capitală a Europei”, a mai declarat profesorul Florin Gogâltan.

Directorul Complexului Muzeal Arad, Constantin Inel, a anunţat că îşi doreşte ca la Sântana să fie realizat un muzeu.

„Putem vorbi chiar de un muzeu în sit, cum sunt multe alte cazuri în Europa. Vrem să valorificăm o parte din situl arheologic. Este imposibil să punem în valoare întreaga fortificaţie. Dar, potrivit cercetărilor efectuate, monumentul în sine s-a păstrat foarte bine, este intact”, a anunţat Constantin Inel, citat de aradon.ro

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister