Connect with us

Istorie

Două mituri: pastilele din vin și vinul din pastile! Ce spun specialiștii în vinificaţie?

Published

on

Specialiştii în vinificaţie spun că, deşi există foarte multe istorioare despre transformarea vinului în pastile şi, apoi, a pastilelor în vin, lucrurile nu stau tocmai așa. Chimia modernă poate face adevărate minuni, dar vinul adevărat este cel din struguri.
Secretele vinului sunt fascinante. Despre această licoare cu calități excepționale (consumată cu moderație) s-au scris cărţi, s-au făcut filme şi s-a umplut piaţa de bancuri.

Mulţi oenologi sunt de părere că din minunea săvârşită de Iisus la nunta din Cana Galileii s-au inspirat ulterior şi miturile legate de fabricarea vinului din altceva decât din struguri.

Unii au răspândit vestea că vinul se face câteodată din prafuri. Elocvent este și bancul cu negustorul evreu de vinuri care, pe patul de moarte, îşi cheamă fii pentru a le destăinui un mare secret: „Fiilor, să ştiţi că vinul se mai poate face şi din struguri”.

Inginerul agronom Vasile Popa spunea pentru publicația adevarul.ro că în urmă cu câţiva ani, că ar fi fost martor  la o fabricaţie de vin din prafuri. „Negustorul care aducea vinul la cârciumă a oprit carul la marginea mahalalei, la cişmea, a umplut butoiul cu apă, apoi a scos din traistă nişte prafuri şi le-a pus în butoi. Mi-a dat să gust: era vin”, afirma inginerul.
Astăzi chimia omoară vinăria. Că se face vin din apă şi din chimicale nu mai este un secret. Inspecțiile întreprinse de Ministerul Agriculturii şi de Protecţia Consumatorului ne arată că an de an sute de tone de vinuri sunt falsificate. „Falsurile se fac de către cei care nu au suprafeţe de vii şi vor să facă mai multe loturi de vin la nivelul unui an. Falsificarea înseamnă de fapt adaos de apă în masa vinului, deşi în foarte multe cazuri nu se pune deloc vin, iar deosebirea dintre un vin natural şi unul falsificat este la îndemâna oenologului şi nu a consumatorului. Din această cauză au proliferat atât de repede şi atât de mult, pentru că au mers pe ideea slabei cunoaşteri a consumatorului“, declara Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor din Vrancea,

Recomandare:   Kap Dwa, ființa misterioasă de peste 3,5 metri, cu două capete, descoperită în Patagonia

Sunt interesante şi poveştile legate de transformarea vinului în pastile sau în gel super-concentrat.

Acum 60 de ani, se spune că, la cramele din Balinteşti ale IAS Bereşti, o mare firmă franceză ar fi cumpărat mult vin, dar a luat cei aproape un milion de litri de licoare într-o valiză obişnuită. Au venit doi francezi, care au folosit un echipament de filtrare în fiecare butoi, iar acesta extrăgea, în nişte sticluţe ca de parfum, esenţa vinului. Ar fi plecat cu o valijoară cu sticluţe, în vreme ce un butoaiele cramei a rămas aproape un milion de litri de apă cu un vag miros de vin.

Alții povestesc de faptul că prin 1970, la Cotnari ar fi fost descoperită o hrubă secretă în care se aflau câteva butoaie cu vin din vremea lui Ştefan. Vinul se concentrase, prin evaporarea apei, transformându-se într-o marmeladă care îmbăta zece bărbaţi dintr-o cană.
Oenologul Cătălin Păduraru consideră o invenție acea istorioară. „E o prostie, e o teorie împotriva naturii. Învăţăm la chimie că există osmoza inversă, când din lichid faci solid, dar dacă încercăm să evaporăm apa din vin, primul care dispare este alcoolul pentru că fierbe la o temperatură mai mică. Într-o pastilă n-ar rămâne decât tanin, reziduuri, dar nu şi alcool. E o invenţie”, spunea el.
Specialiştii de la Staţiunea de Cercetări Viti-Vinicole de la Târgu Bujor (Galaţi) ne arată soluția simplă a unui produs de calitate. „Aşa-zisul chilipir de la marginea drumului este un risc asumat. Recomandăm ca vinul să fie cumpărat de la producători şi de la firme autorizate. Acela este cu siguranţă vin, de diverse calităţi şi la preţuri adecvate calităţii. Lichidul vândut la şosea poate fi orice altceva, numai vin nu”, declara Cristina Simion, directorul staţiunii gălăţene de cercetare.

Citește mai mult la: adevarul.ro

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. raluca

    26 aprilie 2016 at 12:11 pm

    la 3.5 lei 3 litri, nu cred ca isi imagineaza cineva ca e natural

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Istorie

Dovada torturii ce l-a ucis pe Iisus, descoperită în premieră după 2.000 de ani. „Această descoperire crudă şi înfricoşătoare rezolvă unul dintre marile mistere care au generat multe contradicţii de ani de zile”

Published

on

By

Un schelet roman vechi de 2.000 de ani, ce are o gaură în picior, reprezintă a doua dovadă fizică a tipului de „tortură ce l-ar fi ucis pe Iisus”.

Scheletul a fost descoperit în urma excavărilor realizate într-un mormânt din nordul Italiei, rămăşiţele având urme ale unei „leziuni particulare” pe călcăiul drept, aspect ce sugerează că bărbatul a fost crucificat. Conform Mail Online, în ciuda faptului că romanii au practicat crucificarea timp de aproape un mileniu pe mii de oameni, dovezile acestui ritual sunt rare.

Singurul exemplu al practicii este reprezentat de un cui de 19 centimetri descoperit în corpul unui evreu în 1968. Dovezile practicii sunt atât de rare deoarece crucile din lemn pe care le-au utilizat se dezintegrează rapid. De asemenea, piroanele ar fi avut proprietăţi magice, aşadar deseori erau furate de la victime. Oratorul roman Cicero scria că, „dintre toate metodele de pedeapsă, crucificarea era cea mai crudă şi înfricoşătoare”.

Scheletul în care a fost găsită a două dovadă a aceluiaşi ritual a fost descoperit la 60 de kilometri de Veneţia. „Importanţa descoperirii se află în faptul că este al doilea caz de crucificare documentat, din lume”, a declarat coautoarea Ursula Thun Hohenstein, din cadrul Universităţii din Ferrara.

Specialiştii au declarat că datarea cu radiocarbon a fost imposibilă din cauza stării alterate a scheletului. Specialiştii au descoperit, însă, alături de schelet şi cărămizi romane, fapt ce sugerează că rămăşiţele ar proveni din aceeaşi perioadă.

„Considerăm că crucificarea ar fi putut fi posibila cauză a leziunilor, însă interpretarea rezultatelor este dificilă din cauza stării în care se află oasele”, au notat specialiştii în cercetare. Bărbatul crucificat ar fi avut între 30 şi 34 de ani.

Recomandare:   Deși pare greu de crezut, în Biblie, la Geneză apare de mai multe ori numele țării noastre, sub forma unui cod de cuvinte încrucișate

Sursa: descopera.ro

Citește mai departe>>

Istorie

Pedeapsa cu moartea în epoca lui Nicolae Ceauşescu: 104 persoane executate prin împuşcare. Cine a fost ultimul condamnat la moarte

Published

on

By

Regimul comunist instaurat în 1945 la Bucureşti a încercat să abolească toate formele de rezistenţă anticomunistă, modificând astfel legile penale şi reinstituind pedeapsa capitală. Pedeapsa cu moartea a fost reintrodusă în legislaţia penală din România printr-o serie de legi şi decrete, cele mai importante dintre acestea fiind Legea nr. 50 din 21 ianuarie 1945 şi Legea nr. 312 din 24 aprilie 1945. Existau din timpul celui de-al Doilea Război Mondial decrete speciale date de regimul mareșalului Antonescu pentru a reintroduce această pedeapsă, precum și în timpul lui Carol al II-lea.

Până la acest moment pedeapsa capitală fusese abolită în România încă din vremea lui Alexandru Ioan Cuza și singurii care mai puteau cădea sub incidența ei erau militarii trădători (dezertori). România este prima țară europeană care a abolit această pedeapsă,în 1865, din păcate nu definitiv, scrie „Historia”.

Regimul comunist nu s-a limitat doar la a da legi, ci pe lângă aceasta au fost create şi organismele necesare aplicării ei. Aşa au fost înfiinţate tribunalele militare, instanţe cu rol de eliminare a tuturor oponenţilor regimului.

Un tribunal militar era considerat „braţul înarmat al poporului”. Pedeapsa cu moartea se aplica în primul rând celor care se răzvrăteau împotriva regimului, deţinuţilor politici, dar şi celor de drept comun, în această categorie intrând criminalii deosebit de periculoşi, violatorii sau toţi cei care comiteau infracţiuni grave împotriva ordinei şi liniştii publice.

Imaginea „călăilor”

Potrivit legilor, executarea celor condamnaţi la pedeapsa capitală se efectua prin împuşcare, de către plutoanele de execuţie. Fiecare pluton era alcătuit din 12 membri, care primeau încărcătoare cu câte 5 cartuşe şi trăgeau foc după foc.

„Călăii” erau foarte atent selecţionaţi, pe baza unui profil psihologic foarte bine conturat. Mai mult, ei semnau declaraţii de confidenţialitate, iar dacă divulgau secrete de serviciu puteau fi arestaţi şi condamnaţi la rândul lor la pedeapsa cu moartea.

În perioada ceauşistă, execuţiile se realizau doar în cadrul închisorilor Jilava şi Rahova. În documentele de arhivă se păstrează încă informaţii despre temutul „Fort 13” de la Jilava, adică spaţiul special amenajat pentru executarea condamnaţilor la moarte. În prezent, aici se află groapa de gunoi a penitenciarului. La Rahova, execuţiile se petreceau într-un poligon subteran, care, după 1990, a fost dezafectat, în momentul în care a început renovarea puşcăriei.

Ceremonialul executării

Până la momentul executării efective, un întreg ceremonial trebuia desfăşurat. Astfel, potrivit legilor, condamnatul la moarte era legat de mâini şi de picioare şi ţinut câteva ore într-o cameră întunecată, fără niciun pic de lumină. În momentul în care era scos din respectivul spaţiu, el devenea extrem de bulversat din cauza luminii de afară.

Ultimul condamnat la moarte

În epoca Ceauşescu (1965 – 1989) în România au fost condamnaţi la moarte şi executaţi prin împuşcare 104 oameni, intelectuali sau infractori de drept comun. De notorietate este cazul lui Ion Râmaru sau al lui Gheorghe Ştefănescu, botezat şi „Bachus”, afaceristul inculpat care a vândut milioane de litri de vin contrafăcut.

Ultimul român care a murit sub ploaia de gloanţe a plutonului de execuţie a fost Ion Pistol, cetăţean condamnat la pedeapsa cu moartea de Tribunalul Judeţean Teleorman, pentru omor deosebit de grav. Execuţia lui s-a desfăşurat pe data de 12 mai 1987.

Recomandare:   Descoperirea fabuloasă a unui student din Iași ignorată și îngropată de trei guverne. Nicio televiziunile din România nu a vorbit despre ea

După căderea regimului comunist, pedeapsa cu moartea a fost abrogată prin Decretul – Lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990. Potrivit actualei legi penale din România, intrată în vigoare la 1 februarie 2014, cea mai gravă pedeapsă care i se poate aplica unui inculpat este condamnarea la pedeapsa închisorii pe viaţă.

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister