Connect with us

Diverse

Destinaţii de vis din tezaurul turistic al României pe care niciun român nu ar trebui să le rateze (FOTO)

Published

on

Peisaje autohtone de o frumuseţe aparte, locuri desprinse parcă din poveşti aşteaptă să fie vizitate. România este o ţară superbă, iar înainte de a străbate lumea, trebuie să ne cunoaştem ţara. Iată câteva destinaţii din România unde vă veţi simţi ca şi când aţi ajuns pe tărâmuri de basm.

Chilia lui Daniil Sihastrul

Loc de pelerinaj vizitat de mii de turişti în fiecare an, Chilia lui Daniil Sihastrul este o grotă săpată într-o stâncă de pe valea pârâului Viţău, fiind situată la aproximativ 1 km de Mănăstirea Putna din judeţul Suceava. Vizitarea frumoaselor biserici din zonă ar trebui să includă şi acest obiectiv aflat pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava încă din anul 2004.

Se spune că duhovnicul a dorit să se roage în linişte, aşa că a hotârât să se retragă ca pustnic într-o zonă greu accesibilă. Conform legendei, sihastrul Daniil a săpat un paraclis cu dalta, într-o stâncă înălţată deasupra văii Viţăului, dedesubt aflându-se un loc scobit în piatră care i-a slujit drept chilie.

Cascada Cailor

Situată în Munţii Rodnei, Cascada Cailor este considerată cea mai înaltă cădere de apă din România, cu o înălţime de 80 metri repartizată pe mai multe trepte. Aflată la altitudinea de 1300 de metri, lângă Complexul Turistic Borşa, în Rezervaţia Piatra Rea, cascada s-a format pe cursul râului Fântâna. Există şi o legendă care a dat numele locului, conform căreia o herghelie de cai ar fi fost atacată de un urs pe marginea platoului, în timpul unei furtuni, iar animalele speriate au căzut în gol şi au murit.

Cascada Bigăr

Aflată în Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, din judeţul Caraş-Severin, în Valea Minişului, Cascada Bigăr este locul în care izbucul Bigăr se varsă în râul Miniş. Cascada a devenit cunoscută la nivel mondial în anul 2013, când a fost numită cea mai frumoasă cascadă din lume, de site-ul american „The World Geography”, într-un clasament al celor mai impresionante cascade.

Lacul Roşu

Situat la poalele Munţilor Hăşmaşu Mare, în judeţul Harghita, Lacul Roşu este cel mai mare lac natural montan din România, numele fiind dat de Pârâul Roşu, care se varsă în lac trecând peste versanţi şi soluri bogate în oxizi şi hidroxizi de fier, de unde şi coloarea roşiatică a undelor. Studiile geologice indică faptul că lacul s-ar fi format în anul 1838, urmare a unui cutremur care dus la alunecarea terenului. Există şi varianta formării în 1837, după o serie de furtuni puternice care au antrenat deplasarea unei mase argiloase, obturând valea. Alunecarea de teren este o teorie plauzibilă dat fiind copacii pietrificaţi ale căror trunchiuri ies la suprafaţa lacului.

Lacul Roşu este înconjurat de legende, dar cea mai cunoscută este despre o fată pe nume Estela, care locuia în apropiere. Aceasta se îndrăgosteşte de un tânăr, dar căsătoria lor nu are loc pentru că este luat în armtă şi nu se mai întoarce, după cum se arată pe ghiduri-turistice.info. Neconsolată, Estela urcă seară de seară la izvorul din munte ca să aducă apă, dar este văzută şi răpită de un tâlhar, care o duce în munţi. Cerul răspunde rugilor fetei, care imploră să-i fie curmată suferinţa, o furtună violentă mătură totul în cale, fata şi tâlharul ajungând îngopaţi pe fundul lacului format.

Citește și:
Pământul îşi „bea” oceanele! Ce se întâmplă cu apa trasă spre interiorul planetei

Focul viu

Fenomenul natural datorat emanaţiei de gaze naturale care iese la suprafaţă prin fisurile scoarţei terestre formând flăcări, aprinse fiind de razele solare, uneori de oameni, a dat denumirea de Focul Viu acestei zone din Subcarpaţii Buzăului, lângă satul Terca din Judeţul Buzău, la o altitudine de aproximativ 1030 de metri. Înălţimea la care ajung flăcările din pământ depinde de presiunea gazelor acumulate în interior, dar şi de condiţiile meteorologice.

Lacul vulturilor

Cunoscut şi ca Lacul fără fund, Lacul vulturilor este un lac periglaciar din Munţii Siriului, aflat în apropierea localităţii Gura Siriului, din judeţul Buzău. Lacul vulturilor atinge o adâncime de 2,5 metri, fiind situat la altitudinea de 1.420 de  metri. Peisajul din zonă este considerat cu adevărat mirific de miile de turişti care vin să admire locurile.

Canionul 7 scări

Defileul săpat în calcar este localizat pe partea vestică a munţilor Piatra Mare, în judeţul Braşov, având o lungime de 160 metri, cu o diferenţă de nivel de 58 de metri, la altitudinea de 948 metri. Canionul este format din şapte trepte cu înalţimi cuprinse între 2,5 şi 15 metri, iar atunci când volumul de apă al pârâului Şapte Scări este suficient de mare locul se transformă în cascade. Traseul poate fi parcurs cu ajutorul scărilor instalate aici.

Lacul Ochiul Beiului

Alături de Cascada Beuşniţa şi Cascada Bigăr, Lacul Ochiul Beiului reprezintă una dintre cele mai spectaculoase obiective turistice naturale care pot fi admirate în Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, din judeţul Caraş-Severin. Ochiul Beului este un lac natural care are o suprafaţă de 284 de metri pătraţi. Apa lacului este de un albastru intens şi nu îngheaţă nici iarna, pentru că se află pe  un izbuc (izvor de apă cu debit intermitent care se formează în regiunile carstice şi funcţionează pe principiul sifonului – n.r.) graţie căruia are o temperatură constantă, între 4-10 grade, indiferent de anotimp.

Legenda locului spune că un bei extrem de bogat, aflat la vânătoare, a întâlnit în Poiana Florii o ciobăniţă frumoasă, de care s-a îndrăgostit. Tatăl beiului a aflat de dragostea celor doi şi a decis să-i despartă, aşa că a trimis mai mulţi oameni ca să omoare ciobăniţa. Beiul s-a luptat cu ucigaşii fetei, iar în toiul răfuielii a pierdut un ochi. Din locul unde a căzut ochiul a izvorât lacul care a ajuns să-i poarte numele.

Citeste mai mult: adev.ro/pbb8u6

Diverse

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Published

on

By

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era numit, părea inexpugnabil în faţa maşinilor de război antice. Nici armata romană nu a reuşit să-l doboare.

Mare parte a cetăţilor dacice care s-au constituit în inelul de apărare al marii capitale a regatului geto-dac din munţii Orăştie, Sarmizegetusa Regia, au fost înconjurate de ziduri din piatră. Dacologii, dar şi mulţi specialişti în arheologie au identificat la structura de apărare a acestor cetăţi un anumit tip de fortificaţie, numit „murus dacicus” sau în traducere liberă „zidul dacic”.

Considerat o structură inginerească militară unicat în Europa, zidurile ridicate de daci în special în Munţii Orăştiei s-au dovedit practic inexpugnabile, mult peste tehnica militară a acelor vremuri, o îmbunătăţire a zidurilor greceşti imposibil de spart sau de distrus cu maşinile de război ale vremii.

Murus dacicus – model grecesc perfecţionat

Dacii construiau puţin ziduri din piatră. Dar acolo unde au făcut-o, spun istoricii, aproape au atins perfecţiunea. Majoritatea cetăţilor dacice de pe teritoriul României erau construite după metodele tradiţionale, moştenite de la triburile tracice din Epoca Bronzului. Pe o zonă supraînăltaţă se construia aşezarea, fiind apoi înconjurată de şanţuri de apărare, valuri de pământ pe care în cele din urmă se ridicau palisade groase din buşteni.

Excepţia o reprezentau fortăreţele din zonele montane, în special din munţii Orăştiei, acolo unde piatra se găsea din belşug. În această zonă au fost identificat de către arheologi un anumit tip de fortificaţie unicat în Europa. I-au spus „murus dacicus” şi era deosebit de complex. Îl descrie reputatul arheolog Hadrian Daicoviciu, în lucrarea sa ”Dacia de la Burebista la cucerirea romană”. ”Acest sistem constructiv presupune două parametre din blocuri de piatră, formate cu un emplecton din pământ cu pietriş compactat. Parametrele erau consolidate cu bârne fixate în lăcaşe de forma cozii de rândunică, cioplite în blocurile fiecărei asize”, preciza arheologul.

Descrierea zidului dacic este prezentă şi la Dionisie Pippidi în „Dicţionarul de Istorie veche a României”, parametrii fiind prezentaţi explicit. „Murus Dacicus are de obicei o lăţime de 3 metri şi înălţime de 4-5 metri. Era construit din două rânduri de ziduri din blocuri fasonate de calcar, legate între ele prin bârne solide de lemn încastrate în blocurile de piatră în nişte jgheaburi speciale săpate în piatră. Spaţiul dintre cele două ziduri de piatră se umplea cu pământ şi piatră neprelucrată”. Specialiştii spun că acest tip de ziduri erau de inspiraţie elenistică.

Practic, urmând modelul zidurilor ciclopice greceşti, cu inspiraţia propriilor ingineri a rezultat „murus dacicus”. Acelaşi lucru este susţinut de Hadrian Daicoviciu, care spune că zidul dacic a apărut prin retehnologizarea zidurilor de inspiraţie elenistică, folosind piatra masivă din Munţii Orăştiei.

Murus dacicus, fortificaţiile inexpugnabile

Murus dacicus a apărut, spun istoricii, în perioada secolul I îHR şi secolul I d Hr, practic pe parcusul a 200 de ani, în perioada în care ameninţarea romană se contura la Dunăre. Cel care ar fi iniţiat ridicarea acestui tip de ziduri a fost Burebista, primul mare rege al dacilor. Cu toate acestea, murus dacicus şi-a găsit vocaţia în timpul războaielor daco-romane din perioada 101-106, fiind folosit pentru a fortifica „inima” regatului dac al lui Decebal. Practic cu „murus dacicus” au fost fortificate Sarmisegetusa Regia şi cetăţile care o apărau: Luncani-Piatra Roşie, Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Căpâlna şi Băniţa.

Despre aceste ziduri istoricii spun că erau inexpugnabile. Maşinile de război antice precum balistele sau berbecii erau practic inutile în faţa zidurilor dacice. „Funcţia principală a zidului în tehnica murus dacicus pare a fi militară, construcţiile astfel ridicate fiind menite a rezista la atacuri şi asedii, fiind cerute de anume necesităţi ale războiului. Rezistenţa dată de structura solidă a lui murus dacicus este una deosebită, fiind greu de incendiat sau spart”, scrie în „Murus dacicus, simbol al războiului sau al păcii” Paul Pupeza.

Drept dovadă stă povestea asedierii Sarmizegetusei în 106. Cetatea a rezistat tuturor maşinilor de asediu romane şi chiar incendierii. A cedat doar în faţa trădării dacului Bacilis, care a arătat romanilor rezervele de apă ale cetăţii.

Murus dacicus – Simbol al puterii

Paradoxal, deşi „murus dacicus” rezistau la asedii prelungite şi practic nu putea fi distruse cu ajutorul tehnicii militare antice, cetăţile dacice nu erau foarte bine pregătite pentru asedii. Specialiştii spun că spaţiul mic din interiorul zidurilor şi lipsa unor rezerve importante de apă le făcea doar bastioane de apărare temporare, unde garnizoana nu putea rezista mult timp.”Cetăţile dacice au elemente de fortificare solide, dar ele nu par făcute pentru a rezista mult timp unui asediu. Suprafaţa utilă din interiorul lor nu este foarte mare, numărul apărătorilor fiind reduse de spaţiul mic. Totodată, în interiorul cetăţilor nu s-au descoperit instalaţii pentru depozitarea apei”, scrie Paul Pupeza.

Citește și:
Lacul din România, care nu îngheață niciodată. La el se ajunge foarte greu, iar cei care se încumetă să-l străbată sunt vrăjiți de un peisaj aproape mistic

În schimb, pentru aceşti specialişti, cetăţile cu „murus dacicus” par să aibă o puternică funcţie ideologică. Sunt, prin impenetrabilitatea lor, un simbol al puterii basileilor dacici, drept dovadă stând şi turnurile-locuinţă din interiorul acestora. Majoritatea aşezărilor erau din lemn şi pământ, în timp ce „inima” stăpânirii dacice era dăltuită în piatră, înconjurată de „murus dacicus”, zise şi zidurile zeilor, care nu pot fi pătrunse de forţa omenească.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbont

Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Recomandările zilei

Medicină6 ore ago

Bioritmul organelor interne și orele de refacere ale acestora. Țineți cont ca acestea au o activitate maximă timp de 2 ore pe zi

Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor interne. Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult,...

DiverseO zi ago

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era...

Diverse2 zile ago

Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între minte şi organele vitale

Între starea de spirit şi corpul fizic există o legătură profundă. Această legătură este intermediată de nervul vag, care este...

Dezvăluiri4 zile ago

Lumea de Dincolo explicată de Prof. Dr. Constantin Dulcan: „Nu Dumnezeu ne pedepseşte, ne pedepsim singuri, aici, pe pământ”

Prof. Dr. Constantin Dulcan,  medic neurolog, psihiatru şi cercetător în domeniul conştiinţei, a reuşit, în lucrările sale, performanţa absolut originală...

Medicină4 zile ago

Adevărul pe care nimeni nu îl spune despre urzici. Sunt ele bune, dar nu le mâncați dacă suferiți de aceste boli

Urzica este, cu siguranță, vedeta primăverii. Această plantă este ceea ce îi trebuie organismului nostru pentru a elimina toxinele acumulate...

Descoperiri4 zile ago

Un român poate schimba în bine lumea medicală a următorilor 100 de ani. E pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii – cancerul

A inventat una dintre cele mai eficiente imuno-terapii oncologice din lume şi a primit echivalentul Premiului Nobel în Biotehnologie, în...

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister